Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Campuri lexico-semantice
Scris de administrator   
Joi, 31 August 2017 21:41

CÂMPURI LEXICO-SEMANTICE

STUDIU DE SPECIALITATE

Profesor Andra Elena Diaconu

Profesor de limba și literatura română,

Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea

Termenul câmp a fost introdus în lingvistică în prima parte a secolului al XX-lea de lingviştii germani pentru a desemna o manieră de grupare a cuvintelor unei limbi. Din perspectiva descrierii ştiinţifice a relaţiilor semantice dintr-o limbă dată aceste interpretări ale câmpului nu prezintă decât un interes preliminar, ca metodă de segmentare lexicală; în interpretarea pe care o adoptăm, câmpul lexico-semantic reprezintă atât un principiu de segmentare, cât şi o clasă (sau mai multe) rezultată din analiza lexico-semantică (similar cu sinonimia, antonimia).[1]

Motivul esenţial pentru care câmpurile din limba română au fost descrise alături de polisemie, sinonimie şi antonimie este faptul că toate nivelele analizei satisfac principiile comune ale constituirii în clase lexico-semantice. Diferitele clase repartizate fiecărui nivel în parte s-au constituit prin respectarea unor principii generale: (1)reunirea pe baza unor proprietăţi semantice comune reprezentate de un număr oarecare de seme, (2) diferenţierea semantică a unor termeni faţă de alţii din aceeaşi clasă, realizată prin seme variabile şi (3) relaţia paradigmatică de excludere reciprocă dintr-un context dintre termenii unei clase date; aceasta înseamnă că într-un anumit context ar trebui ales (selectat) un singur termen al unei clase.[2]

Vocabularul limbii române, ca al oricărei alte limbi, nu constituie un conglomerat amorf de cuvinte ci o structură organizată după criterii diferite, de natură internă, pe baza unor relaţii de natură paradigmatică, precum şi a unor criterii de natură extra-lingvistică, de natură socială şi istorică.

Prin câmp lexical-semantic înţelegem o paradigmă lexicală relativ deschisă, o structură lexematică primară instituită ca un ansamblu de lexeme reunite printr-o valoare lexicală comună. Cercetarea lexicului unei limbi din această perspectivă funcţională sau lexematică oferă o metodă convenabilă de sistematizare, prin posibilitatea de a evidenţia, în cadrul analizei, trăsăturile semantice minimale comune şi pe cele diferenţiatoare ale elementelor unei serii lexicale. Evidenţiind mecanismul lingvistic de funcţionare a relaţiilor de desemnare a cuvintelor în producerea sensurilor lingvistice proprii unei limbi, precum şi configuraţia de ansamblu, specifică, în cadrul câmpului, a unui continuum lexical dat, cercetarea de acest tip contribuie substanţial la înţelegerea formei interne a unei limbi date. [3]

În limba română contemporană există atât câmpuri lexico-semantice concrete, cât şi câmpuri abstracte. Din sfera (sub)ansamblurilor concrete fac parte: numele de rudenie, termenii cromatici, denumirile locuinţelor şi ale instituţiilor, denumirile animalelor sălbatice şi domestice, denumirile fenomenelor sonore, iar în ceea ce priveşte câmpurile abstracte au fost descrise două câmpuri abstracte din vocabularul afectivităţii.

