Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Creativitatea si inovatia - performanta in educatie
Joi, 08 Aprilie 2010 00:00

CREATIVITATEA ŞI INOVAŢIA – PREMISE

ALE PERFORMANŢEI ÎN EDUCAŢIE

Profesor Magaz Georgeta

Liceul Teoretic “Callatis”


În contextul actual, al schimbărilor rapide, al competiţiei acerbe şi accelerate care ne influenţează viaţa, ne dinamizează mediul, ne impune noi determinări, ne provoacă la o regândire a sistemelor şi a structurilor economice şi sociale, dintre identitatea naţională şi globalizare, se fac eforturi de adaptare a societăţii la exigenţele lumii de mâine. Trăim într-o lume bazată pe competiţie şi eficenţă, a cărei forţă rezidă în cunoaştere.

În cadrul competiţiei globale, Uniunea Europeană şi a propus ca scop cardinal crearea unei societăţii bazate pe cunoaştere. Un element fundamental îl contituie creativitatea. Astăzi mai mult decât oricând, creativitatea reprezintă o condiţie fundamentală a calităţii educaţiei, una dintre premisele esenţiale ale performanţei.

Creativitatea este acea caracteristică a gândirii care foloseşte inventiv experienţa şi cunoştinţele acumulate, oferind soluţii şi idei originale. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, constituind un progres în planul social. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Şi cum noutatea, azi, nu se obţine cu uşurinţă, o altă componentă este voinţa , perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări.

Gândirea creatoare este deosebit de complexă şi are la bază o serie de factori

care-i permit combinările, transformările, implicările, relaţiile, identificările sau evaluările. Pe lângă coeficentul de inteligenţă, un rol important în creativitate, îl au: ereditatea, capacităţile intelectuale, aptitudinile, caracterul, mediul socio-cultural, efortul susţinut de pregătire şi investigaţie. Cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor contemporane. Stimularea creativităţii tinerilor se poate realiza printr-o susţinută şi elevată pregătire teoretică şi practică; dinamizarea iniţiativei şi muncii independente, a spiritului critic ştiinţific; dinamizarea activităţii de documentare şi experimentare independentă; receptivitatea faţă de nou; pasiune pentru ştiinţă în concordanţă cu aptitudinile fiecăruia. Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relaţia sa cu elevii. Aceasta implică schimbări importante, atât în mentalitatea profesorilor, cât şi ceea ce priveşte metodele de educare şi instruire. În primul rând, trebuie schimbat climatul, pentru a elimina blocajele culturale şi emotive, puternice în şcoala din trecut. Se cer relaţii distinse, democratice, între elevi şi profesori, ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social a celor din urmă, apoi, modul de predare trebuie să solicite participarea, iniţiativa elevilor – e vorba de acele metode active, din păcate prea puţin utilizate în şcoala românească.

Creativitatea este motorul inovării şi factorul cheie al dezvoltării personale, ocupaţionale, antreprenoriale şi sociale şi al bunăstării tuturor indivizilor în societate. (Logo-ul Anului European 2009)[1]. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat, în decembrie 2008, decizia ca anul 2009 să fie desemnat anul creativităţii şi inovaţiei, pornind de la premisa că Europa ”trebuie să-şi consolideze capacitatea de creativitate şi inovare din motive sociale şi economice pentru a răspunde în mod eficent la dezvoltarea soietăţii şi economice pentru a răspunde în mod eficient la dezvoltarea societăţii bazată pe cunoaştere: capacitatea inovatoare este strâns legată de creativitatea ca însuşire personală şi pentru a fi valorificată la maximum, trebuie difuzată pe scară largă în rândul populaţiei”[2]

Obiectivul specific este de a sublinia, printre altele, următorii factori care pot contribui la promovarea creativităţii si capacităţii de inovare:

(a) Crearea unui mediu favorabil inovării şi adaptabilităţii într-o lume aflată în continuă schimbare; trebuie luate în considerare toate formele de inovare, inclusiv pe plan social şi antreprenorial;

(b) Evidenţierea deschiderii spre diversitate culturală drept mijloc de încurajare a comunicării interculturale şi promovarea unei mai strânse legături între arte, precum şi cu şcolile şi universităţile;

(c) Stimularea sensibilităţii estetice, dezvoltării emoţionale, gândirii creative şi intuiţiei la toţi copii la vârsta cea mai frageda, inclusiv în învăţământul preşcolar;

(d) Sensibilizarea în privinţa importanţei creativităţii, a inovării şi a spiritului antrepreonorial pentru dezvoltarea personală, precum şi pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, precum şi încurajarea unei mentalităţi antreprenoriale, în special în rândul tinerilor, prin cooperarea cu mediul de afaceri;

(e) Promovarea educării în domeniile matematic, ştiinţific şi tehnologic a aptitudinilor de bază şi avansate favorabile inovării tehnologice;

(f) Încurajarea deschiderii de către schimbare, creativitate şi rezolvarea problemelor în competenţe favorabile inovării, care se pot aplica unei varietăţi de contexte profesionale şi sociale;

(g) Lărgirea accesului la o serie de forme creative de exprimare atât prin intermediul învăţământului formal cât şi prin activităţii neformale şi informale pentru tineret;

(h) Sensibilizarea publicului, atât în interiorul, cât şi în exteriorul pieţei muncii, în ceea ce priveşte importanţa creativităţii, a cunoaşterii şi a flexibilităţii într-o epocă a schimbărilor tehnologice şi a integrării globale rapide pentru o viaţă prosperă şi satisfacătoare precum şi oferirea mijloacelor care să permită cetăţenilor să-şi îmbunătăţească oportunităţile de angajare în toate domeniile în care creativitatea şi capacitatea de inovare joacă un rol important;

