Effects of Soft Drink Consumption on Nutrition and Health

Author: Mihail Robert - Theodoru

Teacher: Mînză Lidia

Institution: “Vasile Alecsandri” High School

        The term soft drink refers to a beverage that does not contain alcohol; generally it is also implied that the drink does not contain milk or other dairy products. Beverages like are Cola, mineral water or lemonade are among the most common types of soft drinks. Tea, hot chocolate, milk, cocktail are considered exceptions and do not fall into this classification.

Soft drinks (non-alcoholic) are liquids that are consumed to combat the sensation of heat and mostly for body hydration and that are why they are part of our daily life. Some drinks, such as stimulant soft drink increase physical energy and/or apparent clarity, speed of thought and stimulates metabolism.

One of the most consumed soft drink in the world is Coca-Cola, a soft drink produced by The Coca-Cola Company, made by coca leaf decaffeinated.

The distinctive flavour of “cola” comes mainly from a mixture of sugar, orange oil, lemon oil and vanilla, the remaining ingredients having only minor contributions. Producing company, Coca-Cola Corporation, is the largest consumer of natural vanilla extract in the world. Currently, Coca-Cola is the most consumed beverage in the world.

CE BĂUTURI RĂCORITOARE CONSUMĂM?

Autor: Mihail Robert - Theodoru

Profesor coordonator: Mînză Lidia

Instituţia: Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”

Termenul de băutură răcoritoare (popular „suc”) se referă în special la băuturile carbogazoase sau necarbogazoase obţinute din concentraţi, deşi în sens larg desemnează orice băutură care nu conţine alcool (există şi câteva excepţii, cum ar fi ceaiul, ciocolata caldă, laptele, cocktailul etc.). Cele mai populare sortimente de băuturi răcoritoare sunt cola, apa minerală, limonada.

Una dintre cele mai consumate băuturi răcoritoare la scară mondială este Coca-Cola, o băutură răcoritoare produsă de The Coca-Cola Company, făcută din frunze de coca decocainizate.

Efectele pe care băuturile răcoritoare (în special Coca Cola) le pot avea asupra organismului uman pot fi observate cu uşurinţa prin introducerea unui dinte sau a unei bucăţi de carne într-un vas cu Coca Cola. Rezultate obţinute pot fi: modificarea culorii dintelui, respectiv a cărnii şi deteriorarea dintelui.

În ultimii ani, băuturile, aşa zis “dietetice”, încep să devină tot mai populare. Ele pot rezolva problema zaharului, dar pot da naştere altor motive de îngrijorare. Aditivii folosiţi pentru a da culoare, aromă sau pentru a îndulcii ori conserva aceste băuturi au adeseori şi un efect iritant asupra mucoasei stomacului. Unele dintre ele sunt chimice şi atunci organismul trebuie sa le detoxifice şi apoi să le elimine.

13. Plantele etnobotanice

Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbări în ceea ce priveşte modul de gândire, de a percepe lucrurile din jur sau dispoziţia persoanelor care le utilizează. Plante etnobotanice au efecte similare drogurilor, inhibă emisfera cerebrala stângă unde se găsesc funcţiile ce ţin de raţionalitate şi activează emisfera cerebrală dreaptă a cărei funcţie este intuiţia.

Plantele halucinogene induc efecte fiziologice şi mentale care cuprind în special perturbări ale comportamentului, ale funcţiilor cognitive şi ale percepţiei, care se pot perturba până la instalarea halucinaţiilor, adică la modificarea realităţii.

Aproape 98% din produsele etnobotanice, vândute în magazinele de profil, prezintă pericol pentru sănătate, fiind vorba de plante cu efect halucinogen, dar şi de plante obişnuite, stropite cu substanţe interzise.

Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic în societăţile occidentale moderne. Principalii consumatori de produse etnobotanice din România sunt adolescenţi sau adulţi tineri, iar în cazul celor care au început să consume produse etnobotanice s-a constatat o degradare fizică şi psihică în trei luni de la începerea consumului.

Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) a analizat componenţa celei mai des întâlnite game de produse, vândute sub numele de „Spice”. În urma unor cercetări care au decodificat structura moleculară şi biochimică a ierburilor, cercetătorii au descoperit că efectele halucinogene descrise de consumatori sunt cauzate de nişte substanţe sintetice, adăugate de către producători, care poartă numele de canabinoide. Cei mai întâlniţi compuşi chimici sunt JWC-018, HU-210 şi CP 47, 497.

12. Alcoolul

Alcoolul nu este considerat întotdeauna un drog, fiind acceptat de societate. Cu toate astea, alcoolul este într-adevar un drog, iar folosirea lui abuzivă a crescut, până la a deveni, cu certitudine, o serioasă problemă socială.