Cuvinte cheie: câmp lexical, desemnarea, semnificatul, sensul

În concepţia cercetătorilor, câmpurile lexico-semantice sunt definite ca fiind fragmente (subansambluri, mulţimi) din ansamblul lexical al unei limbi care grupează numai denumiri înrudite din punctul de vedere al sensului sau care au un denominator semantic comun. Ferdinand de Saussure preciza în Cursul său de lingvistică generală că un cuvânt nu există în mod izolat în conştiinţa vorbitorilor, ci doar în relaţie cu alte cuvinte, în cadrul unor serii asociative, pe care le numea câmpuri asociative. Eugen Coşeriu consideră că un câmp este constituit din unităţi lexicale ale conţinutului (lexeme) care împart o zonă de semnificaţie continuă în interiorul căreia se stabilesc diferenţe (opoziţii) şi defineşte conţinutul lingvistic ca fiind ,,tout ce qui est communiqué et compris au moyen d’un fait de discours ou acte de parole ”, distingând trei categorii diferite în cadrul conţinutului lingvistic: 1. desemnarea: ,, Desemnarea este raportul între semnele sau construcţiile lingvistice şi realitatea extralingvistică <<desemnată>> în fiecare caz în parte, chiar această realitate extralingvistică în sine, în măsura în care este desemnată de semne şi de construcţiile lor, este, prin urmare, ceea ce numim de obicei << referinţă>> ” .

2.semnificatul: ,, Semnificatul este conţinutul dat de către limba întrebuinţată în cadrul discursului, organizarea posibilităţilor de desemnare specifice ale unei limbi date.” 3.sensul : „ Sensul este conţinutul specific al unui discurs sau al unui fragment de discurs, aşa cum este el dat în cadrul discursului, în particular prin convergenţa desemnării semnificatului din limbă şi al determinărilor extralingvistice al discursului respectiv, de exemplu: cunoaşterea lucrurilor desemnate, cunoaşterea situaţiei în care se vorbeşte, cunoaşterea persoanelor care participă. ”[4]

În primul secol al cercetării comparativ-istorice, lexicul limbilor a fost abordat în special din punct de vedere etimologic, primele generaţii de structuralişti au socotit lexicul şi în general nivelul semantic al unei limbi ca nefiind structurabil şi, în consecinţă, cu neputinţă de abordat cu instrumentarul şi metodologia proprii structuralismului.

Termenul câmp a fost introdus în lingvistică în prima parte a secolului al XX-lea de lingviştii germani pentru a desemna o manieră de grupare a cuvintelor unei limbi. Din perspectiva descrierii ştiinţifice a relaţiilor semantice dintr-o limbă dată aceste interpretări ale câmpului nu prezintă decât un interes preliminar, ca metodă de segmentare lexicală; în interpretarea pe care o adoptăm, câmpul lexico-semantic reprezintă atât un principiu de segmentare, cât şi o clasă (sau mai multe) rezultată din analiza lexico-semantică (similar cu sinonimia, antonimia).[5]

Analiza structural-funcţională a câmpurilor include şi utilizează concepte şi principii comune şi generale ale descrierilor tradiţionale ale fenomenelor lexicale, cum sunt polisemia, sinonimia şi antonimia, dar introduce operaţii noi, specifice, cum ar fi delimitarea câmpurilor pe baza unor proprietăţi semantice comune reprezentate de un număr oarecare de seme, diferenţierea semantică a termenilor, definirea funcţionării relaţiei paradigmatice de excludere reciprocă într-un context dat a termenilor unui ansamblu lexical.

În comparaţie cu nivelurile polisemiei, sinonimiei şi antonimiei, câmpul lexical-semantic se prezintă ca o paradigmă foarte largă şi mai puţin rigidă.[6]

Interesul acordat analizei câmpurilor în diferite limbi este constituit din faptul că nu se poate studia structural întreg vocabularul unei limbi, degajarea structurii lui pe fragmente ar reprezenta o satisfacere parţială a acestui deziderat. În urma cercetărilor practice s-a constatat că nu există un tip universal de câmp semantic. De aceea, descrierea fiecărui câmp în parte ar permite să se desprindă diferitele caracteristici care pot fi atribuite ansamblului vocabularului.

