STUDIU GEOGRAFIC ASUPRA CAMITĂŢII NEDIUMUI

ÎL NULICIPIUM BRĂIMA

Profesor Niron Steluţa Otilia

Şcoala cu clasele I-VIII Novila Niresii, judeţul Brăila

Rezumat: Studiul şi-a propus să identifice actualele probleme de mediu de pe raza municipiului Brăila, în vederea fundamentării unei strategii de dezvoltare urbană care să reducă efectele negative asupra mediului şi să conducă la dezvoltarea localităţii în armonie cu mediul natural.

Cuvinte cheie: poluarea mediului, surse de poluare, măsuri de protecţie a mediului.

Poluarea mediului a ajuns în perioada actuală la un punct în care atacă dezlănţuit omul şi mediul său de existenţă. Trecând peste limitele capacităţii de suport a naturii, de regenerare şi echilibrare, toţi agenţii poluanţi se răspândesc rapid în aer, apă sau sol, generând, dezvoltând şi propagând unul din cele mai grave pericole pe care le-a întâmpinat civilizaţia zilelor noastre. S-a ajuns în situaţia în care omul însuşi se ameninţă pe sine, prin activitatea sa generală, insuficient controlată şi neadaptată în întregime la realităţile naturale înconjurătoare, ameninţând echilibrul ecologic.

Dezvoltarea mare pe care a înregistrat-o mediul urban, a atras după sine şi amplificarea consecinţelor negative asupra vieţii oamenilor, determinate de factori economici, sociali şi psihologici.

Printre consecinţele pozitive ale mediului urban Brăila în viaţa oamenilor pot fi: accesul uşor la bunurile materiale şi spirituale care sunt grupate pe arii restrânse; diversificarea mijloacelor desfăşurării procesului muncii şi a vieţii, în general; nivelul ridicat şi diversificat al educării oamenilor în concordanţă cu echiparea tehnică a procesului muncii; forme diverse şi moderne de comunicare între oameni.

Între consecinţele negative pot fi enumerate: concentrarea mare a populaţiei (4941,6 loc/km², la recensământul din anul 2002), a clădirilor şi a altor mijloace impuse de funcţionarea ecosistemului urban; gradul mare de poluare al aerului, solului şi apei, rezultat din activitatea industrială, transport, densitatea mare a populaţiei; îndepărtarea de factorii naturali şi artificializarea modului de viaţă; creşterea stresului psiho-social şi a sedentarismului datorită reducerii posibilităţilor de relaxare, odihnă, activităţi fizice.

Primele surse de poluare au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea o dată cu apariţia primelor obiective economice pe raza oraşului Brăila: Şantierul naval Brăila (1864); Uzina de gaz pentru iluminat (1869); Fabrica de bere – NÜMMER (1872); Fabrica de ciment – I. G. Cantacuzino (1888).

După anul 1950, problemele de ecologie urbană se amplifică ca urmare a procesului de industrializare, ce a cuprins toată ţara, prin apariţia unor noi obiective economice în partea de sud a oraşului, pe Platforma industrială Chiscani amplasată la circa 10 km de municipiul Brăila, având ca profil preponderent industria chimică.

Datorită înglobării în intravilan a obiectivelor economice şi deci a amplasării necorespunzătoare, procesele de producţie emană şi deversează diverşi agenţi poluaţi în mediul înconjurător, afectând calitatea vieţii în ecosistemul urban Brăila.

Principalele surse de poluare de pe teritoriul municipiului Brăila se împart în surse mobile - mijloace de transport rutier şi naval- şi surse fixe reprezentate de agenţii economici din municipiul Brăila care activeză în următoarele ramuri industriale:

Ø            industria energiei electrice: SC TERNOEMECTRICA SA (producţie energie electrică), SC CET SA (producţie energie termică);

Ø            industria metalurgică: SC MANILORUM SA, SC EURAMUN SRM (metalurgia aluminiului şi turnare nemetale neferoase uşoare), SC ECE RONÂLIA SRM (metalurgia aluminiului);

Ø           industria constructoare de maşini: STX RO OFFSHORE BRĂIMA SA (construcţii nave), SC PRONEX SA (turnare metale feroase);

Ø           industria chimică: SC CEMHART DOLARIS SA (fabricarea hârtiei); SC AUROLILI ILDUSTRIES GRUP SRM (fabricare articole din material plastic); SC AIR MIQUID SRM (fabricare acetilenă);

Ø           industria lemnului: SC COLCEPT ATRIUN SRM (fabricare mobilier), SC SIGELIS CON SRM  (tăierea şi rindeluirea lemnului);

Ø           industria materialelor de construcţii: SC HIDROTEHLICA SA, SC COLCIVIA SA (fabricarea betonului şi a elementelor din beton), SC FEHU PROD SRM (fabricarea varului şi a ipsosului), SC CARPAT BETOL SRM, SC ARNAX SRM (fabricare beton), ;

