Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Comunicarea eficienta dintre profesor si elev
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 18:23

COMUNICAREA EFICIENTĂ DINTRE PROFESOR ȘI ELEV

 

         Profesor psihopedagog Ștefănescu Adreana

                                     Centrul de Resurse și  Asistență Educațională ”Speranța” Timișoara

 

            Comunicarea eficientă dintre profesor și elev presupune existența unor relații de  intercunoaștere,  de intercomunicare precum și a unor relații socio-afective bazate pe încredere reciprocă. Cei trei parteneri sociali implicați în procesul instructiv-educativ(părinte, elev, profesor), trebuie să interacționeze, să dorească să comunice problemele cu care se confruntă și apoi să caute soluții de interes comun.

Cuvinte cheie: comunicare eficientă, management educațional,  procesul instructiv-educativ.

 

În condițiile în care discutăm despre o societate modernă în care educația trebuie să ocupe un loc important, relația dintre profesor și elev este importantă. Toate persoanele au nevoie de sprijin, ajutor și îndrumare pe parcursul procesului de creștere și dezvoltare a personalității. Identificăm în acest sens două situații: cea în care copiii sunt sprijiniți pentru a se dezvolta optim și cea în care sunt ajutați să depășească o situație de criză. Pentru a se găsi soluții la aceste situații, cei trei parteneri sociali adică părintele, copilul și profesorul trebuie să interacționeze, să dorească să comunice problemele cu care se confruntă, să interelaționeze.

Citatul lui E.Vrășmaș(2002) pleacă de la ideea că : schimbarea urmărită, vizează achiziția de informații, modificarea reprezentărilor asupra realității educaționale, formarea și refacerea unor percepții asupra realității interne/externe a familiei/grădiniței, procesele cognitive atitudinile și comportamentele noi toate acestea fiind necesare pentru înțelegerea fundamentală a omului.

Un prim argument pornește de la  faptul că etimologic managementul este echivalat cu a ține în mână, a stăpâni, a conduce cu mână forte, ceea ce implică ideea controlului acțiunii și orientarea sau direcționarea ei. Prin definiție managementul clasei reprezintă abilitatea profesorului de a planifica și organiza activitățile clasei astfel încât să se asigure un climat propice învățării.

Romică Iucu a construit un profil de competență structurat pe componente interne ale personalității. În profilul de competență a profesorului intră competența științifică, competența psihosocială, competența managerială și competența psihopedagogică. Astfel în cadrul competenței psihosociale a inclus:capacitatea de a stabili cu ușurință relații cu elevii, adaptarea la situațiile diverse ivite, capacitatea de a comunica lejer și eficient totodată atât cu grupul clasei cât și cu elevul în mod individual, abilități de utilizare și distribuire calculată a forței și autorității, flexibilitatea în alegerea stilului de predare dar și managerial, entuziasmul, înțelegerea și prietenia.

Un al doilea argument îl reprezintă obiectivul final al managementului clasei și anume formarea la elevi a unor abilități de autoreglare a comportamentului. Spre exemplu în clasa școlară, liderul formal este cadrul didactic adică învățătorul respectiv dirigintele. El este un conducător impus din exterior și a cărui autoritate derivă din funcția ce i s-a încredințat și din faptul că el este singurul adult în mijlocul unei grupe de elevi. Cadrul didactic angajează și dirijează colectivul în acțiuni de interes comun. Prin aceste acțiuni, el încearcă să concentreze energia grupului asupra căruia să exercite funcții de comandă și decizie. Cadrul didactic este liderul real al clasei de elevi. Calitatea de educator pe care acesta o are îl obligă să aplice în practică, la nivelul clasei, toate funcțiile conducerii:organizarea, planificarea, îndrumarea, coordonarea, evaluarea, decizia.

Dacă privim din perspectiva funcțiilor managementului educațional se poate spune că:prima funcție a managementului educațional este cea de planificare și organizare a sistemului de învățământ. Această funcție implică valorificarea tuturor resurselor pedagogice:umane(cadre didactice, personal auxiliar, elevi, părinți, etc.), materiale(spațiul, timpul, baza tehnico-materială), financiare(buget central, local, contribuțiile comunității educative), informaționale(planuri, programe de învățământ, îndrumări metodice, materiale curriculare).

Cea de a doua funcție este cea de orientare metodologică a procesului de învățământ care presupune atât acțiuni de formare, evaluare dar și de comunicare.

Cea de a treia funcție este cea de reglare și autoreglare a sistemului de învățământ și a procesului de învățământ și implică activități de perfecționare a cadrelor didactice.

Ca organizator profesorul trebuie să fie obiectiv în activitatea didactică și educativă, în predarea specialității prin care acționează asupra formării elevilor.

            Comunicarea educațională sau pedagogică este acea comunicare care facilitează realizarea fenomenului educațional în ansamblul său fără a ține seama de conținuturi, niveluri, forme ori partenerii implicați.

