Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Dezvoltarea competentelor de lectura in orele de literatura romana in invatamantul gimnazial
Joi, 08 Martie 2012 00:00

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ

ÎN ORELE DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL

 

Prof. BEZMAN ADRIANA LILIANA,

Şcoala Gimnazială Mihail Kogălniceanu, Structura Şcolii Gimnaziale Smârdan, Jud. Galaţi

 

 

Studiul propus urmăreşte stimularea lecturii elevilor prin căutarea şi elaborarea unor strategii didactice, oferind elevilor titluri accesibile şi adaptate particularităţilor de vârstă.

Mi-am propus identificarea nivelului de lectură recreativă prin aplicarea unui pre-test şi măsurarea acestui nivel la finalul experimentului. Lipsiţi de constrângerea notei din catalog şi încurajaţi de impresia că ei sunt cei care conduc firul activităţii, elevii au fost îndrumaţi către lecturarea unor titluri specifice vârstei şi către prezentarea în manieră interdisciplinară a impresiilor produse de lectura titlurilor propuse. Elevii au răspuns pozitiv la acest studiu, în urma aplicării sale crescând interesul pentru lectură şi  capacitatea de exprimare argumentată a unui punct de vedere personal.

Cuvinte-cheie: stimularea lecturii

 

            Conform Dicţionarului explicativ român, lectura este faptul de a citi. Această accepţiune are un caracter oarecum general, deoarece, din perspectiva profesorului de limba şi literatura română, lectura este o activitate complexa, ce presupune decodarea textului prin stăpânirea limbii române, dar şi abordarea semnificaţiilor textului, dezvoltând, în timp, competenţe de comunicare generală în situaţiile cotidiene.

Lectura literară vizează textul (capacitatea de a citi şi înţelege informaţia dată), precum şi contextul (încadrarea textului literar într-un curent artistic, într-un gen literar, într-o specie literară sau în universul literar al scriitorului abordat), subtextul (semnificaţia personajelor, perspectiva naratorului şi a naraţiunii) şi posttextul (prin impresiile legate de lectură şi argumentele empatice, elevul este condus spre creearea unui sistem de valori şi principii morale, precum şi dezvoltarea gustului pentru frumos, însuşirea şi utilizarea cotidiană a unui limbaj expresiv etc). Astfel, în timpul orelor de literatură, profesorul îndrumă lectura textelor din manualele şi programele date, evaluând rezultatele conform normelor în vigoare. Teama unui eşec şcolar, precum şi imaginea puternic erodată a şcolii în ultima vreme a condus la o reticenţă a elevului asupra lecturii, mai ales a lecturii suplimentare, cea şcolară fiind realizată în cursul programului. Stimularea lecturii şi dezvoltarea competenţelor de lectură sunt componente ale finalităţilor educaţionale, în general şi competenţe cheie în orele de literatură română, în special, fapt pentru care profesorul caută şi elaborează permanent noi strategii didactice pentru atingerea lor. Respectând principiul accesibilităţii textului literar şi al adecvării lui la particularităţile de vârstă şi de grup, precum şi utilizarea unor metode şi mijloace didactice diverse pentru a facilita receptarea textului literar, îmi propun medierea culturală între cărţi şi elevi prin diferite strategii.

Am aplicat la o oră de literatură un test de lectură pentru a identifica următoarele aspecte: dacă elevii citesc în timpul liber, ce titluri citesc şi dacă lectura le face plăcere, ce înţeleg din ceea ce citesc şi cum aplică informaţiile în viaţa de zi cu zi. Am constatat că elevii nu vor să citească, nu cunosc decât titlurile din programa şcolară şi nu realizează o lectură-recreere sau o lectură-cultură.  Doar dând de citit mai multe titluri, în speranţa că elevii se vor regăsi în tematicile abordate, nu cred că se poate stimula elevul. Mi-am propus, aşadar, să abordez texte noi, din afara programei şcolare şi le-am propus elevilor spre lectură Trilogia nomilor, de Terry Pratchett, volum ce include trei titluri: În camion, În excavator, În navă al căror personaj principal este Musklin, o fiinţă extraterestră cu aspect uman şi de mărimea unei cutii de pantofi. Nu am obligat elevii să citească, dar am evidenţiat calităţile personajelor, precum şi eventualitatea unei recompense dacă realizează o prezentare a Trilogiei într-o manieră atractivă, sugerându-le un “stand de carte” în care să ne “vândă” punctele tari ale operei. Trei eleve au decis să citească fiecare câte un titlu şi să realizeze o prezentare comună. Au preluat ideea standului şi au realizat o expoziţie a titlurilor propuse, au realizat povestirea subiectului celor trei cărţi, au caracterizat personajele, au făcut legătura între lumea cărţii şi situaţiile reale cu care se confruntă “cei mici” şi au adus în “stand”, în sprijinul afirmaţiilor lor, păpuşi ce reprezintă personajele, machete şi mulaje ale spaţiilor descrise în operă şi au propus un joc - concurs numit “Invitaţie la lectură”, au premiat colegii cu diplome şi jucării. După această oră am aplicat un nou chestionar de lectură, iar elevii şi-au manifestat interesul pentru lectură, însă au recunoscut lipsa de orientare spre o tematică anume. Le-am prezentat o serie de titluri organizate pe teme şi le-am propus să se organizeze pe centre de interese şi să prezinte celorlalţi impresiile asupra lecturii. După circa două săptămâni, elevii au prezentat produsul de grup în cadrul unui “Maraton de lectură”. Astfel, am invitat elevi şi cadre didactice din şcoală la această activitate, iar elevii au recitat poezii, au  pus în scenă reprezentări după operele date, au realizat o expoziţie de desene, machete şi mulaje şi au provocat colegii de clasă şi de şcoală la diferite concursuri. În urma acestei activităţi, organizez periodic ateliere de lectură şi elevii citesc diferite creaţii ce conţin abordarea personală a textelor citite. Metodele pe care le utilizez la orele de literatură au rolul de a menţine interesul elevilor pentru lectură, propunându-le lectura predictivă, jocul de rol, precum şi procedee prin care doresc să stimulez interpretarea semnificaţiilor textului literar, precum şi exprimarea argumentată a unui punct de vedere: explozia stelară, floarea de lotus, ciorchinele, diagrama Venn, cubul, diamantul, metoda pălăriilor gânditoare. Evaluarea este realizată prin apel la aceste metode activ-participative, îmbinate cu teste scrise, cu itemi ce vizează lectura, înţelegerea semnificaţiilor, dar şi exprimarea armonioasă şi clară.