Ø           industria uşoară: SC BRAICOLF SA, SC CASA HERNOSA SRM, SC BMAZER SRM, SC LEO SRM, SC VAMNET TRADE SRM;

Ø           industria alimentară:

§              produse lactate: SC MACTA PROD SA, SC BRAIMACT SA,

§              produse de panificaţie sau de patiserie: SC DENOPAL SA, SC EMDONIR INPEX SRM, SC FALYOL SRM, SC GOMF TRADE SRM

§              fabricarea îngheţatei: SC SECRET PROD SRM;

§              produse din carene: SC NAREX SA;

§              complexe de porci: SC CONPMEXUM DE PORCI BRĂIMA SA, SC CARUZ BRĂIMA SA.

Între anii 1990 şi 2010, investiţiile în domeniul activităţilor economice s-au concentrat spre apariţia unor capacităţi noi de producţie, reprezentate de ateliere, secţii sau mici fabrici, în cea mai mare parte cu capital privat. În acelaşi timp unele spaţii de producţie importante ca suprafaţă şi dotare din cadrul marilor unităţi economice din oraşul Brăila (SC PRONEX SA; SC Maminorul SA; CPM; SC DULACOR SA; SC CEMHART SA) au rămas nefolosite, deoarece activitatea acestor unităţi s-a restrâns considerabil.

            Industria din zona municipiului Brăilei, prin diversitatea mare a domeniilor de activitate, are un aport mare la poluarea factorilor de mediu prin emisiile gazoase, lichide sau solide pe care le generează, dar, ca urmare a scăderii producţiei industriale, în ultima perioadă cantităţile globale de substanţe poluante evacuate în mediu au scăzut, menţinându-se totuşi la valori ridicate faţă de normal.

Din această cauză se impun o serie de măsuri de protecţie a mediului:

–     extinderea şi modernizarea instalaţiilor de depoluare ale unităţilor industriale;

–     retehnologizarea instalaţiilor principalilor agenţi economici poluanţi;

–     plantarea unor perdele forestiere de protecţie în apropierea principalelor surse de poluare;

–     utilizarea pe scară largă a gazului metan drept combustibil în centrale termice şi gospodăriile populaţiei;

–     folosirea în traficul auto a benzinei cu conţinut redus de plumb;

–     plantarea unor perdele forestiere de protecţie în lungul principalelor artere de circulaţie pentru reducerea poluării fonice;

–     realizarea staţiei de epurare a apelor uzate provenite din municipiul Brăila;

–     îmbunătăţirea condiţiilor de colectare a deşeurilor din gospodării; asigurarea numărului necesar de containere; ridicarea şi transportul deşeurilor în ritm optim; mecanizarea colectării deşeurilor stradale;

–     realizarea unei noi halde de gunoi a municipiului, în apropierea localităţii Nucheni, dar la distanţă suficient de mare de zonele locuite;

–     demararea de acţiuni de reconstrucţie ecologică a zonelor degradate existente (zona depozitului de deşeuri industriale Chiscani).

O atenţie deosebită trebuie acordată însă evoluţiei nivelului pânzei de apă freatică în zona municipiului Brăila. În vederea stopării ridicării nivelului acesteia în cadrul studiilor hidrologice realizate în ultimii 2-3 ani au fost propuse următoarele soluţii:

–     realizarea unui dren de adâncime în partea nord-vestică a oraşului, cu descărcare în zona Macu Dulce sau în Munca Siretului;

–     realizarea în zone depresionare din platforma oraşului a unor lacuri de colectare a apelor freatice, preconizându-se creşterea evapotranspiraţiei prin menţinerea luciului de apă;

–     realizarea unor drenuri de-a lungul Falezei Dunării cu descărcare liberă în fluviu;

–     transformarea în dren a vechiului colector general de canalizare Germani, după punerea în exploatare a noului colector.

Un deosebit rol în protecţia mediului îl constituie amplasarea corespunzătoare a viitoarelor obiective economice şi a căilor de comunicaţie, dar mai ales susţinerea acţiunilor de educare şi conştientizare ecologică a populaţiei în vederea atragerii ei ca participant activ la rezolvarea problemelor de mediu.

A sosit timpul în care omul trebuie să înţeleagă mai bine unitatea naturii şi să depună eforturi comune pentru stăvilirea pericolului generat de poluarea mediului.

Bibliografie:

Erdeli G., Cucu V., România. Populaţie. Aşezări umane. Economie, Ed. Transversal, Bucureşti, 2005.

Gâştescu P., Ecologia aşezărilor umane, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1998.

xxx, Raport anual privind starea factorilor de mediu din judeţul Brăila în anul 2010, Agenţia pentru Protecţia Nediului Brăila, 2011.