Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Cazul vocativ
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Ianuarie 2019 00:00

CAZUL VOCATIV

Profesor Nae Mihaela,

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, Piteşti

Cazul vocativ are o situaţie diferită faţă de celelalte patru cazuri, deoarece nu apare decât la substantivele care desemnează persoane, fiinţe sau obiecte personificate şi exprimă o chemare adresata cuiva în scopul de a-i atrage atenţia asupra unei comunicări.

Se caracterizează prin intonaţia suplimentară specifică şi prin afixele caracteristice –e, -ule (masculin şi neutru singular: băiete!, Iuliane!, ginere!, copilule!, Popescule!, codrule!, tabloule, papagalule!, studentule!, bunicule!, băieţaşule!, urâtule!, tătuţule! ), -o (feminin singular: Dumitro!, fericito! ) şi –lor (tuturor genurilor plural: taţilor!, voinicilor!, gospodinelor!), dar pe lângă aceste desinenţe se mai folosesc şi cele de nominativ (paralel sau numai ele). Cu desinenţa –o se formează vocativul peiorativ de la popă- popo!.

Unele substantive au forme duble de vocativ, fiecare cu alt înţeles: soră/ soră! (soră de caritate)/ soro!(grad de rudenie). Este un caz deosebit de celelalte pentru că este încărcat de afectivitatea interlocutorilor, fiind cazul adresării directe, reprezentat implicit la persoana a II –a.

Forma de vocativ în –ule are conţinut afectiv spre deosebire de corespondenta ei în –e şi de cea egală cu nominativul, care sunt neutre din acest punct de vedere: „voinice!/ voinicule!”. La numele proprii vocativul poate exprima uneori o notă de intimitate: „Dorine!/, faţa de Dorin!”.

Prin marea sa libertate de mişcare şi prin numărul relativ mare de afixe caracteristice, cazul vocativ capătă variante şi bogate întrebuinţări stilistice. Vocativul exprimă o gamă foarte largă şi foarte diferită de sentimente: de la subtilitate până la vehemenţă, de la duioşie până la mânie şi revoltă, de la respect şi admiraţie până la dezgust şi exasperare, de la bucurie până la durerea insuportabilă.

În româna contemporană există tendinţa de folosire tot mai frecventă a nominativului cu valoare de vocativ: Domnul! Doamna!, aceeaşi tendinţă există şi la numele proprii de persoane: Marin!, Radu!, Ilinca! (alături de : Marine!, Radule!) şi chiar la inanimate în context cu un imperativ: „Prăvală-te, deal!

Pentru substantivele feminine omonimia cu un aparent nominativ este veche: „babă!, copilă!, Marie!”. Orice substantiv comun poate avea vocativul egal cu nominativul nearticulat dacă este însoţit de un determinant adjectival: apă adâncă!, pădure fermecată!.

Vocativul face parte din propoziţie, având funcţiunea de semnal, de adresare, dar nu îndeplineşte rolul nici unei părţi de propoziţie. El nu se întrebuinţează decât ca mijloc familiar de adresare sau ca mijloc de invocare. Foarte des vocativul apare însoţind propoziţii imperative sau interogative, fiind mai expresiv când aceste propoziţii sunt eliptice de predicat, uneori el singur stabileşte o comunicare: Dumitrache, azi te duci la horă? (Z. Stancu, Desculţ), „Coniţă! Uite Ionel! Vrea sa-mi răstoarne maşina/ Sări, coniţă!” (I.L. Caragiale, Vizită…).

Topica vocativului nu este fixă, putând apare la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul propoziţiei sau al frazei., dar intonaţia specifică vocativului se distinge cel mai bine la începutul propoziţiei: „Ioane, cată să nu dăm cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă! / nu mă duc, mamă, nu mă duc la Socola/ Degeaba te mai sclifoseşti, Ioane!” (I. Creangă, Amintiri din copilărie).