Alcoolul etilic, C2H5OH, este un lichid incolor, cu gust înţepator, arzător. El deprimă activitatea sistemului nervos central şi periferic. Măsurile obişnuite cu care se consumă băuturile alcoolice (halba, paharul) conţin circa 16 grame alcool pur şi necesită mai mult de o oră pentru metabolizarea prin oxidare, el nefiind un aliment, ci un drog; acesta străbate rapid orice mucoasă sau membrană şi difuzează rapid în tot organismul, în torentul sangvin şi în creier. Corpul îl tratează ca pe un toxic eliminându-l cu o viteză constantă şi maximă, recunoscându-l ca indezirabil. O zecime se elimina prin rinichi, transpiraţie şi respiraţie.

Este un drog mai periculos decât heroina, cocaina sau amfetaminele la un loc. După cum se ştie, reacţia dintre alcool şi creier este, practic, identică cu reacţia dintre un drog şi creier. Ca şi în cazul lor, şi alcool prezintă o dependenţă care progresează în timp: din ce bei mai mult, parcă ai mai bea. Cantităţile mici de alcool cer cu timpul cantităţi din ce în ce mai mari. El omoară mai mulţi oameni, ruinează mai multe vieţi, destramă mai multe familii, distruge mai multe cariere profesionale, risipeşte mai mulţi bani şi determină mai multe boli decât celelalte droguri la un loc. O treime din toate cazurile evitabile de moarte sunt datorate consumului de alcool.

Citeşte mai mult... Comentează

11. Solvenţi

În anii 50, inhalarea de cleiuri a fost larg răspândită în rândul adolescenţilor americani şi suedezi. Adezivii care conţin toluol şi solvenţi volatili erau picuraţi pe batiste (care apoi au fost ţinute în faţa gurii şi nazului), sau turnaţi în pungi, pentru inhalarea vaporilor acestora.

Substanţele care se pretează la inhalare (adulmecare) sunt solvenţii chimici din industrie, bricolaj şi domeniul casnic, precum: cleiuri, diluanţi pentru adezivi, vopsele şi lacuri, benzina, acetona, butilacetatul, diclormetanul, hexanul, xilolul, tetraclorura de carbon ("Tetra") şi hidrocarburile fluorurate alifatice. Diluantul utilizat de pictori pentru culorile lor conţine, de exemplu, toluol. Cloroformul, sau triclormetanul, este un solvent cu proprietăţi narcotizante care produce vapori neinflamabili.

10. Metadona

Metadona este un opioid produs pe cale sintetică, cu efect similar morfinei, elaborată în anul 1942 de fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentată în anul 1953 şi lansată pe piaţă ca analgezic forte sub denumirea de POLAMIDONR. Din anii 1960, metadona a fost utilizată (mai întâi în SUA) ca substanţă împotriva sindromului de abstinenţă fizică în cadrul dezintoxicării de heroină.

Ca substituent, metadona este adecvată din mai multe motive:

·         Poate fi produsă pe cale sintetica. Astfel, se combate cultivarea opiului şi traficul de produse opiacee.

·         Poate fi administrată, fără afectarea semnificativă a eficienţei, şi sub forma de comprimate sau picături.

·         Are efect mai îndelungat decât heroina, deci nu trebuie administrată decât o dată pe zi.

·         Datorită instalării insidioase a efectului în cazul administrării orale nu se produce asa-numitul kick (senzaţie puternică de euforie, instalată brusc, la scurt timp după administrare). Astfel, lipseste sentimentul euforic care duce la agravarea addictiei. Dacă însă metadona se administrează intravenos, efectul este similar unei doze de heroină injectată.

1. Droguri de petrecere (party drugs)

1. "Poppers"

Substanţa: Amilnitrit, butilnitrit, aditivi, de ex. solvenţi organici

Formă de consum:

Poppers se inhalează şi în nici un caz nu se ingerează (beau). Efectul stupefiant se instalează după 3 - 5 minute. Acţiune: dezinhibare puternică, creşterea apetitului sexual, sentiment sporit de intimitate, percepere redusă a durerii, relaxare musculară, creşterea sensibilităţii tactile.

1. Droguri sintetice (designer drugs) - Ecstasy

Datorită acţiunilor şi efectelor lor diferite, drogurile sintetice sunt greu clasificabile în grupe distincte. XTC (prescurtarea pt. Ecstasy) este atribuit frecvent grupei entactogenelor (droguri care permit contactul, "atingerea interiorului", de ex. prin producerea sentimentului de fericire). Grupul ecstasy are însă şi acţiuni din grupa drogurilor stimulatoare şi halucinogene. Iniţial, numele de Ecstasy a fost atribuit drogului MDMA (3,4-metilen-dioxid-metilamfetamina), o substanţă sintetică pură.

Azi, Ecstasy este un termen generic pentru diverse substanţe cu spectru de acţiune similar. Grupul include MDMA (metilen-dioxid-metilamfetamina) şi MDE/MDEA (metilen-dioxi-etilamfetamina), precum şi alte substanţe din clasa fenoletilaminelor. Sunt comercializate, sub acelaşi nume de "Ecstasy", şi amestecuri ce conţin adaosuri de cafeină, amfetamină sau LSD.