SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICÃ

Prof. limba si literatura românã Ilincar Valerica

Grup Şcolar “Tudor Tãnãsescu” Timisoara

Motto:

Într-o lume imperfectã pe care o putem influenta în bine sau rãu,

constientizarea faptului cã orice încercare conteazã

este aceea care ne defineste ca fiinte umane.

Howard Gardner

Lumea contemporanã reprezintã o permanentã si ineditã provocare pentru educatie. Principala caracteristicã a acestei provocãri rezidã în proliferarea fãrã precedent a disciplinelor academice si neacademice, fapt ce conduce la o crestere exponentialã a cunoasterii. În plus, decalajul dintre sistemele de educatie ale lumii moderne accentueazã inegalitatea dintre cei care posedã noile cunostinte si cei care nu le posedã. „Noua educatie” va fi orientatã spre constientizare, cooperare, spre gândire criticã si selectie, spre adaptabilitate si interpretarea lumii mereu în schimbare.

O abordare relativ nouã în educatie are în vedere teoria inteligentelor multiple, formulatã prima datã de H. Gardner (1985 – Harvard). El sugereazã cã notiunea traditionalã de inteligentã(bazatã pe IQ) are limitele ei si propune, în schimb, opt tipuri diferite de inteligentã care sã acopere o paletã mult mai largã a intelectului uman. Acestea sunt: inteligenta verbalã/ lingvisticã, logico/matematicã, spatial/vizualã, muzicalã, kinestezicã, interpersonalã, intrapersonalã, naturistã/ambientalã.

În majoritatea sistemelor educationale si culturale, se acordã importantã doar inteligentelor verbale si logico-matematice, neglijând celelalte dimensiuni ale inteligentelor multiple. Noua teorie permite acordarea atentiei necesare atât elevilor care manifestã înclinatii spre domenii artistice, naturaliste, cât si acelora care adesea sunt etichetati ca având probleme la învãtãturã, probleme de atentie/concentrare la lectii. Prin intermediul unor programe de dezvoltare personalã, si adultii îsi pot redescoperi înclinatiile pe care le-au avut în copilãrie si care le-au fost inhibate datoritã unui mod de gândire si de învãtare stereotip.

Un element esential în aplicarea acestei teorii la clasã este cunoasterea profilului de inteligentã al elevilor. Evident, un tip de inteligentã nu le exclude pe celelalte, fiecare individ fiind o colectie de inteligente. În general însã, la fiecare copil una dintre inteligente predominã. Astfel cã, aflarea punctelor „tari” si „slabe”, este esentialã pentru stabilirea strategiilor de diferentiere si individualizare.

Aplicând teoria inteligentelor multiple a lui Gardner la ora de limba si literatura românã nivelul clasei a X-a, profil servicii, textul Enigma Otiliei de George Cãlinescu - reprodus fragmentar în manualul editurii Corint, a fost abordat simultan dintr-o perspectivã pluralã,transdisciplinarã.
Competentele urmãrite au fost diversificate în functie de de tipul de inteligentã vizat.

1. Inteligenta verbal-lingvisticã:

Sarcinã de lucru: Prezentati sub forma unui monolog al Otiliei modul în care aceasta se raporteazã la celelalte personaje.

Sarcinã rezolvatã:

Sunt tânãrã, foarte capricioasã si îmi doresc sã fiu liberã, sã mã pot bucura de tineretea scurtã. Eu am un temperament nefericit: mã plictisesc repede, sufãr când sunt contrariatã. Sunt o zãpãcitã, nu stiu ce vreau. Pe papa îl iubesc asa cum este. E “un om bun, dar are si el „ciudãteniile lui”. Pe Pascalopol si Felix îi ador. Uit repede rãutãtile altora.

2. Inteligenta logico-matematicã:

Sarcinã de lucru: Reprezentati printr-un grafic relatia dintre personaje sau apelati la formule din domeniul matematicii,al fizicii,al chimiei pentru a rezuma textul.

