Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Dezvoltarea creativitatii elevilor obiectiv al scolarizarii mici
Scris de administrator   
Vineri, 08 Decembrie 2017 11:24

STUDIU - DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ELEVILOR- OBIECTIV PRIORITAR AL ȘCOLARITĂȚII MICI

înv. Gligor Dana,

Școala Gimnazială Cîmpeni

Cu toții, părinți și dascăli, ne dorim un copil creativ, imaginativ care să picteze aşa cum altcineva nu a mai făcut-o, să scrie cele mai originale compuneri sau să danseze pe orice melodie? Sigur că nu e deloc uşor şi adesea ne gândim dacă acei copii atât de talentaţi pe care îi vedem la televizor sau pe scenă, au fost pregătiţi de mici pentru asta, sau pur şi simplu sunt talentaţi şi atât.

Se ştie că la vârste mici potenţialul intelectual al copiilor este acompaniat de o curiozitate veşnic trează şi activă, de receptivitate, sensibilitate, predilecţie pentru inedit. Imaginaţia bogată le înlesneşte combinaţiile noi şi surprinzătoare, acceptarea ambiguului, a surprizei şi crearea fantasticului. Odată ajuns la şcoală învăţătorul trebuie să creeze o atmosferă permisivă, lipsită de rigiditate, iar elevii, eliberaţi de tensiuni, teamă, frică de pedeapsă ori admonestare, vor trăi într-un climat care favorizează comunicarea şi conlucrarea. Chiar şi cei cu tendinţe spre pasivitate, neobişnuiţi cu efortul intelectual, vor prinde gustul activităţii creatoare eliberându-şi treptat energiile latente psihice şi dobândind dorinţa de autoafirmare.

Folosind diverse metode de stimulare a creativității contribuim la instalarea în clasă a unui climat de muncă, de interes pentru carte, de respect pentru informaţia scrisă, de încredere și deschidere spre imaginație și creativitate. Prin tot ceea ce se desfăşoară în clasă elevul simte că toate cunoştinţele dobândite şi toate activităţile sunt destinate formării lui ca om şi că şcoala în care învaţă azi este realmente o largă deschidere spre viaţă şi spre problemele ei de bază.

Cu toții, părinți și dascăli, ne dorim un copil creativ, imaginativ care să picteze aşa cum altcineva nu a mai făcut-o, să scrie cele mai originale compuneri sau să danseze pe orice melodie? Sigur că nu e deloc uşor şi adesea ne gândim dacă acei copii atât de talentaţi pe care îi vedem la televizor sau pe scenă, au fost pregătiţi de mici pentru asta, sau pur şi simplu sunt talentaţi şi atât.

Cum să descoperim talentele şi înclinaţiile micuţilor noştri, cum să le cultivăm şi să ţinem seama de ele când alegem grădiniţa , şcoala, activităţile din timpul liber al copilului ,sunt probleme la care ne gândim de multe ori. Încă de mic, îl putem implica în tot felul de activităţi casnice şi artistice. Cele artistice nu trebuie să fie pretenţioase sau costisitoare. Cu cât sunt lucrurile mai simple, cu atât creativitatea şi originalitatea vor fi mai mult stimulate.

Se ştie că la vârste mici potenţialul intelectual al copiilor este acompaniat de o curiozitate veşnic trează şi activă, de receptivitate, sensibilitate, predilecţie pentru inedit. Imaginaţia bogată le înlesneşte combinaţiile noi şi surprinzătoare, acceptarea ambiguului, a surprizei şi crearea fantasticului. Odată ajuns la şcoală învăţătorul trebuie să creeze o atmosferă permisivă, lipsită de rigiditate, iar elevii, eliberaţi de tensiuni, teamă, frică de pedeapsă ori admonestare, vor trăi într-un climat care favorizează comunicarea şi conlucrarea. Chiar şi cei cu tendinţe spre pasivitate, neobişnuiţi cu efortul intelectual, vor prinde gustul activităţii creatoare eliberându-şi treptat energiile latente psihice şi dobândind dorinţa de autoafirmare.

Modalităţile prin care poate fi stimulată imaginaţia şi creativitatea sunt multiple. Ea se poate face prin jocuri de tipul : „ Eu spun una, tu spui multe”. „Continuă propoziţia!”, „Găseşte cât mai multe însuşiri pentru…”, „Cum poate fi : soarele, un zâmbet, o privire….” „Ce pot face cu ochii mei, mâinile mele, mintea mea?”, „Ce crezi că face codrul, soarele, norul,….”, „Dacă aş fi….ce aş face?”. Unele jocuri pot fi organizate frontal, altele individual sau pe echipe.

Dintre metodele active care stimulează gândirea şi creativitatea, valorifică experienţa proprie a elevilor, dezvoltă competenţe de comunicare şi relaţionare, de deliberare pe plan mental şi vizează formarea unei atitudini active amintim : discuţia, dezbaterea, jocul de rol, jocul didactic, proiectul tematic, studiul de caz şi altele.

