|
|
Duminică, 08 Septembrie 2013 10:55 |
DESPRE ÎNVĂŢAREA UMANĂ
Profesor psihopedagog Ştefănescu Adreana
Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională “Speranţa” Timişoara
Argument. Materialul cuprinde noţiuni despre învăţare şi teorii cunoscute ale învăţării promovate de savanţi în diferite perioade ale timpului cu influenţă asupra psihologiei contemporane.
Cuvinte cheie: învăţare umană, psihologie, teorii ale învăţării
În literatura de specialitate găsim diverse definiţii ale învăţării. Astfel F.Dors şi P.Mercier susţin că “învăţarea constă în a dobândi sau a modifica o reprezentare a mediului”. Această afirmaţie elimină totuşi latura afectiv-motivaţională a vieţii psihice care are o pondere importantă. De aceea mult mai eficientă pare a fi afirmaţia găsită în definiţia lui A.N.Leontiev care susţine că învăţarea constituie “procesul dobândirii experienţei individuale de comportare”. Astfel putem spune că în procesul învăţării nu se acumulează doar informaţii ci se formează gândirea, sentimentele, voinţa, fiind astfel antrenat întreg psihicul.
În ceea ce privesc formele învăţării distingem două forme: învăţarea spontană şi învăţarea sistematică. Învăţarea spontană denumită şi învăţare socială este neorganizată, are loc în familie, în grupurile de joacă, în grupurile de prieteni, în grupurile de muncă, etc., pe când învăţarea sistematică este învăţarea care se realizează în şcoli, în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Această formă de învăţare este o formă de activitate instructive-educativă planificată şi organizată pe baza unor experienţe acumulate în timp.
Vorbind despre învăţarea realizată în cadrul şcolii, deosebim astfel două tipuri de învăţare:
1.învăţarea senzorio-motorie, care constă în formarea de priceperi şi deprinderi motorii cum ar fi învăţarea scrisului, a desenului tehnic, a mânuirii unor instrumente, aparate sau unelete ori învăţarea practicării unor sporturi.
2.învăţarea verbală care constă în însuşirea de cunoştinţe, formarea de capacităţi, priceperi intelectuale cum ar fi memorarea unor formule, legi sau date, dobândirea posibilităţii de interpretare a unor texte, de rezolvare a unor probleme, etc.
Între cele două tipuri de învăţare există o strânsă interdependenţă: instructajul verbal este important în dobândirea unor priceperi motorii complexe după cum în memorare ne ajutăm de scris, de scheme.(Radu.I., pp 49-51).
Teorii ale învăţării
TEORIILE ASOCIAŢIONISTE
Printre primele cercetări găsim experimentele lui I.P.Pavlov care a descoperit reflexele condiţionate. Prin urmare Pavlov a fost cel care a explicat o anumită formă de învăţare, adică aceea care constă într-o substituire de stimuli, adică reacţia pe care o are animalul la un anumit stimul.
În paralel cu Pavlov, în Statele Unite, a început o serie de cercetări experimentale asupra animalelor un alt savant E.Thorndike. Acesta a stabilit că învăţarea se bazează pe o serie de încercări şi erori, experienţele sale cu « cuşti-problemă », ajutându-l în acest sens. E.Thorndike susţine că învăţarea ar avea la bază formarea unor conexiuni în creier. J.Watson a criticat afirmaţiile acestuia reproşându-i utilizarea de termeni subiectivi cât şi graba de a aplica în învăţământ unele rezultate obţinute pe şoareci. Watson susţinea că trebuie luate în considerare o succesiune de reflexe condiţionate, fiind însă contrazis de multe experienţe. Acesta a fost mai mult de partea lui Pavlov care menţiona numai coincidenţa a doi stimuli şi nu folosea termeni subiectivi.
Treptat cercetările au scos la iveală o serie de faţete ale învăţării :E.Tolman a dovedit formarea în psihismul unui şoarece a unui plan, B.Skinner a arătat existenţa unor reflexe condiţionate mai complexe, reflexele instrumentale(condiţionarea operantă), în Rusia, P.K.Anohin a evidenţiat existenţa unui organ în sistemul nervos central care înregistrează dacă răspunsurile la excitanţi sunt sau nu corespunzătoare.
