Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


CONFLICTUL SOCIOCOGNITIV
Vineri, 09 Ianuarie 2009 02:00

CONFLICTUL SOCIOCOGNITIV – FACTOR AL DEZVOLTÃRII INTELECTUALE A ELEVILOR

 

Prof. Bulzan Claudia

Grup Şcolar Industrial Al. Popp Resita

 

 

Activitãtile interactive care presupun colaborarea dintre elevi pot contribui la dezvoltarea cognitivã a participantilor. Ei, prin activitãtile de grup, îsi însusesc noi cunostinte, deprinderi, îsi perfectioneazã tehnicile de învãtare si îsi dezvoltã abilitãtile cognitive (gândirea, creativitatea, memoria, limbajul, atentia etc.). Pentru ca activitatea sã contribuie la dezvoltarea cognitivã a copiilor este important sã întelegem mecanismele psihologice care intervin în acest proces.

W. Doise si G. Mugny, în urma numeroaselor experimente realizate, au arãtat cã dezvoltarea inteligentei poate fi stimulatã prin organizarea unor activitãti de grup în cadrul cãrora se utilizeazã conflictul sociocognitiv si marcajul social. Doise (1996, p. 131) spune cã „vorbim de conflict sociocognitiv atunci când, într-o situatie identicã, sunt produse social diferite abordãri cognitive ale aceleiasi probleme. În conditii corespunzãtoare, prezenta acestor diferite puncte de vedere poate sã favorizeze coordonarea lor într-o nouã solutie, mai complexã si mai adaptatã situatiei decât fiecare dintre metodele anterioare luate în mod izolat”. O sarcinã cognitivã este consideratã marcatã social dacã implicã rãspunsuri cognitive care au si semnificatii sociale. Sarcinile de acest fel nu numai cã usureazã rezolvarea sarcinii, ci determinã si un progres al dezvoltãrii cognitive, cu conditia sã aparã un conflict sociocognitiv între rãspunsul cognitiv si rãspunsul cu semnificatii sociale.

 

Doise si Mugny demonstreazã cã grupul, conflictul sociocognitiv si marcajul social devin eficiente numai în conditii bine determinate. Ei explicã relatia dintre interactiunea socialã si dezvoltarea cognitivã printr-o cauzalitate în spiralã: pentru ca interactiunea sã fie eficientã, copilul trebuie sã dispunã de anumite instrumente cognitive. Interactiunea permite copilului sã elaboreze noi instrumente cognitive care vor sta la baza unor interactiuni mai elaborate etc.

O situatie de interactiune socialã prezintã avantaje cognitive mai ales în stadiile genetice inferioare, de construire a unor notiuni. Dupã ce copiii au ajuns la un anumit nivel de dezvoltare, performantele obtinute în grup sau individual se întâlnesc.

Cei doi autori au studiat relatia dintre progresele cognitive realizate de elevi si nivelul cognitiv al membrilor grupului raportat la dificultatea sarcinii si au descris urmãtoarele situatii:

- Partenerii au acelasi nivel cognitiv, relativ redus în raport cu dificultatea sarcinii. În acest caz probabilitatea unui conflict între strategiile de rezolvare ale partenerilor este mic si din aceastã cauzã progresele cognitive vor fi aproape inexistente.

- Dacã membrii grupului au un nivel cognitiv mediu în raport cu dificultatea sarcinii, ei utilizeazã strategii diferite, oscilante, au ezitãri, îndoieli. În acest caz probabilitatea unui conflict sociocognitiv este mai mare si din acest motiv în situatii de grup se obtin rezultate mai bune decât dacã se lucreazã individual. Ambii parteneri profitã din interactiune.

- Dacã un subiect este slab si celãlalt este un copil foarte bun, rezultatele activitãtii vor fi bune, dar cel slab nu progreseazã pentru cã distanta cognitivã dintre rationamentele celor doi este prea mare. Cel bun va stãpâni interactiunea, impune propriile strategii de actiune, ia deciziile, dar nu poate explica celuilalt elev criteriile folosite pentru rezolvarea problemei. La cel slab nu se produc restructurãri cognitive. Dar dacã partenerul este un adult care pune copilul sistematic în contradictie, îl determinã sã se exprime si sã actioneze cu materialul, atunci progresul este semnificativ.

- Dacã un copil are un nivel cognitiv inferior si celãlalt mediu, ambii progreseazã în urma colaborãrii. Copilul slab progreseazã pentru cã cel de nivel mediu are mai multe ezitãri, îndoieli, discutã mai mult dimensiunile care îi pun probleme, dar îi dã si celui slab posibilitatea sã se exprime si sã ia unele decizii. În situatiile de acest fel are loc o activare cognitivã a copilului mai putin bun, care este incitat sã îsi coordoneze rãspunsurile cu ale celui mai bun pentru a se ajunge la o solutie comunã. Între parteneri se produc conflicte sociocognitive care determinã la copilul mai slab o dublã constientizare. El îsi dã seama de inadecvarea sistemului sãu de rãspunsuri pentru sarcina datã, dar si de existenta unor alternative, ceea ce poate provoca o descentrare si cãutarea unor noi solutii.