Comunicarea didactică este o formă particulară de comunicare, obligatorie în  procesul instuctiv-educativ și specifică de învățare sistematică. Atât comunicarea educațională cât și cea didactică pot fi considerate forme specializate ale comunicării umane.

Deci un alt argument care vine în sprijinul ideii de importanță a comunicării dintre profesor și elev este acela că a comunica eficient, înseamnă mai mult decât rostirea unor cuvinte sau propoziții.. Putem vorbi și fără a spune un cuvânt, cu toate acestea dacă dorim a comunica, ca formă de interacțiune, trebuie să avem și să activăm competențe comunicative. Absența competenței comunicative sau prezența ei defectuoasă duce de cele mai multe ori la eșecul sau dificultățile pe care le au de cele mai multe ori profesorii bine pregătiți în specializarea pe care doresc s-o predea la generații și generații de elevi. A fi profesor înseamnă a avea cunoștințe de specialitate dar și a avea capacitatea de a “traduce” didactic adică de a știi”ce?”, “cât?”,”cum?”,”când?”, “în ce fel?”, “, “cui?” etc. oferi.

Relațiile de comunicare(El.Popescu,1994) pot fi de mai multe tipuri:

·                     de transmitere de cunoștințe

·                     de concentrare a atenției asupra unei sarcini date pe parcursul desfășurării activității

·                     de solicitări adresate cadrului didactic de către elevi

·                     de răspuns al elevilor la solicitările cadrului didactic și invers

·                     de reacție care poate fi acceptare, respingere, apreciere etc. a răspunsurilor și produselor elevilor

·                     de exprimare a unei stări afective ș.a.

Procesul instructiv – educativ este un proces continuu care se bazează pe dialogul continuu între profesor și elev. Puterea fizică, puterea poziției pe care o ai în clasă puterea resursei de care dipui (profesorii pot acorda recompense simbolice: buline, diplome, medalii, note etc.) ca profesor sunt importante și desigur ocupă un rol important în menținerea disciplinei la clasă dar să nu uităm că acestea nu ne ajută și nu produc rezultate pe termen lung. O amenințare scurtă, promisiunea unei recompense sau o mustrare pot da rezultate de moment. Să luăm exemplul unui elev care deranjează buna desfășurare a activității:”Ionescu încetează acum sau ieși afară!”. Copii sunt destul de isteți ca să testeze răbdarea profesorului , să-l determine pe acesta să ofere recompense din ce în ce mai mari sau sau să amenințe cu pedepse stricte. Dacă acest lucru nu este bine gestionat de către profesor, copilul problemă cere recompense mai mari și devine imun la pedepse din ce în ce mai stricte. Prin urmare profesorul este condiționat să facă ce își dorește elevul, în timp ce încearcă din răsputeri să evite acest lucru. În plus, mulți elevi recunosc că nu fac ce le spune profesorul doar pentru că este profesor. Mai mult pentru a înrăutăți lucrurile, părinții copilului ar putea submina autoritatea profesorului în timpul discuțiilor cu copilul:”Lasă dragă oricum cei de la școală sunt niște proști, nu trebuie ca tu să te necăjești!”. Dacă profesorul reușește să se facă iubit și respectat de clasă pentru că îi pasă în mod real de ce se întâmplă cu copiii și știe să creeze un mediu în care copiii pot să își manifeste propria lor personalitate, pentru atingerea unui scop comun, atunci situația nu mai este problematică. Cu alte cuvinte , profesorul trebuie să fie sincer atunci când exprimă sentimente de iubire, grijă, respect față de elevii săi, dacă își doresc ca aceste sentimente să fie reciproce.

Pentru evoluția copilului comunicarea, reprezintă unul din aspectele fundamentale ale adaptării.

De asemenea cercetările au confirmat că atunci când părinții sunt implicați în activități de parteneriat cu școala, rezultatele obținute de elevi sunt mai bune iar rata eșecului școlar este mai scăzută. Una din problemele discutate an de an  de către profesori este faptul că părinții nu se implică în procesul educativ atât școlar cât și extrașcolar. Se întâmplă ca părintele să se intereseze de copil atunci când problemele sunt mai mari, când dirigintele sau profesorul reușește să ia legătura cu el și astfel ajunge părintele la școală. Dacă evoluția copilului nu este observată permanent, acel copil poate să întâmpine probleme la clasă. Motive ca”nu am timp”, “sunt obosit din cauza programului încărcat”, nu sunt valabile pentru a justifica nepăsarea și neimplicarea părinților.

Dezinteresul părinților față de rezultatele școlare ale propriului copil pot constitui o barieră de comunicare eficientă între profesor și elev.

Legat de acest aspect, trebuie subliniat faptul că un profesor interesat să afle cât mai multe despre clasa cu care lucrează, despre elevul pe care îl are la clasă, caută informații despre acesta. Câteva ore petrecute la clasă nu sunt suficiente pentru a descoperii talentele și abilitățile copilului, în condițiile în care se lucrează cu 30 de elevi. Acesta este și motivul pentru care întâlnirea cu părintele poate fi un prilej de colectare a informațiilor care să ajute la distrugerea bariereide comunicare dintre profesor și elev. Schimbul de informații trebuie să aibă loc în ambele sensuri ale relației profesor-părinte. Frecvența și consistența acestor informații despre copil , se dovedește de cele mai multe ori a fi un test dificil de trecut pentru fiecare participant.

