Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Concept tipuri si niveluri ale inspectiei unitatilor de invatamant preuniversitar
Marţi, 14 August 2012 00:00

CAPITOLUL I
 Concept, tipuri si niveluri ale inspectiei

unitatilor de invatamant preuniversitar

 

   SECTIUNEA 1
Conceptul de institutii de educatie. Conceptul de sistem national de invatamant preuniversitar

 

Art. 1. -

    Prezentul regulament reglementeaza modul de organizare si desfasurare a inspectiei scolare in sistemul de invatamant preuniversitar.

Art. 2. -

    Institutiile de educatie sunt unitatile care asigura servicii de instruire, precum si servicii asociate educatiei. Institutiile de educatie se clasifica in institutii de instruire (unitati de invatamant preuniversitar si institutii de invatamant superior/universitati) si institutii de educatie care sprijina instruirea prin servicii specializate.

Art. 3. -

    In conformitate cu prevederile legale in vigoare, sistemul national de invatamant preuniversitar este constituit din ansamblul unitatilor de invatamant de stat, particulare si confesionale autorizate/acreditate, fiind organizat pe niveluri, forme de invatamant si, dupa caz, filiere si profiluri.

 

 

 

 

 

 

 

   SECTIUNEA a 2-a
Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar. Taxonomia inspectiei unitatilor de invatamant preuniversitar. Definitii. Niveluri

 

Art. 4. -

    Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar reprezinta evaluarea oficiala de catre institutiile abilitate prin lege (Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - MECTS sau inspectoratele scolare, dupa caz) a realizarii scopurilor si obiectivelor proprii diferitelor categorii de unitati de invatamant, asa cum sunt acestea definite prin legislatia in vigoare.

Art. 5. -

    Dupa continutul/obiectul principal al inspectiei se disting 3 tipuri fundamentale de inspectie a unitatilor de invatamant preuniversitar: inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar, inspectia tematica si inspectia de specialitate.

Art. 6. -

   (1) Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar reprezinta o activitate de evaluare generala a performantelor diferitelor categorii de unitati de invatamant, prin raportare explicita la politicile educationale, scopurile si obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate in functionarea acestora.

(2) Pentru sistemul national de invatamant preuniversitar, inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar reprezinta forma specifica a inspectiei de evaluare institutionala a unitatilor de invatamant preuniversitar. Obiectul principal al inspectiei scolare generale a unitatilor de invatamant preuniversitar il reprezinta intreaga activitate a unitatii de invatamant preuniversitar, in calitate de furnizor direct de servicii educationale.

   (3) O forma speciala de evaluare institutionala a unitatilor de invatamant preuniversitar, diferita de inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar, o reprezinta evaluarea institutionala in vederea autorizarii, acreditarii si evaluarii periodice a organizatiilor furnizoare de educatie, realizata de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP).

   (4) In cadrul sistemului educational, alte forme de evaluare institutionala pot viza diferite categorii de institutii de educatie, altele decat unitatile de invatamant preuniversitar, spre exemplu, inspectia de evaluare a activitatii inspectoratelor scolare sau inspectia de evaluare a unitatilor conexe din subordinea inspectoratelor scolare/MECTS.

Art. 7. -

   (1) Inspectia tematica reprezinta o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu/mai multor domenii particular(e) al/ale activitatii unitatilor de invatamant preuniversitar sau a/al personalului care deserveste aceste institutii, in principal, a/al activitatii cadrelor didactice. In cadrul acestui tip de inspectie se realizeaza inclusiv activitati de consiliere, in raport cu obiectivele concrete vizate.

   (2) Obiectul principal al inspectiei tematice il reprezinta o secventa particulara/un aspect a/al activitatii unitatilor de invatamant preuniversitar sau a/al activitatii personalului acestora, in special a/al activitatii cadrelor didactice care deservesc aceste institutii.

