Luni, 08 Octombrie 2012 13:47 |
AMINTIRI DESPRE ARGHEZI
Prof. Mihalcea Carla
Şcoala nr.1 Pantelimon-Ilfov
Întreaga creaţie a acestui mare scriitor, Tudor Arghezi, relevă complicatele probleme ale omului modern, spirit complex, confruntat cu realităţi diverse şi dinamice.
Cuvinte cheie: poet, divinitate, artă.
Având în vedere relaţia poet - divinitate în opera argheziană, mă voi referi la amintirile părintelui Valeriu Anania pentru a întregi profilul poetului şi al omului Tudor Arghezi. De ce memoriile acestui prelat, expuse în cartea sa Rotonda plopilor aprinşi? Pentru că, după cum el însuşi afirma:
“Nu cred ca printre scriitorii de acum, încă în viaţă, să fie un altul care să-l fi cunoscut mai bine pe Arghezi, un altul care, pe durata unui sfert de veac, să-i fi călcat pragul şi să-l fi primit de mai multe ori în odaia lui, faţă de care poetul să-şi fi deschis sufletul mai larg. Nu mulţi îl vor fi văzut pe Arghezi plângând, nu mulţi vor fi fost martori disperării lui. Şi nu mulţi vor fi având o biografie în care Arghezi să se fi înserat cu ponderea unui gest al destinului.”
Frecventându-l la casa din Mărţişor, autorul acestor memorii pătrunde în universul familial şi al creaţiei argheziene. Nu spune că i-ar fi plǎcut casa construitǎ după indicaţiile scriitorului ci că poartă amprenta personalitǎţii lui. “Fugit din călugărie şi rostuit în viaţa socialǎ, lui Arghezi i-a plăcut întotdeauna să se creadǎ, într-un fel, tot la mǎnǎstire... Casa lui Arghezi părea într-adevăr, un mitoc al Mănăstirii Dintr-un Vis.”
Ceea ce l-a cucerit pe Anania, învăţăcel în ale literaturii, erau firescul şi spontaneitatea cu care Arghezi scria şi vorbea “rar, gutural spontan şi colorat, cu asocieri de o uimitoare prospeţime. Când îi venea bine, nu evita calamburul.”
“Mi-a plǎcut la Arghezi discreţia muncii literare”; şi Anania descrie chilia, adicǎ odaia de lucru a poetului, o cămăruţǎ simplǎ la parterul casei, cu mobilǎ modestǎ şi câteva lucruri trebuitoare, o etajerǎ cu câteva cǎrti şi mape, un radio, o gravurǎ a Mitzurei, o icoanǎ veche înfǎtişând pe Sfântul Nicolae, un şirag de mǎtǎnii vegetale numite Lacrimile Maicii Domnului şi o sobǎ de tuci cu burlan. Prin fereastra deschisǎ se vedea o creangǎ ,, spânzuratǎ de cer”. A remarcat ordinea de pe masa de lucru unde nu se aflau manuscrise ,,uitate” sau rǎvǎşite.
Din amintirile parintelui Anania mi s-a pǎrut interesant sǎ reţin mai ales pe acelea legate de experienţa monahalǎ a lui Arghezi. Din acestea reproduc în continuare:
“Arghezi purta în sine nostalgia unei vieţi monahale prin care trecuse ca un meteor, nostalgie pe care i-o surprinsesem de nenumărate ori în lungile noastre conversaţii din chilia lui cu velinţa olteneascǎ sau la masa de sub vişin. Nu mi-a spus niciodatǎ – şi nici nu l-am întrebat – ce anume îl fǎcuse pe tânǎrul de 20 de ani sǎ batǎ la poarta mǎnǎstirii şi sǎ solicite azilul unei tagme pentru care, evident, nu era fǎcut; dar unele nuanţe ale istorisirilor lui m-au facut sǎ cred cǎ sǎrǎcia în care se zbǎtea nu fusese strǎinǎ de o asemenea hotǎrâre. Mai mult, aş bǎnui cǎ, la vârsta aceea, Theo nu se credea fǎcut nici pentru viaţa obişnuitǎ.”
Această ultimǎ idee se sustine şi prin pǎrerea poetului, aceea cǎ unii scriitori, prin natura lor inadaptaţi, ar trebui sǎ poată gǎsi refugiu şi de lucru la mǎnǎstirea Cernica fǎrǎ obligaţia de a se cǎlugǎri, “un fel de cǎlugǎrie << în civil>>”.
Din experienţa monahalǎ, Arghezi a pǎstrat o amintire luminoasǎ, mitropolitul Iosif Gheorghian, ,,naşul” sǎu bisericesc, “un ierarh cǎrturar şi cu o viatǎ foarte curatǎ, cǎruia Arghezi i-a pǎstrat, fǎrǎ umbre, o amintire suavǎ”.