   La testul final de lectură am constatat că elevii citesc pentru a se recrea titluri ale colecţiilor editoriale pentru copii şi că informaţiile din textele literare au devenit exemple de comportament ori suport pentru emiterea unor judecăţi de valoare.

 

             

            BIBLIOGRAFIE:

1.      ***, Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, coordonator Coteanu, Ion, Seche, Luiza, Seche, Mircea, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1998.

2.      Dulamă, Maria Eliza, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002.

3.      Stan Liliana, Cercetarea pedagogică şi inovarea în învăţământ, în vol.Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1994.

4.      Steele J. L., Meredith, K. S., Temple, C.(1998)“Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice “, vol. I şi II, editat de Centrul Educaţia 2000+ în cadrul proiectului “Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”.

 

 

Ultima actualizare în Miercuri, 07 Martie 2012 18:46
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Proiectul de plan cadru pentru invataman…

Proiectul de plan cadru pentru învăţământul primar   Vezi proiectul de plan-cadru pentru învăţământul primar, document supus dezbaterii publice până la data de 19 februarie 2013.   

Read more

Perturbari in comunicarea didactica

PERTURBĂRI ÎN COMUNICAREA DIDACTICĂ Prof.Pavel-Surlaru Adriana-Cristina Colegiul Economic Buzău Comunicarea didactică, ca şi comunicarea generală interumană, este supusă unor perturbări numeroase şi...

Read more

Conceptul de prostie in viziunea filosof…

CONCEPTUL DE PROSTIE ÎN VIZIUNEA FILOSOFULUI ERASMUS   de Marian DRAGOMIR   Nu ştim dacă Erasmus din Rotterdam a fost primul european conştient aşa cum îl numeşte Stefan Zweig, dar cu siguranţă a fost...

Read more

Violenta in scoala

VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ - MODALITĂŢI DE PREVENIRE                                 Profesor Aurelia Nae Şcoala „George Poboran”, Slatina, Olt   Violenţa în şcoală este o realitate pe care n-o putem nega şi nici neglija. Lucrul cel...

Read more

Cercetarea stiintifica si tipologia pref…

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ TIPOLOGIA PREFIXOIDELOR prof. Chiru Adelina Şcoala Gimnazială ,,Înv. Clemenţa Beşchea” Căpăţîneşti, Mărăcineni, judeţul Buzău Aspectul formal Intrând în compunerea unui cuvânt, prefixoidele...

Read more

Ordinul 6866 din 2012 privind aprobarea …

Ordinul 5866 din 26 septembrie 2012 (Ordinul 5866/2012) Ordinul privind aprobarea programelor scolare de Limba si literatura italiana materna pentru clasele a IX-a si a X-a   Afla ordinul privind aprobarea programelor scolare...

Read more

Elevi cu tulburari de invatare

ELEVI CU TULBURĂRI DE ÎNVĂŢARE   Învăţător Radu Emilia Rodica Şcoala cu clasele I –VIII Nr. 19 „Avram Iancu” Timişoara              Sintagma „tulburări de învăţare” este cunoscută în literatura de specialitate sub diverse denumiri:...

Read more

Activitati si documente ale coordonatori…

Principalele activitati si documente care vor sta in atentia coordonatorilor de centre metodice/sefilor de comisii metodice    La inceputul fiecarui semestru, coordonatorii de centre metodice, sefii de cercuri pedagogice/ sefii de comisii metodice...

Read more