TEORIA PSIHOGENEZEI OPERAŢIILOR INTELECTUALE
J.Piaget nu s-a ocupat exclusiv de învăţare, ci a descris pe baza investigaţiilor efectuate asupra intelectului copiilor de diferite vârste modul în care se formează gândirea abstractă, trecând prin mai multe faze. Lucrările sale au avut o influenţă mare asupra psihologiei contemporane.
TEORIA GENETIC - COGNITIVĂ a lui J. Bruner
J.Bruner prezintă posibilitatea cunoaşterii lumii în trei moduri aflate în relaţie reciprocă:
a. Modalitatea activă care se realizează prin acţiune, manipulare liberă şi este caracteristică cunoaşterii din primii ani de viaţă
b. Modalitatea iconică care se bazează pe imagini, în special pe cele vizuale, fără manipulare efectivă şi este caracteristic[ între 5-7 ani
c. Modalitatea simbolică care se realizează prin simboluri şi care permite o mare comprimare a realităţii şi distingerea aspectelor esenţiale.
TEORIA ÎNVĂŢĂRII CUMULATIV-IERARHICE
În cartea sa «Condiţiile învăţării» R.Gagné face o expunere mai analitică asupra învăţării, arătând că există tot atâtea forme sau varietăţi de învăţare câte condiţii ale învăţării pot fi identificate. Acesta susţine că există 8 tipuri de învăţare:
1.Învăţarea de semnale- copii învaţă să dea un răspuns general la un semnal
2.Învăţarea stimul-răspuns – copii învaţă un răspuns precis la un stimul discriminat
3. Înlănţuirea de mişcări – copii învaţă un lanţ de două sau mai multe legături S-R fiecare declanţând pe următoarea
4.Asociaţia verbală – implicată în vorbire
5. Învăţarea prin discriminare – copii învaţă să dea răspunsuri de identificare la tot atât de mulţi stimului, mai mult sau mai puţin similari
6. Învăţarea de noţiuni - copii învaţă să dea un răspuns comun la o clasă de stimuli care pot fi diferiţi : culoare, formă, mărime etc.
7.Învăţarea regulilor – a legilor a formulelor matematice sau a noţiunilor abstracte
8.Rezolvarea de probleme care constituie tipul de învăţare cel mai complicat, se bazează pe combinarea regulilor învăţate anterior pentru a soluţiona situaţii, probleme noi, etc.
TEORIA OPERAŢIONALĂ A ÎNVĂŢĂRII (a formării pe etape a acţiunilor mintale)
Teoria a fost dezvoltată de P.Galperin şi colaboratorii săi având baza în operele lui L.S.Vâgotski şi J Piaget.
P.Galperin susţine că formarea operaţiilor şi acţiunilor mintale trece prin următoarele etape:
· de orientare a acţiunii materiale sau materializate în planul limbajului extern şi a limbajului extern pentru sine
· prescurtarea acţiunii şi trecerea acestea în limbajul intern
TEORIA ÎNVĂŢĂRII DEPLINE
Este promovată de J B. Carroll, B.S.Bloom ş.a. Această teorie are la bază ideea că un proces de învăţare şcolară eficient trebuie să-l conducă pe orice elev la un stadiu aşteptat al dezvoltării proprii.
Pentru realizarea învăţării depline este necesară folosirea flexibilă a timpului de lucru în şcoală, acordând fiecărui elev, un timp de lucru necesar.
În concluzie, în procesul învăţării se pot distinge două etape: una în care se urmăreşte rezolvarea de probleme, rolul principal avându-l gândirea care organizează percepţia, memoria şi imaginaţia şi cea de a doua etapă fiind fixarea, consolidarea soluţiei, rolul principal avându-l aici memorarea inteligentă. Tot timpul însă este necesar a avea energie, perseverenţă, motivaţie şi voinţă.
BIBLIOGRAFIE:
Anucuţa L., Psihologie şcolară, Editura Excelsior, Timişoara, 1999
Cosmovici A., Iacob l., Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2008
|
Ultima actualizare în Vineri, 11 Octombrie 2013 18:28 |
|
LE THÉÂTRE ET SON RÔLE DANS LA VIE
Prof. Cărăuşu Camelia Alina,
Şcoala Gimnazială ,,Ştefan Cel Mare” Botoşani
Grâce au... Read more
DEGRADAREA TERENURILOR DIN AREALUL SATULUI MUCHEA,
COMUNA SILIŞTEA, JUDEŢUL BRĂILA
prof. Vasile Octavian COSMESCU
Liceul de Arta „Haricleea Darcle”, Braila
Generalităţi
În cuprinsul lucrării am prezentat principalii agenţi şi procese fizicogeografice, naturale şi antropice... Read more
ANEXA Nr. 2
la regulament
RAPORT SCRIS INDIVIDUAL AL INSPECTIEI SCOLARE GENERALE
- model -
Raport scris individual pe arie tematica/domeniu
Aria tematica/Domeniul: ................................................................................................................................................