Progresele realizate de cei mai slabi în situatiile de grup nu se reduc la însusirea pasivã a unor instrumente cognitive pornind de la imitarea partenerului. Cele însusite în situatii de grup pot fi generalizate si transferate în alte situatii, diferite de cea în care a avut loc învãtarea.

În interactiunea dintre parteneri pot interveni dinamici sociale care interfereazã cu conflictul sociocognitiv si blocheazã derularea acestuia:

- reglarea relationalã, care se manifestã prin dependenta fatã de partener. Modificarea rãspunsului are loc numai pentru a rezolva conflictul social, fãrã un efort cognitiv;

- juxtapunerea rãspunsurilor fãrã confruntare;

- partenerii lucreazã independent, fãrã sã se intereseze de ceea ce face celãlalt;

- diferentierea ierarhicã: impunându-se un “sef” acesta îsi impune punctul de vedere.

Cercetãrile de acest gen au numeroase aplicatii în domeniul educational. Ele pun în evidentã importanta pe care o au relatiile dintre copii în activitatea de învãtare scolarã si dau sugestii privind modul în care putem organiza grupele pentru a stimula dezvoltarea cognitivã a elevilor. Functiile cognitive se dezvoltã mai putin sau deloc dacã în grup se aflã numai elevi foarte slabi, sau în situatia în care cerem unor elevi foarte buni sã colaboreze cu elevi mult mai slabi decât ei. Dezvoltarea cognitivã va fi stimulatã dacã elevii slabi colaboreazã cu cei de nivel mediu sau dacã elevii de nivel mediu lucreazã împreunã, pentru cã în aceste situatii între colegi se produc conflicte sociocognitive. Dacã elevii se implicã activ în depãsirea acestor conflicte, ei îsi vor dezvolta deprinderile de muncã intelectualã si îsi vor îmbogãti cunostintele.

 

Bibliografie:

1. Doise W., (1996), Interactiuni sociale si dezvoltãri cognitive, în Neculau A., (coord), Psihologie socialã. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iasi.

2. Doise W., Mugny G., (1998), Psihologie socialã si dezvoltare cognitivã, Editura Polirom, Iasi.

 

 

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:34
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Stafiizarea egoului si demitizarea nefii…

STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de Ştefan Lucian MUREŞANU   Moto: Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om să o poată purta, iar suferinţa Universului prea crudă pentru o...

Read more

Planificare model pentru cultura civica …

Planificare model pentru cultura civica invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Studiul critic al manualelor scolare

STUDIUL CRITIC AL MANUALELOR ŞCOLARE   Prof. Sandu Diana Colegiul Energetic “Regele Ferdinand I” Timişoara   Studiul se referă la modul în care este tratată tema “Compuşi hidroxilici” în manualele de chimie pentru clasele...

Read more

O educatie de calitate prin inovatie si …

STUDIU- O EDUCAŢIE DE CALITATE PRIN INOVAȚIE ȘI DIVERSIFICARE înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni "Viitorul unei naţiuni este hotărât de modul în care aceasta îşi pregăteşte tineretul", afirma încă...

Read more

Comunicarea eficienta dintre profesor si…

COMUNICAREA EFICIENTĂ DINTRE PROFESOR ȘI ELEV            Profesor psihopedagog Ștefănescu Adreana                                      Centrul de Resurse și  Asistență Educațională ”Speranța” Timișoara               Comunicarea eficientă dintre profesor și elev presupune existența unor relații de ...

Read more

Mihai Eminescu poet national si valoare …

Mihai Eminescu- poet naŢional Şi valoare europeană -diseminare parteneriat mulTilateral ACTIVE FOR EU   Prof. Casangiu Adriana-Daniela Grădiniţa cu PP “Nicolae Romanescu” Craiova   Opera marelui Eminescu, cel mai important poet naţional român, este fără...

Read more

Educatia pentru democratie imperativ al …

EDUCAȚIA PENTRU DEMOCRAȚIE – IMPERATIV AL SISTEMULUI EDUCAȚIONAL CONTEMPORAN   Soroiu Crina, profesor învățământ primar, Școala Gimnazială, George Călinescu, Iași Acest articol subliniază importanța noilor educații pe fondul evidențierii problematicii lumii contemporane, în toată...

Read more

Enseigner et apprendre le francais a tra…

ENSEIGNER ET APPRENDRE LE FRANÇAIS A TRAVERS LE JEU   Ilie MINESCU Universitatea de Vest Timişoara   En tant qu’outil pédagogique pour l’enseignement/apprentissage des langues, le jeu a une longue tradition. Les éducateurs de la...

Read more