Motivul esenţial pentru care câmpurile din limba română au fost descrise alături de polisemie, sinonimie şi antonimie este faptul că toate nivelele analizei satisfac principiile comune ale constituirii în clase lexico-semantice. Diferitele clase repartizate fiecărui nivel în parte s-au constituit prin respectarea unor principii generale: (1)reunirea pe baza unor proprietăţi semantice comune reprezentate de un număr oarecare de seme, (2) diferenţierea semantică a unor termeni faţă de alţii din aceeaşi clasă, realizată prin seme variabile şi (3) relaţia paradigmatică de excludere reciprocă dintr-un context dintre termenii unei clase date; aceasta înseamnă că într-un anumit context ar trebui ales (selectat) un singur termen al unei clase.[7]

Vocabularul limbii române, ca al oricărei alte limbi, nu constituie un conglomerat amorf de cuvinte ci o structură organizată după criterii diferite, de natură internă, pe baza unor relaţii de natură paradigmatică, precum şi a unor criterii de natură extra-lingvistică, de natură socială şi istorică.

Prin câmp lexical-semantic înţelegem o paradigmă lexicală relativ deschisă, o structură lexematică primară instituită ca un ansamblu de lexeme reunite printr-o valoare lexicală comună. Cercetarea lexicului unei limbi din această perspectivă funcţională sau lexematică oferă o metodă convenabilă de sistematizare, prin posibilitatea de a evidenţia, în cadrul analizei, trăsăturile semantice minimale comune şi pe cele diferenţiatoare ale elementelor unei serii lexicale. Evidenţiind mecanismul lingvistic de funcţionare a relaţiilor de desemnare a cuvintelor în producerea sensurilor lingvistice proprii unei limbi, precum şi configuraţia de ansamblu, specifică, în cadrul câmpului, a unui continuum lexical dat, cercetarea de acest tip contribuie substanţial la înţelegerea formei interne a unei limbi date. [8]

În limba română contemporană există atât câmpuri lexico-semantice concrete, cât şi câmpuri abstracte. Din sfera (sub)ansamblurilor concrete fac parte: numele de rudenie, termenii cromatici, denumirile locuinţelor şi ale instituţiilor, denumirile animalelor sălbatice şi domestice, denumirile fenomenelor sonore, iar în ceea ce priveşte câmpurile abstracte au fost descrise două câmpuri abstracte din vocabularul afectivităţii.

Alături de aceste câmpuri lexico-semantice consacrate în limba română, cercetătoarea Lucia-Gabriela Munteanu a analizat şi a delimitat în cadrul ansamblului lexical al limbii române câmpul lexical-semantic al <<căilor de comunicaţie terestră>>, un câmp relativ bogat, numărând 114 lexeme inventariate. Acest câmp pluridimensional selectiv-compus denumit prin arhilexemul <<drum>> cuprinde patru clase paradigmatice: 1.<<format în spaţiul non-urban >> (1.a.<<spaţiu rural>>;1.b. <<spaţiu non-rural>>), 2. << de trecere>> (2.a. << de trecere peste o apă, o vale sau o altă cale de comunicaţie >>; 2.b. << de trecere peste înălţimi naturale >>; 2.c. << de trecere pe sub o construcţie sau pe sub pământ >>), 3. << construit în spaţiul urban>> şi 4. <<referitor la orientarea generală a drumului>>.

Această cercetare aduce contribuţii la studiul vocabularului românesc, demonstrând valoarea practică şi metodologică a conceptului de câmp semantic, posibilităţile diverse de abordare a structurilor lexematice primare.[9]

Bibliografie:

1. Munteanu, Lucia-Gabriela ,Câmpul lexical-semantic <<drum>> în limba română, Editura Universitas XXI, Iaşi,, 2004

2. Bidu-Vrănceanu, Angela , Forăscu, Narcisa , Limba română contemporană. Lexicul, Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2005,

3. Bidu-Vrănceanu, Angela , Forăscu, Narcisa , Modele de structurare semantică, Editura Facla, Timişoara, 1984.



[1] Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Limba română contemporană. Lexicul, Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2005, p. 145.