La Cernica, fratele şi apoi ierodiaconul Iosif a stat într-o chilie din casa numitǎ “stǎreţia veche”. S-a ataşat de fratele Petre pe care-l iubea pentru “curǎţia lui sufleteascǎ”. Acesta ziua pescuia şi seara frigea peştii pe cǎrbune, în chilia lui, apoi îl chema pe vecin la ospǎt, cinstindu-se cu vin şi cântând un heruvic, un axion, anixandrele, o priceasna şi în cele din urmǎ un cântec lumesc, Trǎiascǎ regele...
În chilia de la Cernica şi în peisajul mǎnǎstirii, Arghezi a scris poeme ce aveau sǎ fie cuprinse în volumul Cuvinte potrivite.
Nu s-a putut împǎca cu atmosfera şi deprinderile monahale şi mai ales cu intrigile feţelor bisericeşti de la Mitropolie unde fusese adus de mitropolitul Iosif Gheorghian, de aceea a pǎrǎsit cinul monahal în 1905. În aceastǎ perioadǎ a avut o legǎturǎ tainicǎ cu Constanţa Zissu, în urma cǎreia a apărut Eliazar. În 1957, Eliazar (cineastul Elie Lotar) a venit la Bucureşti sǎ-şi vadă tatǎl. Împreunǎ, tatǎ şi fiu, însoţiţi de pǎrintele Anania au vizitat Cernica. Reîntors dupǎ mai bine de 50 de ani, Arghezi a trǎit emoţii puternice pe care Anania le-a observat şi astfel a înţeles ceea ce mulţi nu cunoşteau din personalitatea scriitorului:
“În fiinţa lui intimǎ, poetul era un mare emotiv, dar în acelaşi timp era posedat de un demon care-i denunţa emotivitatea drept slǎbiciune şi-l fǎcea sǎ se împotriveascǎ propriei lui naturi. Ironia sarcasmului, deriziunea, grotescul, erau tot atâtea arme cu care se apǎra de sine însuşi. Lacrimile interioare îi opunea virulenţa unui verb corosiv, menit s-o striveascǎ”
Şi continua relatând alte împrejurǎri în care a observat comportamentul şi opiniile marelui scriitor:
“... Arghezi nu vedea lumea printr-o oglindǎ strâmbǎ, ci o strâmba el însuşi spre a-şi disimula propriile-i afecte, de care se sfia în faţa oamenilor şi, poate, în faţa lui însuşi. Sufletul lui era departe de a fi o lentilǎ diformǎ sau deformatǎ a universului mare şi mic; altfel nici Cartea cu jucǎrii, nici Ce-ai cu mine vântule? nu s-ar fi nǎscut vreodatǎ. Fireşte, vorbesc de sufletul lui, nu de programul sǎu estetic sau de ipostaza moralistului.”
Poetul a retrǎit multe momente din tinereţe în acea vizitǎ la mǎnǎstirea Cernica. Intrând în chilia lui de altǎdatǎ, nu s-a putut abţine şi “şi-a prins capul în palme şi a prins a plânge cu adevǎrat, abandonându-se într-o cascadǎ de sughiţuri. Eu si fiul sǎu ne-am fǎcut semn, am ieşit tiptil din odaie şi am rǎmas pe cerdac pânǎ ce poetul, uşurat de lacrimi, a venit la noi sǎ ne mulţumeascǎ de singurǎtate.”
Plimbându-se tustrei în asfinţitul soarelui de varǎ, Anania a recitat urmǎtoarele versuri:
“Sufletul meu îşi aduce-aminte
Şi-acum şi ne-ncetat de ce-a trecut,
De un trecut ce-mi e necunoscut,
Dar ale cǎrui sfinte oseminte
S-au aşezat în mine fǎr’ sǎ ştiu
Cum nici pǎmântul ştie pe-ale lui
În care dorm statui lângă statui
Şi-i zǎvorat sicriu lângǎ sicriu...”
Atunci a vǎzut iar sub ramele ochelarilor lui Tudor Arghezi douǎ şiruri de lacrimi pe care el nici nu încerca sǎ le ascundǎ. Mulţi ani mai tarziu, scriind aceastǎ carte, Anania avea sǎ înţeleagǎ gestul lui ca un act de cruzime.
Dar sǎ lǎsǎm spiritele înalte sǎ se odihneascǎ în lumea de dincolo şi sǎ ne vegheze cu îngǎduinţǎ.
