CÂT DE SĂNĂTOS NE HRĂNIM?!

– CHESTIONAR –

Florea Mihaela- Ramona,

prof. înv. primar, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Deva

Pentru a putea limita efectele negative ale alimentației haotice pe care a au cei mai mulți copii, profesorii optează tot mai des spre alegerea ca opțional a Educației pentru sănătate.

Chestionarul elaborat în această lucrare vine atât în ajutorul celor care predau Educația pentru sănătate în școli, cât și a celor interesați de starea personală de sănătate.

Alimentația copiilor este, sau ar trebui să fie, unul dintre punctele de interes ale societății contemporane. Părinții trebuie să fie permanent conștienți că o alimentație incorectă poate avea efecte alarmante asupra sănătății celor mici. Alimentația de tip fast-food, de exemplu, poate genera declanșarea pubertății precoce chiar și la copii în vârstă de 6 ani. Aproximativ 600 de copii au fost diagnosticați, în ultimii ani, cu această boală, de două ori mai mulți decât în urmă cu un deceniu.

Salariile mici, lipsa de informații corecte îi determină de multe ori pe români să facă alegeri nesănătoase pentru mesele zilnice. Este oare imposibil să ne permitem în coșul zilnic alimente care să ne asigure o alimentație corectă?

Conform ultimelor statistici, în județul Hunedoara, speranța de viață este de 72,1 ani Principala problemă este dată de comportamentul alimentar total nesănătos. Tocmai din această cauză am ales să fac o campanie de promovare a unui stil de viață sănătos prin rândul elevilor mei. La această campanie au participat 20 de elevi din 22.

La începutul campaniei le-am dat elevilor un chestionar din 10 întrebări. Pe baza răspunsurilor elevilor am elaborat planul de acțiune și am trecut la desfășurarea efectivă a campaniei. La sfârșitul acesteia le-am dat din nou chestionarul pentru a vedea daca există schimbări reale în modul de alimentație al elevilor.

Conform ultimelor statistici, în județul Hunedoara, speranța de viață este de 72,1 ani

Rezultatele obținute se regăsesc mai jos.

Chestionar

”Pași către o viață sănătoasă”

Mănâncați zilnic alimente cu conţinut de zahăr? Da– 0 p Nu – 1p

Beți mai mult de 300 ml de apă pe zi? Da - 1 p Nu – 0p

Consumați hrană de tip fast food mai mult de două ori pe săptămână? Da - 0 p Nu – 1p

Consumați frecvent mezeluri? Da - 0 p Nu – 1p

Respectați cele trei mese pe zi? Da - 1 p Nu – 0p

Practicați o activitate sportivă în afara școlii? Da - 1 p Nu – 0p

În timpul săptămânii beți băuturi carbogazoase? Da - 0 p Nu – 1p

Respectați un program de odihnă după cele opt ore petrecute la școală? Da - 1 p Nu – 0p

Mâncați zilnic cel puțin un fruct? Da - 1 p Nu – 0p

Consumați în mod obișnuit orez alb, cartofi, paste, pâine albă și produse pe bază de făină albă în loc de cereale integrale? Da - 0 p Nu – 1

Interpretarea rezultatelor:

Dacă ați obținut între 8-10 puncte aveți o alimentație relativ sănătoasă. Aveți grijă să o păstrați sănătoasă în continuare.

Dacă ați obținut între 5-7 puncte alimentația dumneavoastră nu e tocmai sănătoasă și acest lucru o să vă afecteze pe viitor. Încercați să renunțați pentru o perioadă la alimentele sau băuturile despre care știți că nu sunt bune și observați cum se schimbă și starea de spirit după această perioadă.

Dacă ați obținut între 2-4 puncte dieta dumneavoastră este nesănătoasă și aveți nevoie de niște schimbări pentru a ajunge la o sănătate optimă. Încercați să vă schimbați obiceiurile alimentare proaste și să găsiți alternative alimentare gustoase și sănătoase.

Dacă ați obținut mai puțin de 2 puncte trebuie să știți că dacă veți continua în acest ritm o să vă îmbolnăviți. Consumați prea multe dulciuri, grăsimi, carbohidrați, iar sportul este inexistent. Aveți nevoie de o schimbare pentru a ajunge la o alimentație care să nu vă mai afecteze sănătatea. Un prim pas ar fi să renunțați treptat la produsele care știți că vă fac rău. Începeți prin respectarea principiilor generale de dietă sănătoasă. Veți vedea ca obiceiurile alimentare proaste se vor transforma în bine pe măsura ce veți descoperi alte alternative mai gustoase și mai sănătoase. Propuneți-vă atingerea unui scor de cel puțin 5 puncte în următoarele luni.

Bibliografie:

Mogos, V. T. Nutriţie şi dietetică. Ed. Didactică şi Pedagogică, București, 1993

http://aptta.ro/statistici.html