Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Copilaria si jocul Contributia scolii la dezvoltarea profilului moral al elevului
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 August 2018 00:00

COPILĂRIA ŞI JOCUL -

CONTRIBUŢIA ŞCOLII LA DEZVOLTAREA PROFILULUI MORAL

AL ELEVULUI

Trifan Luminiţa, profesor învăţământ primar,

Şcoala Gimnazială “Elena Văcărescu”, Bucureşti

Prin materialul de mai jos  încerc să  evidenţiez contribuţia activă a  jocului didactic, cadru propice de realizare a unui învăţământ activ, care stimulează iniţiativa şi ingeniozitatea elevilor,  le valorifică şi dezvoltă capacităţile creatoare, le iniţiază un comportament civic,  capabil de respect şi toleranţă, responsabil faţă de sine şi de ceilalţi, conştient de drepturi şi îndatoriri, urmărind conturarea şi consolidarea profilului moral al şcolarului mic.

De asemenea, am dorinţa de a reliefa importanţa jocului didactic în cadrul activităţilor didactice,  care oferă posibilitatea cunoaşterii şi a formării copilului şi, în acelaşi timp, constituie o modalitate deosebit de valoroasă în modelarea viitoarei personalităţi a şcolarului mic.

Ca factor activ al progresului, şcoala are un rol deosebit în dezvoltarea interrelaţiilor sociale, utilizând cele mai eficiente căi, menite să asigure şi să stimuleze formarea unor atitudini şi  a unor valori civice,  în vederea dezvoltării personalităţii elevilor, pentru o educaţie pe mai departe, în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii.

« Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile sale. Sufletul şi inteligenţa devin mari prin joc. Despre un copil nu se poate spune că el creşte şi atât; trebuie să spunem că el se dezvoltă prin joc.»

(citat din Jean Chateau)

Educaţia îi permite copilului să-şi croiască propria personalitate constituită din ansamblul  organizat ierarhic al însuşirilor fizice, intelectuale, afective, social-morale şi volitiv-caracteriale.

Şcoala, principalul factor de educare şi formare a personalităţii copilului şi a viitorului adult, poartă răspunderea  realizării şi pregătirii sale astfel încât acesta să se poată adapta condiţiilor în schimbare ale mediului socio-cultural. Printre finalităţile educaţiei se află formarea unui comportament civilizat şi a unor calităţi morale precum: cinstea, corectitudinea, sinceritatea, respectul faţă de părinţi, faţă de colegi şi faţă de muncă, în scopul dezvoltării libere, armonioase şi  a formării profilului moral al personalităţii elevului.

Între componentele educaţiei, cea moral-civică ocupă un loc deosebit, datorită rolului pe care-l joacă în afirmarea şi integrarea în societate. Educaţia morală fiind  acea dimensiune a educa-ţiei prin care se urmăreşte formarea şi dezvoltarea conştiinţei şi conduitei morale, a personalită-ţii umane.

În cadrul  şcolii, noi,  profesorii, apelem  la numeroase  metode şi tehnici în procesul instructiv-educativ, implicând  elevii în variate proiecte vizând  discipline diferite precum: limba şi literatura română, istoria, geografia , ştiinţele naturii, educaţia civică şi altele.  Folosind ca metodă jocul, se creează variate situaţii de învăţare în vederea dezvoltării competenţelor de ordin cognitiv, dar şi social, se permite o reflecţie asupra propriului mod de  învăţare al elevului, dar şi de comportare în cadrul unui grup,  precum şi oportunităţi de a învăţa unii de la alţii, dar şi împreună cu alţii.

Jocul constituie o modalitate deosebit de valoroasă, de modelare a viitoarei personalităţi, deoarece oferă posibilitatea cunoaşterii şi formării copilului. În activitatea de fiecare zi a acestuia,  jocul ocupă locul preferat. Jucându-se, el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona, care îl apropie de realităţile înconjurătoare. Doar prin joc, el se manifestă liber, spontan, sincer, putând să dezvăluie propriile interese.