3. Inteligenta muzical-ritmicã:

Sarcinã de lucru: Indicati instrumentele muzicale, ritmurile sau melodiile care considerati cã exprimã continutul unor secvente narative

Sarcina rezolvatã: Otilia trãia cum cânta la pian, zguduitor si delicat, într-un tumult de pasiuni ...”.

Dimineata Felix se trezeste in acorduri de pian, dupã ce noaptea o petrecuse destul de tensionat amintindu-si de moartea mamei si apoi de tatãl sãu, doctorul Sima, care îl pãrãsise si el curând, lãsându-i mostenirea în mâinile lui Costache, cumnatul sãu.
Felix descoperã la pian pe Otilia care îi cânta „Rapsodia ungarã” de Liszt si „Chanson Rousse”, iar apoi il invitã pe tânãr în grãdinã.

4. Inteligenta vizual-spatialã:

Sarcinã de lucru: Reprezentati, apelând la desen sau la forme geometrice, coordonatele toposurilor.

Sarcinã rezolvatã: Elevii au optat pentru reprezentarea cadrului exterior (au reprezentat mosia lui Pascalopol situatã aproape de Ciulnita, descrierea naturii Bãrãganului, a turmei de bivoli), dar si a acelui interior (reprezentarea casei din strada Antim, casã veche, pãrãginitã, cu scãri si giurgiuvele scorojite).

5. Inteligenta corporal-kinestezicã:

Sarcinã de lucru : Mimati întâlnirea dintre Felix si Pascalopol, dupã ani.

Sarcinã rezolvatã: Joc de rol - fragmentul din manualcu întâlnirea celor doi.

6. Inteligenta naturalistã:

Sarcinã de lucru: Încadrati personajul Otilia într-un tip de comportament.

Sarcinã rezolvatã: Încadrarea tipului de comportament într-o anumitã zodie. Ex.: GEMENI 22.05 – 20.06; Trãsãturi: multilateral, altruist magnetic, perspicace capricios ambiguu nelinistit destept împrãstiat.

7. Inteligenta interpersonalã:

Sarcinã de lucru: Definiti relatiile Otiliei cu celelalte personaje.

Sarcinã rezolvatã: Elevii au extras din roman citatele în care erau sintetizate „pãrerile” celorlalte personaje despe Otilia. Ex.: Aglae: „o zãnaticã”, „o dezmãtatã”, „o stricatã”.

8. Inteligenta intrapersonalã:

Sarcinã de lucru: Explicati trãirile interioare ale Otiliei

Sarcinã rezolvatã: Otilia are fatã de Felix intentii pãrintesti. Fata simte cã tânãrului, în ciuda stãpânirii de sine si a abnegatiei îi lipseste ceva: “Dacã un tânãr ar avea rãbdarea si bunãtatea lui Pascalopol, l-as iubi”. Ea presimte cã la treizeci de ani “va fi mult mai vârstnicã temperamental decât Felix, a cãrui bãrbãtie va începe abia atunci”.

Nu poate sta departe nici de Pascalopol în bratele cãruia a crescut si pe care îl caracterizeazã astfel: “E un om delicat, care poate fi de folos unor orfani ca noi”.

Concluzii - punctele tari ale unui astfel de experiment:

• Atingerea punctualã a competentelor stabilite initial;
• Dezvoltarea atitudinii activ-participative a elevului;
• Facilitarea atitudinii comunicative;
• Dezvoltarea creativitãtii, a imaginatiei elevilor.

Surse de inspiratie:

• Otilia Pãcurari, Anca Târcã, Ligia Sarivan- Strategii didactice inovative, Centrul Educatia 2 000+, Bucuresti, 2003
• Musata Bocos, Dana Jucan- Teoria si metodologia instruirii, Editura Paralela 45, Pitesti, 2007