(i) Promovarea designului drept activitate creativă care contribuie în mod semnificativ la inovarea precum şi la dobândirea de aptitudini de gestionare a inovării şi a designului, inclusiv noţiunii de bază în materie de protecţie a proprietăţii intelecuale;

(j) Dezvoltarea creativităţii şi a capacităţii inovatoare în organizaţiile private şi publice prin formare şi încurajarea acestora de a utiliza mai bine potenţialul creativ atât al angajaţilor, cât şi al clienţilor. [...][3]

Măsurile care trebuie luate pentru a se atinge obiectivele stabilite mai sus includ următoarele activităţi realizate, naţional, regional sau local, legate de obiectivele Anului European:

(a) Conferinţe, evenimente şi initiative de promovare a dezbaterii şi de sensibilizare în privinţa importanţei creativităţii de inovare;

(b) Campanii de informare si promovare pentru a difuza mesajele-cheie;

(c) Identificarea de exemple de bune practici şi difuzarea de informaţii privind promovarea creativităţii de inovare;

(d) Relizarea de sondaje şi studii la nivel comunitar sau naţional.

În concluzie, ca premise ale performanţelor în învăţământ, creativitatea şi capacitatea de inovare au un rol important, iar obiectivele pe care şcoala contemporană ar trebui să le aibă în vedere, pot fi următoarele:

§ Să sprijine toate formele de creativitate printre care cea artistică, în cadrul programelor şcolare aferente ciclurilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi vocaţional;

§ Să creeze un context care să permită tinerilor să dobândească competenţe de exprimare a propriei personalităţi, necesare de-a lungul vieţii;

§ Să promoveze diveritatea culturală ca sursă a creativităţii şi inovatiei;

§ Să încurajeze utilizarea TIC ca modalitate de exprimare creativă a propriei personalităţi;

§ Să contribuie la formarea unui spirit antreprenorial mai pregnant;

§ Să sensibilizeze linia publică cu privire la perceperea inovaţiei drept modalitate de promovare a dezvoltării durabile;

§ Să aducă în atenţia publicului strategiile regionale şi locale bazate pe creativitate şi inovaţie ;

”Excelenţa şi competenţele esenţiale, în special cele legate de antreprenoriat, creativitate şi tehnicile de învăţare dezvoltate în toate sistemele şi la toate nivelurile de educaţie şi de formare. Atât şcolile cât şi învăţământul şi formarea profesională deţin o contribuţie majoră la facilitarea procesului de inovare. Învăţământul şi formarea profesională de înaltă calitate, de exemplu, pot contribui la favorizarea inovării la locul de munca.[4] Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ în şcoală, apare necesitatea modificării modului de gândire şi a stilului de lucru în clasă, cristalizat în secole de învăţământ tradiţional, prea puţin preocupat de această latură a personalităţii elevului, care capătă în zilele noastre o valoare din ce în ce mai însemnată.

Bibliografie

Ana Avramescu, ”Creativitatea şi cultivarea ei în şcoală

http://eur-lex.europa.eu/ro/dossier

www.create2009.europa.eu

http://www.tribunainvatamantului.ro

http://www.scribd.com/doc/8020792/Imaginatia-Si-Creativitatea

http://www.traditionalnet.ro

http://dexonline.ro



[1] 2009 este Anul European al creativităţii şi inovaţiei

[2] http://eur-europa.eu/ro//dossier

[3]

[4] “proiect de raport comuin al Consiliului comisiei pentru 2008 privind progresele inregistrate referitor la punerea in aplicare a programului de lucru Educatie si formare profesionala 2010”

 

Ultima actualizare în Vineri, 09 Aprilie 2010 22:35
 

Revista cu ISSN

Calculatorul si internetul

CALCULATORUL ŞI INTERNETUL – DEPENDENŢA ÎN FOLOSUL EDUCAŢIEI   Orice pãrinte este îngrijorat de dezvoltarea si educarea copiilor lui. Dacã în urmã cu câtiva ani, televizorul era o grijã a pãrintelui din...

Read more

Legaturile functionale dintre profesor e…

LEGĂTURILE FUNCȚIONALE DINTRE ROFESOR, ELEV ȘI PĂRINTE Prof. Comănescu Marghioala Colegiul Agricol ,,Dr. C. Angelescu” Buzău Rolul conducător în procesul de educație îl are fără îndoială școala, dar în calitatea sa...

Read more

Capodopere ale literaturii franceze

CAPODOPERE ALE LITERATURII FRANCEZE prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea Literatura franceză este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate şi variate din lume, în...

Read more

Manastirea Recea intre istorie si legend…

MÂNĂSTIREA RECEA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Judeţul Vrancea are o mulţime de locuri bisericeşti care nu sunt cunoscute tuturor turiştilor. Unele dintre ele au parte...

Read more

Planificare model pentru consiliere si o…

Planificare model pentru consiliere si orientare invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice....

Read more

Bacalaureat 2016

Bacalaureat 2016 Vezi Ordinul MECS nr. 5080/31.08.2015 privind organizarea si desfasurarea examenului de bacalaureat national 2016.

Read more

Test geografie clasa a XII-a

Test geografie – clasa a XII-a     I. Precizaţi trei deosebiri şi o asemănare între clima Europei Atlantice şi clima Europei Mediteraneene. Comparaţia se poate referi la factorii genetici ai climei, tipul de...

Read more

Mai multi candidati la examenul de defin…

Mai mulţi candidaţi înscrişi în 2013 pentru examenul de definitivare în învăţământ   În perioada 4 - 25 ianuarie, s-au înscris pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ 8.537 de candidaţi, dintre...

Read more