STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA

CREATIVITÃŢII ELEVILOR PRIN DIFERITE METODE

Inst. Aurelia Ceausu

Şcoala Generală ,,Gheorghe Tãtãrãscu”, Tg. Jiu

1. Obiectivele cercetãrii

- descoperirea creativitãtii individuale;

- educarea si dezvoltarea creativitãtii individuale prin metode si mijloace educationale;

- identificarea asemãnãrilor si deosebirilor dintre creativitate si inteligentã.

2. Ipoteza studiului: Dacã se utilizeazã în activitatea didacticã metode, mijloace si tehnici diverse, creând o atmosferã permisivã elevilor, se educã si se dezvoltã capacitãtile creatoare ale acestora, precum si încercãrile originale de a gãsi solutii variate de rezolvare a situatiilor problematice.

3. Selectia subiectilor: În cadrul experimentelor a fost utilizat un grup de 15 elevi din învãtãmântul primar, proveniti din cadrul ªc.Gen. ,,Gheorghe Tãtãrãscu” Tg. Jiu, judetul Gorj, având vârsta cuprinsã între 9 si 10 ani.

4. Metode si tehnici utilizate

- observatia;

- analiza produselor activitãtii elevilor;

- analiza psihologicã de dezvoltare a capacitãtilor creatoare a elevilor;

- convorbirea;

- testele psihologice aplicate folosite în prelucrarea informatiei;

- metoda interpretativã;

- intercorelatia psihologicã dintre probe;

- metoda statisticã;

- tabele.

5. Procedura utilizatã: În cadrul acestui proiect de cercetare am abordat atât teste de creativitate elaborate de E. P. Torrance, Al. Osborn, J, P. Guilford, N. A. Wallach si N. Kogan, G. Meunier, cât si teste specifice, create de mine la diferite discipline de învãtãmânt. Cercetarea a cuprins 7 probe, aplicate individual celor 15 subiecti. Continutul probelor a cuprins notiuni (concepte) din cadrul disciplinelor: Limba si literatura românã, Matematicã, ªtiinte ale naturii si Ed. plasticã, cuprinse în programa scolarã , care au fost date spre rezolvare subiectilor.

Am aplicat cele 7 probe pentru a verifica nivelul de dezvoltare intelectualã al fiecarui elev, cât si prezenta creativitãtii în activitatea didacticã individualã.

În proba nr. 1 subiectul trebuie sã gãseascã cât mai multe cuvinte formate din 1, 2, 3, 4 sau 5 silabe, folosind notiunile date pe fisa de lucru. Proba s-a aplicat individual , timpul de lucru fiind de 10 minute. Pentru alcãtuirea cuvintelor au fost date silabele: na, tru, mi, me, sa, ga, ma, gra, di, ca, ne, trou, rea, zi, bas.

Proba nr. 2 se referã la gãsirea tuturor asemãnãrilor (analogiilor) posibile între douã obiecte (perechi de notiuni). Perechile de notiuni folosite au fost:

vaza de flori – ceasca; chitara – pian; avion – automobil; scoalã – gradinitã; strugurele - mãrul.Timpul de lucru pentru aceastã probã a fost de 15 minute.

Proba nr. 3 a avut douã sarcini de rezolvat din partea subiectilor:

- prima sarcinã a constat în compunerea (crearea) unei probleme care sã se rezolve dupã un exercitiu dat: (232 + 475) x 4.

- la a doua sarcinã subiectii au avut de formulat toate întrebãrile posibile pentru a rezolva o problemã.

Conceptul dat a fost:

,, Într-o ladã sunt 54 kg. pere. Într-un cos sunt de 9 ori mai putine pere decat în ladaã. Ce întrebãri puteti formula pentru aceastã problemã?“.

La aceastã probã timpul de lucru a fost de 15 minute, împãrtit astfel: 10 minute pentru prima sarcinã si 5 minute pentru a doua sarcinã.

