CONSIDERAŢII PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC AL COMUNEI DUMBRĂVENI (JUDEŢUL VRANCEA)

Prof. Ciobotaru Ana-Maria

Şcoala Gimnazială Măicăneşti

Rezumat: Comuna Dumbraveni prezintă un potenţial turistic puţin valorificat dar de foarte mare preţuire economică. Prin poziţia geografică, prin natura elementelor fizico-geografice şi economice această comună ar beneficia de numeroase atuuri pentru dezvoltare şi pentru o integrare mai bună în societatea în continuă expansiune.

Cuvinte cheie: comuna Dumbrăveni, Vrancea, potenţial turistic, valorificare.

Comuna Dumbrăveni este situată în partea sudică a judeţului Vrancea şi are ca vecini: la nord – comuna Urecheşti, la est – comuna Gugeşti, la sud - comunele Sihlea şi Tâmboieşti şi la vest comuna Bordeşti. Este situată în partea de sud a judeţului Vrancea şi este formată din satele: satul reşedinţă Dumbrăveni, satul Dragosloveni, satul Cândeşti, satul Recea şi satul Alexandru Vlahuţă.

Din punct de vedere fizico-geografic se situează la limita Subcarpaţilor de Curbură cu Câmpia Română, acest aspect având influenţe în distribuţia punctelor turistice şi potenţialului turistic. Comuna Dumbrăveni se suprapune, din punct de vedere geologic, peste două mari unităţi: Glacisul piemontan în partea de vest a comunei şi câmpia Siretului Inferior situată în estul comunei. Este traversată de râul Râmna care colectează şi câţiva afluenţi mai mici, semipermanenţi - Bulibaşa.

De-a lungul timpului, comuna Dumbrăveni s-a numărat printre atracţiile turistice ale zonei de la curbura Subcarpaţilor datorită traversării de drumul european E85, situării în plină zonă vini-viticolă, istoriei care a imprimat dovezi clare, mărturii ale locuirii geto-dace.

Din acest punct de vedere se pot remarca mai multe obictetive turistice care constituie puncte de atracţie turistică deosebită la nivelul comunei.

Dintre obiectivele culturale se remarcă o serie de biserici, muzee memoriale, monumente şi statui.

Mănăstirea Recea este una dintre mănăstirile ortodoxe aflate în judeţul Vrancea, în zona Subcarpaţilor de Curbură. Aşezată în localitatea Cândeşti, la marginea pădurii, mănăstirea adăposteşte o obşte de maici. Drumul până la mănăstirea Recea este relativ uşor, fie direct din şoseaua naţională, pe lângă albia râului Recea, fie din satul Bordeşti, pe un drum asfaltat, până în apropierea mănăstirii. De pe drumul ce leagă între ele oraşele Focşani şi Râmnicu Sărat, la o distanţă de 20 de kilometri de Focşani, din localitatea Dumbrăveni, se merge cale de trei kilometri spre vest, până în satul Dragosloveni, de unde se mai parcurg alţi doi kilometri, spre sud.

Prima atestare documentară a unui locaş de cult, pe locul actualei mănăstiri, datează din anul 1685, când, într-un hrisov al vremii, este menţionat şi Schitul Recea. Alte menţionări ale schitului datează din anii 1700 şi 1710. Biserica locaşului monahal este închinată Adormirii Maicii Domnului. 

Statuia ecvestră a generalului Suvorov este un monument de seamă, aceasta fiind amplasată chiar lângă şoseaua naţională, în centrul văii râului Râmna. Alexandr Vasilievici Suvorov, dupa numele său complet, a fost un general rus care a trăit între anii 1726-1800. El a intrat în istoria acestor meleaguri în anul 1788, când a obţinut două strălucite victorii, în războiul ruso-turc, la Focşani şi la Râmnicu Sărat. Inaugurarea primei statui a generalului a avut loc în anul 1913. Statuia actuală a fost ridicată în anul 1959, fiind opera sculptorului Marius Butunoiu. 

Casa memorială „Alexandru Vlahuţă” este situată în satul Dragosloveni şi  a fost amenajată şi inaugurată în anul 1958, cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii scriitorului. În câteva camere, la parter şi etaj, s-a reconstituit atmosfera specifică epocii: mobilier, cărţi din biblioteca proprie, reviste ale vremii, câteva obiecte ce au aparţinut scriitorului. În plus, se oferă vizitatorului o succintă prezentare a vieţii şi activităţii marelui scriitor şi poet.

Bibliografie:

1. Benţe Florian, Benţe Corneliu, Considerations about touristic potential of Crisul Pietros hydrographic basin, Analele Universităţii din Oradea – Seria Geografie, tom XX, pp. 329-332, no. 2/2010 (December);

2. Spănţulescu Nicolae, Dumbrăveni – pagini monografice, Editura Corvin, Deva, 2001;

3. http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-recea-vrancea-137082.html