Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Determinarea sensibilitatii bacteriilor la antibiotice
Scris de administrator   
Miercuri, 08 Iunie 2016 14:40

DETERMINAREA SENSIBILITĂŢII BACTERIILOR LA ANTIBIOTICE

Prof. Chiroşcă Gabriela

Şcoala Gimnazială Horleşti

Rezistenţa la antibiotice este o calitate funcţională şi inevitabilă a bacteriilor antibacteriene.

Pentru a eficientiza acest mod de a se sustrage acţiunii antibioticelor, bacteriile posedă capacitatea de adaptare şi rezistenţă, asigurandu-si astfel o evoluţie rapidă chiar în prezenţa agenţilor antimicrobieni.

Bacteriile au abilitatea de a dezvolta rezistenţă la antibiotice printr-o multitudine de mecanisme, ale căror natură şi eficienţă depind de specie, dar şi de particularităţile chimice ale antibioticului. Microorganismele au uriaşa capacitate de a suferi mutaţii şi de a face schimburi de material genetic.

Supravegherea antibiorezistenţei este foarte importantă pentru administrarea unui tratament antibiotic corect şi pentru elaborarea unei politici adecvate în lupta împotriva dobândirii rezistenţei la antibiotice.

Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice şi chimioterapice este obligatorie pentru fiecare tulpină bacteriană, în vederea instituirii unui tratament corect.

Sensibilitatea bacteriilor faţă de antibiotice se testează "in vitro" punându-le în condiţii optime şi standardizate de cultivare (mediul de cultură, inocul, timp de incubare etc.) în prezenţa unor cantităţi descrescânde de antibiotic.

După modalităţile tehnice de realizare se deosebesc două metode de testare a acestei sensibilităţi: metoda difuzimetrică şi metoda diluţiilor seriate.

Metoda difuzimetrică este simplă, rapidă şi uşor de efectuat. Dă informaţii numai în ce priveşte ordinul de mărime al .C.M.I. (concentraţia minimă inhibitorie). Fiecare din componentele care concură la efectuarea antibiogramei pot influenţa diametrul zonei de inhibiţie şi deci criteriile de interpretare. Astfel, un mediu cu o concentraţie mai mare de geloză va condiţiona zone de inhibiţie mai reduse şi invers; un inocul prea bogat va determina un diametru de inhibiţie mai redus şi invers.

Condiţiile tehnice referitoare la mediul de cultură (compoziţie, pH), inocul, felul discurilor (microcomprimatelor), efectuarea testului, inocularea, trebuie precis standardizate. Utilizarea pe scară largă a antibioticelor în terapia bolilor infecţioase a determinat apariţia unor mutante bacteriene rezistente la antibiotice.

Se ştie astăzi că cele mai multe tulpini de Staphylococcus aureus au devenit rezistente la penicilină. Întrucât microbiota aerului este incriminată uneori în determinarea unor infecţii, din punct de vedere practic este important de recunoscut sensibilitatea şi rezistenţa microorganismelor predominante în aer la antibioticele obişnuit utilizate în tratamentul bolilor infecţioase.

Plecând de la această idee, s-a determinat sensibilitatea şi rezistenţa a cinci tulpini bacteriene izolate din microbiota din spital şi unităţi şcolare la 12 antibiotice: tetraciclină, kanamicină sulfat, eritromicină, ampicilină, novobiocin, streptomicină sulfat, penicilină G potasică, acid nalidixic, ofloxacin, nitrofurantoin, colistin sulfat, sulfafurazol.

1. Staphylococcus aureus – este sensibilă la penicilina G potasică, colistin sulfat, eritromicină, streptomicină sulfat, ampicilină, novobiocin, tetraciclină

hidroclorică. Este rezistentă la oxacilină, acid nalidixic, sulfafurazon, nitrofurantoin, şi kanamicină sulfat.

2. Sarcina lutea –– este sensibilă la penicilină G potasică, oxacilină, eritromicină, streptomicină sulfat, ampicilină, novobiocin şi tetraciclină hidroclorică. Este rezistentă la colistin sulfat, acid nalidixic, sulfafurazol, nitrofurantoin şi kanamicină sulfat.

4. Bacillus sp. - este sensibilă la penicilina G potasică, colistin sulfat, oxacilină, nitrofurantoin, eritromicină, streptomicină sulfat, ampicilină, tetraciclină hidroclorică, kanamicină sulfat şi novobiocin. Este rezistentă la acid nalidixic, sulfafurazol.

5. Bacill Gram (-) - este sensibilă la penicilină G potasică, colistin sulfat, oxacilină, nitrofurantoin, eritromicină, ampicilină, novobiocin, tetraciclină hidroclorică, kanamicină sulfat. Este rezistentă la acid nalidixic, sulfafurazol, streptomicină sulfat.

