CERINŢE DEONTOLOGICE PRIVIND ACTIVITATEA

PERSONALULUI DIDACTIC DE PREDARE

Art.33. Personalul didactic de predare trebuie să cunoască drepturile şi obligaţiile legale în vigoare ce îi revin în unitatea de învăţământ în care funcţionează.

Art.34. (1) În relaţiile cu clasa/grupa de elevi, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a)    ţinută morală demnă, concordantă cu valorile educaţionale transmise elevilor;

b)   comportament responsabil concretizat prin respect şi consideraţie faţă de elevi;

c)    echipament sportiv adecvat şi decent, impecabil sub aspect igienic, modern şi aspectuos;

d)   aspect fizic îngrijit;

e)    stare psihică caracterizată de bună dispoziţie şi optimism, stimulativă pentru activitatea elevilor;

f)     disponibilitate totală pentru susţinerea fiecărui elev, corespunzător caracteristicilor sale, în dobândirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor predate.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

BAZA SPORTIVĂ ŞI DOTAREA MATERIALĂ PENTRU

ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPORTIV INTEGRAT ŞI SUPLIMENTAR

Art.29. Alături de selecţie, existenţa şi calitatea bazelor sportive, dotate corespunzător realizării obiectivelor sportive propuse, constituie principalele pârghii de obţinere a unor rezultate de un nivel ridicat.

Art.30. Baza sportivă trebuie să fie disponibilă la ore potrivite şi situată la distanţe care să permită elevilor sportivi participarea eficientă la procesul de instruire.

 Art.31. Bazele sportive utilizate de cele două categorii de unităţi de învăţământ cu profil sportiv de performanţă sunt de trei categorii:

a)    baze sportive proprii, cu dotări speciale;

b)   baze sportive aparţinând unităţilor de învăţământ fără profil sportiv, folosite în comun cu anumite secţii din învăţământul sportiv suplimentar, pentru secţii care nu necesită dotări deosebite, cum este cazul jocurilor sportive;

c)    baze sportive aparţinând altor cluburi sau instituţii, utilizate pe baza unor protocoale de colaborare sau prin închiriere.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

AMENAJAREA, DOTAREA ŞI ÎNTREŢINEREA

BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE  

Art.27. (1)Fiecare unitate de învăţământ, are obligaţia să amenajeze, cu sprijinul organelor administraţiei locale, a unor sponsori şi din propriile fonduri, să dezvolte şi să asigure funcţionalitatea necesară bazei sportive proprii, atât pentru activitatea organizată în aer liber cât şi pentru cea din interior, asigurând astfel condiţiile optime pentru realizarea obiectivelor înscrise în programele şcolare şi activităţile sportive extracurriculare.

(2)Structura bazei sportive, amenajate în aer liber, se adaptează disponibilităţilor spaţiului existent, inclusiv cel din curţile interioare. În funcţie de aceste condiţii, se vor amenaja:

-         pistă pentru alergări cu 2-3 culoare pe distanţe de 25-30m, 50-60m;

-         groapă cu nisip pentru sărituri;

-         spaţii marcate pentru săritura în lungime de pe loc;

-         spaţii pentru aruncarea mingii de oină, cu marcaje transversale la 15 – 20 – 25 – 30 – 40m şi, după caz, un spaţiu pentru aruncarea greutăţii, plasat separat, în extremitatea bazei sportive, ferit de circulaţia elevilor;

-         pistă pentru un traseu specific alergării de rezistenţă, cu marcaje vizibile pe: obiecte, pomi, pereţi, etc.

-         două terenuri separate pentru jocurile sportive cu marcaje suprapuse: handbal – fotbal; baschet – volei; sau separate, potrivit spaţiilor avute la dispoziţie. Acestea vor fi delimitate/ îngrădite, evitând circulaţia elevilor care nu participă la lecţii.

(3)În interior, în lipsa spaţiilor cu destinaţii specifice (săli de sport), conducerea unităţii de învăţământ va asigura un alt spaţiu, minim o sală de clasă, care se va amenaja, dota şi utiliza în exclusivitate pentru lecţiile de educaţie fizică.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

MĂSURI PENTRU PREVENIREA ŞI EVITAREA ACCIDENTELOR ÎN TIMPUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Art.21. Prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul activităţilor de educaţie fizică şi sport implică măsuri diferenţiate, în funcţie de etapa de desfăşurare: înaintea începerii activităţii (cu caracter preventiv), pe parcursul desfăşurării şi în încheiere. Măsurile preventive intră în atribuţia conducerii unităţii de învăţământ, a cadrelor didactice care conduc activităţile de educaţie fizică şi sport, a elevilor şi a părinţilor acestora.