BIBLIOGRAFIE
1. GEORGE CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini pânǎ în prezent, Fundaţia Drǎgan, Editura Nagard, Madrid- Paris-Roma, Pelham N. Y., 1980.
2. VALERIU ANANIA, Rotonda plopilor aprinşi, Editura Cartea Româneascǎ, Bucuresti, 1983.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Luni, 08 Octombrie 2012 14:10 |
Adaugă comentariu
|
AVANTAJELE UTILIZĂRII CALCULATORULUI ÎN PROCESUL
INSTRUCTIV - EDUCATIV
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Articolul îşi propune identificarea avantajelor utilizării calculatorului în activitatea de predare – învăţare... Read more
MANAGEMENTUL PRIN OBIECTIVE
Prof. ec. Gr.I. Cîrcotă Roxana
Liceul Tehnologic de Marină Galați
Rezumat
Managementul prin obiective reprezintă cel mai larg utilizat sistem de planificare, luare de decizii şi control.
Pentru ca managementul prin obiectve... Read more
CONDIŢII EXTERNE ALE ÎNVĂŢĂRII ŞCOLARE
Prof. Dinu Maria
Şcoala cu clasele I-VIII, Bâlta, Dolj
Învăţarea şcolară, acest proces de receptare şi asimilare de informaţii şi de influenţe educative, dar şi procesul de... Read more
Calendarul Activitatilor Educative Nationale 2013
Vezi Calendarul Activitatilor Educative Nationale 2013 – anul 2013.
Read more
POEZII
Bordianu Cristina Elena
Profesor pentru învãţãmânt preşcolar
Grãdiniţa cu P.P. “Norocel” Negreşti, jud. Vaslui
(creaţii proprii)
... Read more
JOC ŞI JOACĂ ÎN LITERATURA ROMÂNĂ
Prof. Octavian Horia MINDA
Şcoala cu clasele I-VIII, Sînandrei, Judeţul Timiş
Jocul şi joaca sunt teme foarte des întâlnite în viaţa... Read more
INFOGRAFICELE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Profesor Bușcă Alexandru
Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari
Rezumat: Articolul de față prezintă noțiunea de infografic, necesitatea utilizării acestuia în cadrul... Read more
Evaluarile nationale pentru clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, amanate cu aproape o luna - calendar
Evaluarile Nationale la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, programate sa... Read more
INVATAREA PRIN COOPERARE
Prof. Stan Cristina
Scoala Gimnaziala Basca-Chiojdului, jud. Buzau
Una dintre temele abordate frecvent de catre teoreticienii si practicienii educatiei o reprezinta invatarea prin cooperare.
Propunem aceasta tema de reflectie ca… EDUCAŢIA ADULŢILOR. SCURT ISTORIC
Alexandra Pepelea, profesor
Din perspectiva înţelegerii educaţiei şi învăţării ca proces continuu, pe durata întregii vieţi, a creşterii importanţei capitalului uman în condiţiile economice actuale, a globalizării tuturor…
DESPRE EXPRESIILE IDIOMATICE (III)
Silvia Baltă, Profesor de limba franceză
Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti
Studierea expresiilor idiomatice se realizează în cadrul frazeologiei, disciplină de sine stătătoare al cărei…
LE THÉÂTRE ET SON RÔLE DANS LA VIE
Prof. Cărăuşu Camelia Alina,
Şcoala Gimnazială ,,Ştefan Cel Mare” Botoşani
Grâce au…
Promovabilitatea la examenul naţional de acordare a definitivării
în învăţământ (sesiunea 2012) - înainte de soluţionarea contestaţiilor
Luni, 23 iulie, au fost afişate rezultatele obţinute de cei 5.464 candidaţi care au… STUDIUL PRIVIND FOLOSIREA
METODELOR ALTERNATIVE DE ÎNVĂŢARE
Prof. Pantin Delia
Colegiul Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I ” Timişoara
Studiul se referă la modul cum sunt folosite metodele alternative de învăţare, respectiv…
DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
Prof. drd. Herţa Diana Elena - SAM Istria, judeţ Constanţa
Prof. drd. Ciocănel Cristina - Şc. „George Enescu” Năvodari, judeţ Constanţa
Rezumat
Creativitatea pedagogică defineşte modelul…
ROLUL ŞI IMPORTANŢA JOCURILOR LOGICO-MATEMATICE
ÎN ACTIVITĂŢILE INSTRUCTIV- EDUCATIVE
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. înv. primar si preşcolar Niţu Florina
Grădiniţa cu program normal „Lumea copiilor”…
CAPITOLUL II
Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar
SECTIUNEA 1
Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar. Aspecte generale
Art. 10. -
Prezentul regulament asigura caracterul unitar al inspectiei scolare generale la…
|