Jocul didactic, în schimb, îndeplineşte roluri atât în domeniul instructiv, cât şi în cel formativ-educativ. Astfel, în plan instructiv, acesta favorizează asimilarea de cunoşinţe, priceperi, deprinderi, tehnici şi operaţii de lucru cu informaţiile acumulate. Privit din perspectiva formativ-educativă, jocul didactic contribuie la formarea şi perfecţionarea trăsăturilor de personalitate, el reprezentând  astfel o cale de acces pentru cunoaşterea comportamentelor umane, implicit şi  a personalităţii.

În cadrul jocului metodele de învăţare utilizate pot consolida atitudinile pozitive faţă de învăţare, pot îmbunătăţi performanţele, rezultatele şcolare şi stima de sine ale elevilor, putând promova interacţiunea pozitivă şi sprijinul reciproc între elevi. Modalităţile pe care profesorul le utilizează vin în întâmpinarea elevului, îl ajută să caute, să cerceteze, să găsească singur cunoştinţele pe care le va asimila, pentru că îi sunt utile, pentru că-l interesează, să afle soluţii la probleme, să prelucreze informaţiile, contribuind astfel la propria educaţie.

Jocul didactic furnizează multiple situaţii de învăţare cu o eficienţă deosebită, punându-se accentul pe activităţi de descoperire, explorare-investigare, stimulând atitudini de cooperare-întrajutorare, fiecare elev fiind implicat direct în actul învăţării. Folosit frecvent, jocul devine astfel, strategie didactică interactivă, centrată pe elev.

Trăsăturile pozitive de caracter, asemănător deprinderilor şi obişnuinţelor, se formează tot în cadru unor proiecte realizate pe grupuri, acestea devenind componente ale conduitei morale mai târziu.  Trăsături pozitive precum hărnicia, cinstea, altruismul, sinceritatea, toleranţa,  sociabilitatea, modestia se manifestă în relaţiile cu ceilalţi colegi, dar şi cu sine însuşi.

Elevii învaţă astfel să rezolve problemele cu care se confruntă, să aplaneze conflictele, iau anumite decizii, se formează atitudini noi, precum respectul pentru părerea celuilalt, deschiderea pentru colaborare, toleranţa, îngăduinţa, perseverenţa, spiritul de organizare şi sentimentul apartenenţei la grup.

Normele de conduită morală şi spiritul de echitate, însuşite ca modalităţi de convieţuire socială, se aplică şi se exersează în activitatea ludică. Metoda jocului, promovează valori ce ţin de educaţia cooperării, printre acestea amintind: întrajutorarea, angajarea, deschiderea faţă de ceilalţi, acceptarea diferenţelor, împărtăşirea experienţei, respectul, echitatea, stabilindu-se astfel, între elevi, legături pozitive, dar şi o mai bună cunoaştere de sine şi a celorlalţi.

Astfel, contribuţia activă a  jocului didactic, cadru propice de realizare a unui învăţământ activ,  stimulează iniţiativa şi ingeniozitatea elevilor, valorifică şi dezvoltă capacităţile creatoare, iniţiază un comportament capabil de toleranţă, responsabil faţă de sine şi de ceilalţi, conştient de drepturi şi datorii, urmărind conturarea şi consolidarea profilului moral al şcolarului mic.

În cadrul lecţiilor, prin introducerea jocurilor didactice cu conţinut moral-civic, am observat modul activ de participare a copiilor la activitate, interesul, curiozitatea, implicarea lor în sarcinile propuse, dar şi un comportament mai tolerant, mai răbdător, o diminuare a conflictelor apărute între ei.

De asemenea, s-au putut valorifica avantajele lucrului pe echipe, dezvoltând relaţii de colaborare şi cooperare, angajându-i pe toţi elevii, contribuind astfel la întărirea unor calităţi morale precum: răbdarea, tenacitatea, solidaritatea, dârzenia şi perseverenţa.

În cadrul activitatilor în grup, elevii au învăţat să rezolve problemele cu care s-au confruntat, au luat anumite decizii pentru a depăşi unele obstacole, formându-se astfel  atitudini noi, precum respectul pentru părerea celuilalt, deschiderea pentru colaborare, toleranţa, îngăduinţa şi spiritul de organizare.