Din cele arătate mai sus rezultă că toate tulpinile predominante din aeromicroflora din spital şi unităţi şcolare,, sunt sensibile la penicilina G potasică, cel mai sensibil fiind Bacillus sp., cea mai puţin sensibilă fiind bacilul Gram (-).

Toate tulpinile sunt, de asemenea, sensibile la eritromicină, ampicilină, novobiocin şi tetraciclină hidroclorică.

Numai trei tulpini sunt sensibile la kanamicină şi tot trei , dar nu aceleaşi sunt sensibile la oxacilină.

De remarcat este faptul că rezistenţa la acid nalidixic, sulfafurazol au toate tulpinile izolate de noi, iar rezistenţe la nitrofurantoin sunt Staphylococcus aureus, Sarcina lutea, Gafkia tatragena.

Important este faptul că tulpina de Staphylococcus aureus este, în general, sensibilă la antibioticele comune, utilizate în terapeutică.De asemenea, interesant e faptul că Bacilul Gram(-) este rezistent la streptomicină sulfat, antibiotic obişnuit activ faţă de astfel de bacterii.În schimb, aceeaşi bacterie este foarte sensibilă la eritromicină, ampicilină şi alte antibiotice larg utilizate cum este tetraciclina hidroclorică.

Bacillus sp. (tulpina 4) este deosebit de sensibilă la ampicilină, penicilină G potasică, eritromicină, streptomicină sulfat, tetraciclină hidroclorică, diametrul zonei de inhibiţie fiind cuprins între 30 şi 35 mm.

Determinarea sensibilităţii şi rezistenţei la antibiotice a acestor tulpini bacteriene, predominante în aeromicroflora încăperilor investigate, ne arată că cel puţin pentru perioada în care noi am făcut determinările, bacteriile predominante în aeromicroflora spitalului nu prezintă importanţă în transmiterea şi propagarea rezistentei la unele antibiotice.

Credem că limitarea numărului de bacterii rezistente la un număr mai mare de antibiotice se explică şi prin utilizarea mult mai judicioasă a antibioticelor, cel puţin în spitale.

Bibliografie

  1. Ailiesei, O., Nimiţan, E., Comănescu, Şt, Lucrări practice de microbiologie generală, Editura Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 1980;

  2. Nimiţan, E., Ailiesei, O., Dunca, S., Comănescu, Şt., Metode şi tehnici de microbiologie, Editura Universităţii ,,Al. I. CuzaIaşi, 1998;

  3. Zarnea, G., Tratat de microbiologie generală, vol. II, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti; 1984;

 

Revista cu ISSN

Dezvoltarea capacitatilor perceptive de …

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR PERCEPTIVE, DE OBSERVARE ŞI DE REPREZENTARE A PREŞCOLARILOR   Educator Stan Luminiţa-Simona Gradiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Preşcolarii au o deschidere perceptivă specială asupra spectacolului lumii ceea ce stimulează în grad...

Read more

Metodologie privind promovarea a 2 ani d…

Metodologia privind promovarea a 2 ani de studii intr-un an scolar reglementeaza accelerarea promovarii elevilor din invatamantul preuniversitar, forma de invatamant cu frecventa, capabili de performante scolare exceptionale.  

Read more

Inspectia tematica scop obiective tipuri…

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar   SECTIUNEA a 6-a Inspectia tematica. Scop, obiective, tipuri, etape   Art. 46. -     Obiectul principal al inspectiei tematice il reprezinta o secventa particulara/un aspect a/al activitatii...

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar   SECTIUNEA a 2-a Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar: activitatea de preinspectie   Art. 20. -     Inspectorul coordonator al echipei realizeaza urmatoarele activitati preparatoare...

Read more

ABORDAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE

O PLEDOARIE PENTRU ABORDAREA METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE LA CLASÃ   Înv. Damian Liliana Şcoala cu clasele I-VIII Vãdeni, Jud. Brãila     Activitatea de instruire a elevilor care se desfãsoarã în scoalã tinde spre o formã optimalã...

Read more

Calendarul olimpiadelor si concursurilor…

Calendarul olimpiadelor si concursurilor scolare internationale 2015   Vezi Calendarul olimpiadelor si concursurilor scolare internationale desfasurate in Romania si in strainatate pentru anul scolar 2014-2015, respectiv: activitatea, tara/localitatea si perioada.

Read more

Adolescenta perioada marilor framantari

ADOLESCENȚA, PERIOADA MARILOR FRĂMÂNTĂRI Profesor Miu Mihaela Camelia Liceul Teoretic ”Independența” Calafat Pre/adolescența, deși este o perioadă tulbure și plină de frământări, reprezintă vârsta inteligenței...

Read more

Retea de educatie civica pentru copii si…

Retea de educatie civica pentru copii si tineri

Retea de educatie civica pentru copii si tineri Coordonator Ilea Maria - Asociatia "Sprijiniti Copiii"

Read more