Vocativul se foloseşte în vorbirea familiară, pentru a da o mai mare intensitate chemării, fie cu formă proprie, fie cu o formă identică cu a nominativului şi apare deseori însoţit de interjecţiile: mă!, bre!, măi! : „Mă, nene, frumoasă mai esti!”.

Unele substantive au la forma de vocativ o valoare stilistică: băiatule ! sau băieţilor!, folosite cu sens peiorativ în limba vorbită, în comparaţie cu sensul propriu în limba literară: bunico!, în limba vorbită şi familiară şi bunică!, în cea literară.

Când pentru adresare se folosesc două substantive, dintre care al doilea este determinantul celui dintâi, primul se pune la vocativ, iar al doilea la nominativ: „Domnule director, sunteţi căutat la telefon!

Vocativul nu îndeplineşte funcţia unei părţi de propoziţie propriu-zise, rolul său este de a trage atenţia asupra unei părţi de propoziţie sau asupra unui enunţ întreg. Acesta trebuie plasat întotdeauna între virgule, indiferent de topică, deoarece este izolat în propoziţie şi se exprimă prin pauze şi printr-o intonaţie particulară.

Bibliografie:

1. Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucucureşti, 2001;

2. Eugen Câmpeanu, Substantivul, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975

3. Ion Coteanu, Gramatica de bază a limbii române, Editura Garamond, Bucureşti, 1970.



 

Ultima actualizare în Marţi, 12 Februarie 2019 22:12
 

Revista cu ISSN

Pregatire pentru gradul didactic II la U…

Pregătire pentru gradul didactic II la Universitatea Braşov   În perioada 10-13 iulie 2013, la Universitatea Braşov, se organizează cursuri / consultaţii de pregătire la metodica specialităţii şi pedagogie, pentru cadrele didactice...

Read more

Horoscopul carierei si banilor pentru lu…

Horoscopul carierei si banilor pentru luna noiembrie 2014    Afla horoscopul carierei si banilor pentru luna noiembrie 2014 pentru toate zodiile. Un articol detaliat cu previziunile pentru toate zodiile pentru luna noiembrie...

Read more

Formular de aplicatie proiecte cuprinse …

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului FORMULAR DE APLICAŢIE pentru proiectele ce vor fi cuprinse în Calendarul Activităţilor Educative 2011 Proiectele se transmit prin poștă/curier de ISJ/ISMB, într-un singur pachet, până la...

Read more

Cercul de biologie Minunile naturii

CERCUL DE BIOLOGIE Prof. Țopa Geamona Diana Școala Gimnazială Fitionești, Vrancea Explorarea sistemelor biologice în afara clasei constă în efectuarea unor forme de activități cu...

Read more

Tematica activitatilor de educatie rutie…

TEMATICA ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE RUTIERĂ ABORDARE DIDACTICĂ   În vederea realizării unei educaţii rutiere eficiente, continue şi coerente a preşcolarilor şi elevilor, educatorilor li se recomandă: - abordarea transdisciplinară (utilizarea contextelor rutiere ca studii...

Read more

Test geografie clasa a XI-a

Test geografie – clasa a XI-a     I. Definiţi noţiunile: mediu antropizat, ecosistem, hazarde naturale,  despăduriri.          16 puncte     II. Precizaţi trei categorii de procese majore care determină degradarea solului. Explicaţi fiecare proces major...

Read more

Oportunitati Qdays

Oportunități Qdays Qdays Educational este reprezentantul oficial în România pentru EF Education First, lider mondial în educație internațională și una dintre cele mai mari companii private de învățământ din lume. Înființată...

Read more

Stiinta pamantului: aer, apa, nisip si s…

Stiinta pamantului: aer, apa, nisip si sol

Ştiinţa pământului: aer, apă, nisip şi sol   Uneori nu putem simţi aerul, iar alteori acesta poate să facă pălariile să zboare de pe capete, să îndoaie copacii şi chiar să doboare...

Read more