[2] Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Modele de structurare semantică, Editura Facla, Timişoara, 1984, p.

157.

[3] Lucia-Gabriela Munteanu, Câmpul lexical-semantic <<drum>> în limba română, Editura Universitas XXI, Iaşi,, 2004, p. 215.

[4] E. Coşeriu, apud Lucia-Gabriela Munteanu, Câmpul lexical-semantic << drum>> în limba română, Editura Universitas XXI, Iaşi, 2004, p. 9.

[5] Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Limba română contemporană. Lexicul, Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2005, p. 145.

[6] Lucia-Gabriela Munteanu, Câmpul lexical-semantic <<drum>> în limba română, Editura Universitas XXI, Iaşi,, 2004, p. 21.

[7] Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Modele de structurare semantică, Editura Facla, Timişoara, 1984, p.

157.

[8] Lucia-Gabriela Munteanu, Câmpul lexical-semantic <<drum>> în limba română, Editura Universitas XXI, Iaşi,, 2004, p. 215.

[9] Lucia-Gabriela Munteanu, Câmpul lexical-semantic <<drum>> în limba română, Editura Universitas XXI, Iaşi,, 2004, p. 215-220.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Relatia de independenta dintre educatia …

RELAŢIA DE INDEPENDENŢĂ DINTRE EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI CELELALTE LATURI ALE EDUCAŢIEI   Prof. Antonie Iustin-Marius Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Bacău   Rezumat: O societate sănătoasă nu se poate construi fără a înţelege rolul educaţiei fizice în...

Read more

Proba practica concurs ocuparea posturil…

   ANEXA Nr. 4   la metodologie   PROBA PRACTICA din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate   EDUCATIE ARTISTICA SPECIALIZATA Specializarile: Muzica, Corepetitie, Coregrafie si Arta actorului (posturi didactice/catedre din scolile si...

Read more

Campul lexical semantic concepte operato…

CÂMPUL LEXICAL SEMANTIC - CONCEPTE OPERATORII Profesor Andra Elena Diaconu Profesor de limba și literatura română, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea În concepția lui Eugen Coșeriu conceptele operaționale cu care trebuie să...

Read more

Audio and visual aids in teaching englis…

AUDIO AND VISUAL AIDS IN TEACHING ENGLISH AS A FOREIGN LANGUAGE   Coman Valentina Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi, Piteşti   Rezumat: Articolul îşi propune evidenţierea avantajelor folosirii mijloacelor audio şi video în învăţarea limbii...

Read more

Rolul profesorului de sprijin în asigura…

ROLUL PROFESORULUI DE SPRIJIN ÎN ASIGURAREA SERVICIILOR EDUCAŢIONALE PENTRU ELEVII CU CES Lector dr. Marcu Maria Cadru didactic asociat al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de...

Read more

Imaginea scolii in societate

IMAGINEA ȘCOLII ÎN COMUNITATE   Prof. STAN CRISTINA Școala Gimnazială „C.Giurescu” Chiojdu, jud. Buzău     Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub aspectul resurselor locale și al priorităților,...

Read more

TEHNICI DE DISCUTIE CARE CONTRIBUIE LA …

TEHNICI DE DISCUtIE CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE Dimitriu Alina, profesor de geografie Grup Şcolar Tehnic Drãgãnesti-Vlasca, Teleorman     În acest articol voi prezenta douã tehnici de dezvoltare a gândirii critice: investigatia...

Read more

Fisa de evaluare proiecte educative extr…

FIŞĂ DE EVALUARE A PROIECTELOR EDUCATIVE  EXTRAŞCOLARE CAE 2013 - Concursuri naţionale -   Proiectul:____________________________________________________________________________   Instituţia:____________________________________________________________________________ Buget (total şi solicitat): total:__________________       solicitat MECTS:____________________ Nr. participanţi:__________________ Perioada de desfăşurare a etapei finale:_____________________________________________________

Read more