Discuţia are semnificaţia unui schimb reciproc şi organizat de informaţii şi idei, de impresii şi păreri. Asigură crearea unei atmosfere de deschidere, facilitează intercomunicarea şi acceptarea punctelor de vedere diferite, statornicirea unui climat democratic la nivelul clasei. Prin discuţie se exersează abilităţile de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog. Desigur , există reguli care se respectă şi care vor fi cunoscute de elevi. Moderatorul discuţiei are grijă să orienteze cu subtilitate răspunsurile copiilor, să lanseze întrebări care să provoace continuarea discuţiei. Ex : „ De ce credeţică…?”, „De ce s-a întâmplatasta ?”, „Se puteaîntâmplaşialtfel? Cum ?”, „Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie?”, „Ce crezică a simţitpersonajul?”. Acesteîntrebăriîiajutăpeelevisăaprofundezeproblemapusăîndiscuţie, să-şiclarificeperspectivaasupracazului, săînţeleagăcauzeleşiefectele. De asemeneaeleviisuntînvăţaţisădevinăcapabili de a exprima empatic, iaruneleîntrebăristimuleazădezvoltareamorală a acestora.

Jocul de rol se bazeazăpeideeacă se poateînvăţa nu numaidinexperienţadirectă ci şidinceasimulată. A simula este similar cu a mima, a te preface, a imita, a reproduce în mod fictiv situaţii, fapte. Scopul este de a-i pune pe participanţi în ipostaze care nu le sunt familiare, tocmai pentru a-i ajuta să înţeleagă situaţiile respective precum şi pe alte persoane care au puncte de vedere diferite. Prin jocul de rol elevii pot învăţa despre ei înşişi , despre persoanele şi lumea din jur, într-o manieră plăcută şi atrăgătoare.

Reţeaua de discuţii urmată de dezbatere- are drept finalitate aprofundarea unei teme prin dezbaterea aspectelor implicate. Se poate utiliza cu succes în cazul în care tema permite abordări contradictorii ( ex : în povestea „Capra cu trei iezi” se poate încerca apărarea lupului, culpabilizarea caprei care nu şi-a protejat bine iezii , etc,)

Brainstormingul –stimulează creativitatea, provoacă şi solicită participarea activă a elevilor, dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii, optimizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale. Un principiu al brainstormingului este: cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.

Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat -Cercetările în domeniu au arătat că învăţarea este optimizată atunci când se bazează pe cunoaştere şi experienţe anterioare ale elevilor care permit acestora să lege ceea ce ştiu deja de noile informaţii care trebuie învăţate. Aceste metode precum şi celelalte amintite,trebuie adaptate în funcţie de temă, îmbinându-le cu cele tradiţionale.

Folosind aceste metode contribuim la instalarea în clasă a unui climat de muncă, de interes pentru carte, de respect pentru informaţia scrisă, de încredere și deschidere spre imaginație și creativitate. Prin tot ceea ce se desfăşoară în clasă elevul simte că toate cunoştinţele dobândite şi toate activităţile sunt destinate formării lui ca om şi că şcoala în care învaţă azi este realmente o largă deschidere spre viaţă şi spre problemele ei de bază.

Bibliografie:

Robert Dottrens, A educa şi a instrui, Ed. Didactică şi Pedagogică, București, 1980;

Marian Ilie, Elemente de pedagogie generală, Ed. Mirton, Timișoara, 2005;

Revista ”Învăţământul primar”, Ed. Discipol,Bucureşti 2000

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Le jardin monument vivant pedagogie du p…

LE JARDIN MONUMENT VIVANT. PÉDAGOGIE DU PATRIMOINE DES JARDINS EN EUROPE.    Profesor Alexie Cristina Colegiul Tehnic Ion Mincu, Slatina     Entre 21 et 25 Février 2012, j'ai eu la chance de participer à un...

Read more

Modalitati de integrare a optionalului e…

MODALITĂȚI DE INTEGRARE A OPȚIONALULUI EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ÎN CADRUL ORELOR DE BIOLOGIE Prof. Cosma Camelia Liceul de Artă “Ioan Sima” Zalău Educaţia şcolară urmăreşte prin întregul ei proces anumite finalităţi,...

Read more

Planificare model pentru educatie plasti…

Planificare model pentru educatie plastica invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Eliberarile si numirile in functie de in…

Situaţia privind eliberările/numirile în funcţiile de inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct şi director al Casei Corpului Didactic   MECTS are în vedere organizarea de concursuri pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar...

Read more

Planificare model pentru educatie tehnol…

Planificare model pentru educatie tehnologica invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Imaginarul alteritatii si cyber-constiin…

IMAGINARUL ALTERITÃŢII ŞI CYBER-CONŞTIINŢA. DE LA BINOMUL IDENTITATE/ALTERITATE LA BINOMUL EU/CEILALŢI Monica Matei, Preperator univ., SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice   Aparent antagonice, conceptele de identitate si alteritate sunt interdependente, reprezentând polii...

Read more

Interventii creative

INTERVENŢII CREATIVE   Cauacean Rosi Cristiana - Profesor educator,  Școala Specială Beclean   Abstract                      Muzica a avut întotdeauna capacitatea de a ne atinge sentimentele într-un mod unic. Terapia prin muzică este bazată pe înțelegerea...

Read more

Influenta antichitatii greco latine in o…

INFLUENȚA ANTICHITĂȚII GRECO-LATINE ÎN OPERA LUI ALEXANDRU MACEDONSKI   MIRON Costina Violeta, Doctorand Universitatea “Ovidius” Constanţa Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   Alexandru Macedonski est le théoricien de la modernité entre les...

Read more