   (3) Inspectia tematica poate include: activitatea de control al respectarii legislatiei scolare, inspectia evaluarii activitatilor de formare si perfectionare, inspectia activitatilor educative/extracurriculare, inspectia de evaluare a calitatii managementului unitatilor de invatamant, inspectia activitatii profesorului-diriginte, a activitatii de orientare scolara si profesionala, activitatea de analiza si rezolvare a scrisorilor, sesizarilor si reclamatiilor, inspectia in vederea evaluarii pregatirii inceputului anului scolar, completarea documentelor scolare, realizarea planului de scolarizare etc.

Art. 8. -

   (1) Inspectia de specialitate reprezinta o activitate de evaluare a competentelor profesionale/activitatii profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau activitatilor educationale pe care acestea le sustin. Inspectia de specialitate vizeaza, in mod direct, calitatea activitatilor didactice in raport cu beneficiarii primari ai educatiei, respectiv anteprescolarii, prescolarii si elevii.

   (2) Obiectul principal al inspectiei de specialitate il reprezinta activitatea didactica a educatorilor, institutorilor/invatatorilor, profesorilor, profesorilor pentru invatamantul primar, profesorilor pentru invatamantul prescolar, maistrilor instructori.

   (3) Inspectia de specialitate include: inspectia de specialitate curenta, inspectia de specialitate realizata in vederea obtinerii definitivarii in invatamant, inspectia de specialitate realizata in vederea obtinerii gradelor didactice II si I (inspectie scolara speciala), orice alta forma de evaluare, control si consiliere a activitatii cadrului didactic in domeniul de specialitate in care este incadrat.

Art. 9. -

    In functie de institutia care realizeaza activitatea de evaluare, consiliere si control extern, inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar se poate realiza de catre:

   a) MECTS;

   b) inspectoratele scolare.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Duminică, 28 Octombrie 2012 12:12
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Utilizarea filmelor in cadrul orelor de …

UTILIZAREA FILMELOR ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE Eva Fenechiu - profesor de istorie Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Cluj Napoca Predarea şi învăţarea istoriei presupun eforturi mari uneori din...

Read more

Repere in socializarea elevilor cu ADHD …

REPERE ÎN SOCIALIZAREA ELEVILOR CU ADHD INCLUŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL                                                                                                                                     Mureşan-Chira Gabriel          Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca   Aria curriculară, terapie educaţională complexă şi integrată, completează programul centrat pe predare-învăţare-evaluare, desfăşurat de...

Read more

Aspecte metodice ale predarii istoriei i…

ASPECTE METODICE ALE PREDĂRII ISTORIEI ÎN CICLUL PRIMAR Radu Emilia Rodica, învăţător Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 19 „Avram Iancu”  Timişoara „Puneţi copiii în faţa monumentelor în care este...

Read more

Sensul onomatopeelor in creatia lirica b…

SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ   dr. Ştefan Lucian MUREŞANU   Motto: Veacul m-a făcut / Atât de cult, / Încât mă uit / Peste oameni. / Am învăţat atâtea / În timpul...

Read more

Sanatatea mintala si educatia rutiera

SĂNĂTATEA MINTALĂ ŞI EDUCAŢIA RUTIERĂ Prof. educator Mureşan-Chira Gabriel Şcoala Gimnazială Specială Centru de Resurse şi Documentare privind Educaţia Incluzivă/ Integrată, Cluj- Napoca Rezumat: Condiţiile mediului psihosocial s-au schimbat...

Read more

Proiect de parteneriat scoala familie

PROIECT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ-FAMILIE Înv. Dana Gligor Școala Gimnazială Câmpeni Am realizat acest parteneriat pentru a consolida relația cu familiile elevilor și a-i...

Read more

Invatarea activa

ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina, Liceul Tehnologic nr 1 Gîlgau Învățarea activă este metoda cea mai utilizată de către cadrele didactice în activitatile centrate pe elevi. Cuvinte cheie: Învățare,...

Read more

Opera folclorica locala

OPERA FOLCLORICÃ LOCALÃ – PARTE INTEGRANTÃ A FOLCLORULUI ROMÂNESC –   Prof. Cristina Ciucã Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca-Chiojdului, Buzãu     Ca în atâtea locuri de pe întinsul tãrii noastre, constiinta folclorului, specificã satului românesc, este...

Read more