Art.22. Conducerea unităţii de învăţământ şi personalul administrativ au următoarele atribuţii:

a)        asigurarea spaţiilor necesare pentru organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport, atât în aer liber cât şi în interior;

b)        amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de lucru, prin asigurarea unor suprafeţe ale terenurilor care să nu favorizeze alunecarea, derapajele sau împiedicarea acţiunilor motrice;

c)        dotarea spaţiilor de lucru cu instalaţii funcţionale şi asigurate corespunzător;

d)        amenajarea şi asigurarea spaţiilor pentru sărituri şi aterizări;

e)        asigurarea spaţiilor necesare echipării elevilor (vestiare), separat fete şi băieţi şi a instalaţiilor sanitare necesare, cu funcţionalitate permanentă;

f)          asigurarea corpurilor de iluminat, bine protejate;

g)        asigurarea instalaţiilor de aerisire a spaţiilor de desfăşurare a activităţilor;

h)        igienizarea sistematică (de două ori pe zi, sau de câte ori este necesară), a spaţiilor destinate activităţilor de educaţie fizică şi sport;

i)          protejarea ferestrelor cu grilaje de protecţie bine fixate;

j)          protejarea tablourilor electrice şi a altor instalaţii din interior;

k)        protejarea corespunzătoare a întrerupătoarelor şi prizelor;

l)          dotarea catedrei de educaţie fizică cu un dulap sanitar care să conţină materiale şi produse medicale, necesare acordării primului ajutor.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE SELECŢIE ŞI INIŢIERE A ELEVILOR CU APTITUDINI PENTRU PRACTICAREA SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ ÎN CADRUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU PROGRAM SPORTIV

Art.19. (1)Selecţia reprezintă activitatea desfăşurată permanent de specialiştii domeniului în vederea depistării elevilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea sporturilor.

(2)Selecţia se realizează pe baza criteriilor, testelor şi probelor adecvate fiecărei discipline sportive. Criteriile sunt de natură biologică, motrică, psihologică şi socială. În cadrul acestora se stabilesc teste, probe şi norme metodologice.

(3)Activitatea de selecţie şi iniţiere cuprinde fazele iniţială şi intermediară.

(4)Selecţia iniţială are drept scop concentrarea elevilor cu aptitudini pentru o anumită disciplină, parcurgând un demers didactic de iniţiere şi aderare la un program stabil de antrenament – stadiul I - antrenamentul de bază orientat (A.B.O.), caracterizat de continuitate.

(5)Selecţia intermediară va marca începutul stadiului al II-lea - antrenamentul specializat sau specializarea timpurie (A.S.T.), potrivit cu disponibilităţile elevilor de a obţine cele mai bune performanţe în anumite discipline sportive/posturi în cadrul unor echipe/probe.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

PARTICIPAREA ELEVILOR LA ACTIVITĂŢILE DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN FUNCŢIE DE STAREA LOR DE SĂNĂTATE

Art.12. Funcţia principală a educaţiei fizice şi sportului este de a optimiza sănătatea elevilor, folosind mijloace, metode şi tehnologii diferenţiate, astfel încât de efectele acestor activităţi să beneficieze toţi elevii, indiferent de nivelul aptitudinilor sau al capacităţilor de mişcare.

Art.13. Participarea elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport este condiţionată de prezentarea avizului medical “apt pentru efort fizic”. O situaţie particulară este aceea în care unii elevi sunt în incapacitate de a depune eforturi fizice, fiind scutiţi medical. 

Art.14. Metodologia privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaţie fizică şi sport pentru elevi şi Baremul medical cuprinzând afecţiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educaţie fizică şi sport, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării, sunt obligatorii pentru toate unităţile de învăţământ.

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ

                       ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR  

Art.8. Formele de organizare curriculară a activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar sunt următoarele:

a)    ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

-     activitatea de educaţie fizică cu grupa

b)   ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

-     lecţia de educaţie fizică

-     lecţia de pregătire sportivă practică (clasele vocaţionale cu program sportiv)

-     lecţia opţională

c)    ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL

-     lecţia de educaţie fizică

-     lecţia de pregătire sportivă practică (clasele vocaţionale cu program sportiv)

-     lecţia opţională

d)   ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL

-     lecţia de educaţie fizică

-     lecţia de pregătire sportivă teoretică, cls. XI-XII, clase vocaţionale cu program sportiv

-     lecţia de pregătire sportivă practică, cls. IX-XII, clase vocaţionale cu program sportiv

-     lecţia de atac şi apărare, cls.IX-XII, profil militar

e)    ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPORTIV SUPLIMENTAR

-     lecţia de pregătire sportivă practică/antrenament sportiv

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII

ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CAPITOLUL I

ROLUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Art.1. Educaţia fizică şi sportul sunt componente ale educaţiei globale, prin conţinutul lor, influenţând sănătatea, creşterea şi dezvoltarea corpului, dezvoltând motricitatea, procesele şi fenomenele psihice şi favorizând socializarea. În acest context, funcţiile educaţiei fizice şi sportului sunt de natură biologică, motrică, psihologică şi socială, ceea ce corespunde conceptului de dezvoltare echilibrată şi integrată a personalităţii.

Art.2. Legea învăţământului precizează că educaţia fizică şi sportul constituie disciplină de învăţământ. Legea educaţiei fizice şi sportului stabileşte că „educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat”. În consecinţă, în învăţământul preuniversitar educaţia fizică şi sportul figurează atât ca activităţi curriculare, cât şi ca activităţi extracurriculare.

Art.3. Educaţia fizică este o formă de educaţie care valorifică mişcarea pentru dezvoltare corporală, comunicare, formare de deprinderi motrice şi atitudini favorabile privind practicarea exerciţiilor fizice pe tot parcursul vieţii.

Art.4. Sportul este parte a culturii, fiind înţeles, încă de la începuturile sale, ca mijloc ideal pentru menţinerea stării de sănătate, pentru formarea corpului şi a caracterului, trăsătura sa principală fiind întrecerea, care stimulează dorinţa de afirmare şi, implicit, obţinerea unor performanţe.