În proba nr. 4 li se cere subiectilor sã gãseascã întrebuintãri cât mai neobisnuite pentru un concept dat. Am folosit aici urmãtoarele notiuni: cãrãmida, apã, floare, hainã, umbrelã, sub enuntarea verbalã ,,Ce se poate face cu ...? ( o cãrãmidã, apã, o floare, o hainã , o umbrelã) .Timpul de lucru a fost de 10 minute.

Proba nr. 5 se referã la crearea unui text pe baza unor cuvinte de sprijin si gãsirea unui titlu potrivit pentru acesta. Am folosit notiunile: ,,cadouri, gheatã, a plecat, iarna, brad, s-a gândit, albã, spiridus, copiilor, mos”. Subiectii au avut la dispozitie 25’ minute pentru aceastã probã, care s-a desfãsurat individual pe fise de lucru.

În proba nr. 6 subiectul trebuie sã gãseascã un numãr cât mai mare de solutii pentru fiecare concept prezentat.

Exemplele folosite sunt:

- enumerã cât mai multe obiecte de culoare albã; enumerã toate obiectele sau lucrurile care pot zbura; enumerã toate obiectele care fac zgomot; enumerã tot ce e dulce; enumerã toate produsele lactate.

Aplicând aceastã probã am putut verifica toti cei trei factori ai creativitãtii: fluiditate, flexibilitate si originalitate. Timpul de lucru a fost de 15 minute.

Proba nr. 7 a constat în ,,desene nonfigurative“ . Am aplicat trei seturi de fise la aceastã probã, dupã cum urmeazã:

- fisa nr. 1 - ,,Ce poti desena dintr-un oval?“

- fisa nr. 2 - ,,Ce poti desena pornind de la un punct?“

- fisa nr. 3 - ,,Ce poti desena dintr-o linie curbã deschisã?“.

6. Analiza si interpretarea rezultatelor

Concluzii: Aplicând diferite probe în cadrul acestui proiect de cercetare, as putea spune cã, principalele conditii care favorizeazã creativitatea elevilor sunt:

- initiativa personalã în procesul educatiei;

- autoînvãtarea;

- o bunã imagine de sine;

- stimularea copilului de ambianta sa socialã;

- încurajarea demersurilor sale imaginative;

- acordarea unei largi libertãti individuale;

- urmãrirea creatiei de calitate si nu doar a performantei;

- dreptul la esec (dar si sustinerea lui sã-l depãseascã).

Prin intermediul acestui proiect de cercetare am investigat fluiditatea, flexibilitatea pe plan verbal, originalitatea în gândire, flexibilitatea plasticã, prin diferite probe, realizate individual. Pe parcursul derulãrii probelor am încurajat, am lãudat permanent participarea elevilor, mai ales solutiile noi, neobisnuite.

Din aceastã experientã am observat cã scolarul mic dispune de un potential creativ care integreazã experienta cognitivã, mecanisme informational-operationale declansate si sustinute de trebuintele de cunoastere, de autoexprimare, de independentã, de atitudinea cognitivã care începe sã se cristalizeze.

Disponibilitãtile creative ale scolarilor se manifestã în expresiile si conduitele emotionale, în joc, în desen si în activitãtile de comunicare. Prin desen, copilul reflectã selectiv si subiectiv realitatea, nu ajunge la ceva cu valoare socialã deoarece capacitãtile sale intelectuale si deprinderile plastice nu sunt suficient dezvoltate. În domeniul verbal creatia impune stãpânirea limbii ca instrument de cunoastere si de comunicare. Produsele elevilor exprimã nevoile, dorintele, trãirile afective care stau la baza combinãrilor creative.

Bibliografie:

Landau, E., 1979, Psihologia creativitãtii, E.D.P., Bucuresti

Matei, C., 1982, Educarea capacitãtilor creatoare în procesul de învãtãmânt, E.D.P., Bucuresti

Moraru, I., 1997, Psihologia creativitãtii, Editura Victor, Bucuresti