Cu privire la formarea caracterului, au existat numeroase trăsături pozitive care s-au format în cadrul jocului şi al activităţilor, ele devenind apoi componente ale conduitei morale. Trăsături precum bunătatea, hărnicia, cinstea, altruismul, sinceritatea, modestia s-au manifestat astfel mai des în relaţiile cu prietenii, colegii, dar şi cu cei din jur.

Astfel, prin variatele şi atractivele jocuri din cadrul lecţiilor , şcoala îşi aduce o contribuţie importantă în formarea şi perfecţionarea trăsăturilor de personalitate ale şcolarului mic.

Bibliografie: Şchiopu, Ursula, „Psihologia copilului",E. D. P., Bucureşti, 1967

Constantin Cucoş, “ Educaţia – Experienţe, reflecţii, soluţii” , Polirom, Bucureşti,  2013

Ioan Cerghit, “ Metode de învăţământ”, Polirom, Bucureşti,  2006.

Vasile Bunescu, “Ghid practic pentru aplicarea programei de Educaţie moral-civică, în

 

învăţământul primar”, Editura Coresi, Bucureşti,1994.

Ultima actualizare în Luni, 20 August 2018 09:28
 

Revista cu ISSN

Integrarea copiilor cu deficienta de auz

INTEGRAREA COPIILOR CU DEFICIENŢĂ DE AUZ   Martinconi Noemi, profesor de psihopedagogie specială Centrul Şcolar Pentru Educaţie Incluzivă ,,Alexandru Roşca Lugoj”   Deoarece pierderea auzului la vârste mici determină imposibilitatea dezvoltării normale a limbajului şi,...

Read more

The Learner Centered Model Of Teaching A…

THE LEARNER-CENTERED MODEL OF TEACHING AND LEARNING                                                         Prof. Popescu Mihaela Colegiul Tehnic Mătăsari, Gorj     The learner-centered model of teaching and learning is the method emphasizing the goal of the current teaching...

Read more

Debutul reusit al fiecarei zile de scoal…

DEBUTUL REUȘIT AL FIECĂREI ZILE DE ȘCOALĂ – ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ Prof. Marc Aurica Școala Gimnazială Câmpeni Această modalitate de debut a fiecărei zile de școală pornește...

Read more

Regimul alimentar la romani in secolul a…

REGIMUL ALIMENTAR LA ROMÂNI ÎN SECOLUL AL XVII-LEA   Dragnea Mihai   Moldovenii și miedul Cronicarul și arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669) ne relatează câteva informații interesante despre consumul de mied (hidromel) la moldoveni....

Read more

Amintirea unui mare scriitor Marin Preda

AMINTIREA UNUI MARE SCRIITOR - MARIN PREDA   Prof. Gîju Laura, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi, Piteşti       Rostesc Marin Preda şi deja emoţiile mă cuprind. Deşi pentru unii ar fi doar un anonim...

Read more

Matematica si metoda problematizarii

Matematica si metoda problematizarii

MATEMATICA ŞI METODA PROBLEMATIZĂRII   Gogan Gabriela, profesor de matematică  Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 ”Nicolae Labiş” Mălini, judeţul Suceava      În articolul “MATEMATICA ŞI METODA PROBLEMATIZĂRII” este reliefat rolul matematicii în dezvoltarea personalităţii...

Read more

Dezvoltarea creativitatii prescolarului …

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PREŞCOLARULUI PRIN METODA JOCULUI DIDACTIC   Profesor pentru învăţământul preşcolar Hreapcă Lenuţa - Mihaela Şcoala Gimnazială Larga-Jijia, Movileni, Jud. Iaşi   Rezumat: Niciodată nu este prea târziu pentru cunoaşterea, stimularea, educarea şi dezvoltarea...

Read more

Nanotehnologiile notiuni introductive

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE         I.1.  Ce reprezintă nanotehnologiile?       Cuvântul Nano provine din limba greacă şi înseamnă “pitic”.  Un nanometru este a miliarda parte  (10-9) dintr-un metru.  Nanotehnologia poate fi definită ca...

Read more