Inspector: .................
Calificativ .....................
Pe baza criteriilor si... Read more
PELERINAJUL - O ALTERNATIVĂ PENTRU SĂPTĂMÂNA
“SĂ ŞTIU MAI MULT, SĂ FIU MAI BUN!”
Crafcenco Carmen, profesor matematică
Liceul Teoretic “Mircea Eliade”, Galaţi
Fie „Şcoala altfel” sau săptămâna din anul acesta „ Şă ştiu... Read more
Proiect metodologie mobilitate personal 2013-2014
Vezi proiectul pentru metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2013 - 2014.
Read more
DROGURILE SI EFECTELE LOR ASUPRA ORGANISMULUI
Prof. Camelia Cosma
Liceul de Artă “Ioan Sima”, Zalău
Școala Gimnazială “Porolissum”, Zalău
Drogurile sunt substanţe naturale... Read more
CULTURA ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE (STUDIU DE CAZ)
Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar,
Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov
Rezumat
Performanţele oricărei organizaţii depind, într-o mare măsură, de randamentul individual al membrilor... Read more
METODE ŞI PROCEDEE INTERACTIVE UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV LA CICLUL PRIMAR
Pricope Delia Loredana, profesor învăţământul primar,
Şcoala Gimnazială “Vasile Conta”, Iaşi
Metodele de învăţământ reprezintă căile de transformare în practică a... Read more
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ
ÎN ORELE DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Prof. BEZMAN ADRIANA LILIANA,
Şcoala Gimnazială Mihail Kogălniceanu, Structura Şcolii Gimnaziale Smârdan, Jud. Galaţi
Studiul propus urmăreşte stimularea…
LES TECHNIQUES ALTERNATIVES D’EVALUATION.
LE PORTFOLIO
ILIE MINESCU
Universitatea de Vest Timişoara
Le portfolio est une méthode alternative d’évaluation qui a attiré l’attention et l’intérêt des professeurs. Il était nécessaire de trouver… ALTERNATIVE EDUCATIONALE
Alternativele educationale reprezinta variante de organizare scolara, care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a activitatii instructiv-educative.
Proiectarea si realizarea alternativelor educationale reprezinta actiuni care… ÎMPREUNĂ PRIN ARTĂ
Iosim Daniela Cristina, Profesor învăţământ primar
Şcoala Gimnazială Nr. 4 ,,Fraţii Popeea” Săcele
Arta este în esență cea mai profundă expresie a creativității umane. Pe cât de dificil de definit, pe atât…
PARTICULARITĂȚI ALE PERSOANELOR VÂRSTNICE
Andone Crenguța - profesor
Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov
Consider că articolul Particularități ale persoanelor vârstnice este una de actualitate deoarece fiecare dintre noi are un părinte sau… APLICAREA TEORIEI GRAFURILOR PENTRU A GĂSI DRUMURI/CĂI OPTIME PENTRU PROBLEMA DE TRANSPORT
Prof. Diana Bărbat
C.N.I. “Gr. Moisil” Brașov
Articolul a apărut în Intenational Journal of Current Engineering and Technology în… PRINCIPALELE DOCUMENTE
REFERITOARE LA DREPTURILE OMULUI ŞI ALE COPILULUI
Profesor Lazar Mihaiela
Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalãu
„La urma urmelor, unde încep drepturile universale? În locuri mici, aproape de casă …
Doar dacă aceste… STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI
de Ştefan Lucian MUREŞANU
Moto: Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om să o poată purta, iar suferinţa Universului prea crudă pentru o… 1. Managementul resurselor umane – dimensiune a managementului educațional și școlar
1.1 Școala ca organizație
Într-o societate în tranziție, așa cum este societatea în care trăim, în care fiecare instituție, fiecare…
|
|