Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


De la literatura la stiinta
Vineri, 08 Februarie 2013 20:10

 DE LA LITERATURĂ LA ŞTIINŢĂ

 

Profesor Szekely Daniela

Liceul Tehnologic Lupeni

 

Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost o apariţie deosebită în literatura secolului al XIX-lea integrându-se în marele curent romantic european. Ceea ce singularizează creaţia eminesciană este acea capacitate uriaşă de a  întoarce timpii istoriei, de a construi forme alăturate spaţiale şi temporale nebănuite într-un limbaj armonizat printr-o filiaţie de profunzime cucel folcloric.

Cuvinte cheie: relativitate, timp, distanţă, materie, Luceafărul.

 

Nu putem spune  Eminescu a fost un om de ştiinţă, că a elaborat teorii ştiinţifice sau  că a făcut descoperiri. Putem însă afirma că fără filonul ştiinţific care a contribuit la edificarea personalităţii sale atât de multilaterale Eminescu nu ar fi fost Eminescu. Creaţia sa majoră, poezia, a fost şi ea adesea fecundată de cunoştinţele şi cultura sa ştiinţifică.

Mihai Eminescu, filozof al poeziei şi poet al filozofiei, şochează prin faptul că poezia sa filozofică este atât de aproape de concepte fizice care şi astăzi poartă pecetea perenităţii.

Abia la câteva zeci de ani mai târziu, prin contribuţiile lui Lorentz şi Fitzerald s-a ajuns la fondarea de către Einstein în 1905 a teoriei relativităţii restrânse, iar în 1915 a fost dezvoltată de către Einstein şi Minkowski în forma ei generalizată.

Pentru “relativitatea eminesciană” stau mărturie poeziile  “Luceafărul”, “Scrisoarea I”, iar ca proză “Sărmanul Dionis” este prototip de relativitate şi holografie cuantică.

          „Luceafărul“ (1883) este considerat, pe bună dreptate, drept chintesenţa operei eminesciene în care teme cosmice şi umane se află într-o legătură dureroasă. Atât „Luceafărul“ cât şi „Scrisoarea I“ necesită o tratare amplă, chiar numai sub aspectul relaţiei poetului cu astronomia.

În teoria relativităţii restrânse a lui Einstein, timpii şi distanţele, legate de un anumit eveniment, măsurate de doi observatori aflaţi în referenţiale inerţiale diferite, sunt diferite şi depind de viteza relativă a celor două sisteme de referinţă. Valorile timpilor şi coordonatelor sunt date de expresii matematice, cunoscute sub numele de transformările Einstein-Lorentz. Conform acestor relaţii, obiectele aflate în mişcare relativista îşi măresc masele iar timpii se dilată.

În poezia „Luceafărul“, surprinzător pentru momentul în care a fost compusă, drumul parcurs de Luceafăr până la Creator, este ca o mişcare relativistă. Modificarea masei şi timpului de deplasare ale luceafărului sunt consecinţa transformărilor Einstein-Lorentz la viteze mari, apropiate de viteza luminii :

          „Porni luceafărul. Creşteau

În cer a lui aripe“,               - poate exprima mărirea masei de repaus la viteze relativiste.

          Şi căi de mii de ani treceau

În tot atâtea clipe“,      -poate exprima dilatarea timpului, scurgerea sa lentă la viteze relativiste.

Întrucât, de la marea explozie, Big Bang, universul a fost într-o continuă expansiune, cucerind spre marginile sale noi spaţii şi timpuri, starea acestuia, la frontiera cu „nimicul“, păstrează imaginea primei sutimi de secundă după creaţie, după Big-Bang. În primele minute ale universului timpuriu, acesta era un ocean de lumină (electroni, pozitroni, neutroni, fotoni, etc.). Acestea sunt ilustrate de geniul pustiu în versurile:

          Şi din a chaosului văi,

Jur împrejur de sine,

Vedea, ca-n ziua cea dentâi,

Cum izvorau lumine“,        - poate exprima generarea explozivă a particulelor elementare.

          „Cum izvorând îl înconjor

Ca nişte mări,  de-a-notul...

El zboară, gând purtat de dor.

Pân' piere, totul, totul“      - exprimă deplasarea cu viteza gândului, a luminii. Intuitiv, are loc trecerea în zona „nimicului“, în locuri fără clipe şi-n clipe fără locuri:

          „Căci unde-ajunge nu-i hotar“, - intuirea infinităţii spaţiului

          „Nici ochi spre a cunoaşte“  - lipsa oricăror evenimente cognoscibile

          Şi vremea-ncearca în zadar“ - absenţa totală a timpului

          „Din goluri a se naşte“  - absenţa totală a materiei.

 

Bibliografie:

1. Tudor, Ion, Misterele timpului, Ed. Omega, Buzău, 2006

2. Nicolescu, G.C., Studii şi articole despre Eminescu, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1968

3. Eminescu, Mihai, Poezii, Ed Minerva, Bucureşti, 1989

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Mostre de unitati SF intercurriculare

PARTEA VI Mostre de unităţi SF intercurriculare   Fiecare partener a proiectat o unitate SF inter-curriculară (cross-curriculară), descriind o serie de lecţii interconectate care utilizează unul sau mai multe texte SF cu scopul...

Read more

metodologie primirea la studii si scolar…

   ANEXA   METODOLOGIE pentru primirea la studii si scolarizarea cetatenilor straini din state terte UE in invatamantul de stat si particular acreditat din Romania   Afla metodologia din 15 octombrie 2012 (Metodologia din...

Read more

Organizarea interna a disciplinei limba …

Organizarea internă a disciplinei pe niveluri de învăţământ          Modelul comunicativ-funcţional şi competenţele-cheie specifice disciplinei limba şi literatura română impun anumite competenţe generale în cadrul programelor şcolare pe niveluri de învăţământ...

Read more

Cercul de biologie Minunile naturii

CERCUL DE BIOLOGIE Prof. Țopa Geamona Diana Școala Gimnazială Fitionești, Vrancea Explorarea sistemelor biologice în afara clasei constă în efectuarea unor forme de activități cu...

Read more

Factorii care influenteaza dezvoltarea c…

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DEZVOLTAREA COPILULUI Prof. înv. preşc. Tăut Andreea Maria Grădiniţa cu P.P Nr. 13 Rezumat Factorii instituţionali ai educaţiei sunt şcoala, familia, biserica, armata, ş.a. Familia exercită o influenţă...

Read more

Curs Comenius incluziune si integrare pr…

Invitatie curs Comenius Incluziune si integrare - predarea elevilor migranti in invatamantul obligatoriu   "Vă adresăm invitaţia de a participa la un curs Comenius cu tema "Incluziune şi Integrare - predarea elevilor...

Read more

Le drame romantique

LE DRAME ROMANTIQUE   Prof. Maria Frăţilă,  Liceul Tehnologic ''Timotei Cipariu'' Blaj               L'objectif de cet étude est de présenter les traîts caractéristiques du drame romantique, ayant comme point d'appui le manifeste du...

Read more

POVESTEA SFANTULUI NICOLAE

POVESTEA SFÂNTULUI NICOLAE   Prof. LAURA HERMAN Şcoala cu clasele I-VIII “Nicolae Iorga” Baia Mare     Este iarnã. Afarã este ger, dar copiilor nu le pasã. În cãsutã este...

Read more