Sarcina profesorilor este să informeze părinții cu privire la modul în care se pot implica activ în viața și modul de lucru al copiilor. Sistemul educativ nu își găsește singur căile prin care își poate îmbunătății performanța și modul de lucru dacă nu există implicare din partea părinților.

Observând  sistematic copilul acasă sau în mediul școlar se poate depista din timp problemele de comportament sau de adaptare la sarcinile școlare. Cunoașterea acestor probleme din timp pot să conducă la adoptarea unui program și a unor metode adecvate fiind mai ușor să previi decât să corectezi problemele deja instalate.

            În școală există specialiști și resurse necesare pentru o dezvoltare normală și armonioasă a copiilor. Consilierul școlar este cel mai în măsură să răspundă trebuințelor specifice adolescenților și nu numai, întrucât de consiliere pot beneficia și părinții și profesorii.

Obiectivul principal al consilierii școlare este acela de a asigura funcționarea optimă a individului sau a grupului. Prin metodele și tehnicile specifice de cunoaștere și autocunoaștere, consilierea ajută la alegerea măsurilor educative specifice care se impun, orientarea sau reorientarea socio-profesională a elevilor pentru domenii potrivite.

În concluzie putem spune că de modul în care comunică toți factorii implicați în procesul educativ depinde prezentul dar și viitorul copiilor, aceștia fiind beneficiarii direcți ai seriozității cu care ne implicăm în toate fazele procesului educativ, iar  ideea schimbării  susținută de E.Vrășmaș constituie subiect de reflecție pentru fiecare dintre cei implicați în procesul instructiv-educativ.

 

Bibliografie:

Anucuța L, Psihologie școlară, editura Excelsior,Timișoara, 1999

Cosmovici A., Iacob L, Psihologie școlară , editura Polirom, Iași, 2008

Iucu R, Managementul și gestiunea clasei de elevi, editura Polirom, Iași, 2000

Olsen J, Thomas W. Nielsen, Noi metode și strategii pentru managementul clasei, editura Didactic Publishing House, București,2009

Verza E,Verza F., Psihologia vârstelor, editura  Pro Humanitate, București, 2000

Vrășmaș, E, Consilierea și educația părinților, editura Aramis, București, 2002.

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Studiu evaluarea initiala necesitatea si…

STUDIU - EVALUAREA INIȚIALĂ-NECESITATEA ȘI IMPORTANȚA EI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Evaluarea inițială oferă elevului și profesorului o reprezentare a potențialului de învățare, dar și a...

Read more

Oportunitati de studiu in Marea Britanie…

Oportunităţi de studiu în Marea Britanie prin  programul HMC – Projects in Central and Eastern Europe     Din anul 2009, Junior Achievement România, împreună cu Headmasters’ and Headmistress’ Conference (asociaţie de şcoli...

Read more

Calendarul concursurilor interjudetene s…

  Calendarul concursurilor interjudetene scolare 2015   Vezi Calendarul concursurilor interjudetene/regionale scolare fara finantare MECS organizate in anul 2014-2015, respectiv: ·         concursuri scolare pe domenii/discipline de studiu (limba si literatura romana, limba engleza, limba...

Read more

Le jardin monument vivant pedagogie du p…

LE JARDIN MONUMENT VIVANT. PÉDAGOGIE DU PATRIMOINE DES JARDINS EN EUROPE.    Profesor Alexie Cristina Colegiul Tehnic Ion Mincu, Slatina     Entre 21 et 25 Février 2012, j'ai eu la chance de participer à un...

Read more

Burse in Franta INSA EURINSA

AMBASSADE DE FRANCE EN ROUMANIE Service de Coopération et d’Action Culturelle   Ambasada Franţei în Romania are plăcerea sa vă anunţe că, în cadrul cooperarii universitare si stiinţifice, doreste să favorizeze accesul tinerilor...

Read more

Metodologia predarii disciplinei religie…

Metodologia predarii disciplinei religie in invatamantul preuniversitar Vezi Ordinul M.E.C.S. nr. 5232/14.09.2015 privind aprobarea Metodologiei de organizare a predarii disciplinei Religie in invatamantul preuniversitar.

Read more

Evaluarea Nationala 2014 Limba si litera…

Evaluarea Nationala 2013 Limba si literatura romana subiect si barem   Vezi subiectul si baremul de evaluare si de notare / corectare de la prima proba de Evaluarea Nationala pentru clasa a VIII-a pentru anul...

Read more

Consiliul Elevilor

Consiliul Elevilor     Termenul limita pentru depunerea candidaturilor a fost modificat. Avand in vedere interesul elevilor manifestat fata de alegerea reprezentantilor in Scoala/ judet/ regiune, va aducem la cunostinta ca termenul limita in...

Read more