DEZVOLTAREA LA ELEVI A COMPETENŢELOR DE CULTURĂ GENERALĂ PRIN PROIECTE EDUCAŢIONALE INTERDISCIPLINARE

Prof. Saizescu Cristina-Alexandra

Colegiul Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I” Timişoara

Dezideratul formării caracterului elevilor, pentru care cadrele didactice duc bătălii în fiecare zi pe câmpul educației, poate fi deosebit de sugestiv rezumat prin vechea zicală orientală: "Seamănă fapte, vei culege deprinderi, seamănă deprinderi - vei culege un caracter, seamănă caracter - vei culege soarta".

Secolul XXI impune ca formatorii să adopte o atitudine corespunzătoare noilor coordonate ale realităţii, în continuă schimbare, selectând doar acele competenţe care să inducă formabililor capacitatea de a aplica în viaţa cotidiană cât mai multe din noţiunile abstracte predate în cadrul disciplinelor realiste.

Eficiența demersului instructiv-educativ depinde de criteriul de selectare al competențelor pe care elevul ar trebui să le dobândească pentru ca la finalul studiilor să se poată insera pe piața muncii conform pregătirii sale, însă cum realitatea este într-o continuă schimbare, principiul de bază este oglindit de celebrul citat al lui Andre Gide: „Un profesor are o grijă statornica: a învăța pe discipoli să se lipsească de el.” Astfel, o abordare interdisciplinară, care poate surprinde esenţialul într-un mod cât mai complex, facilitând elevilor formarea unor imagini unitare asupra realităţii şi dezvoltarea unei gândiri integratoare se face desfăşurând activităţi interdisciplinare şi transdisciplinare.

Scopul educaţiei este de a forma caracterul elevilor, iar cuvântul „caracter” semnifică în limba greacă „imprimare”, deci demersul educativ are ca efect aplicarea peste zestrea ereditară a fiecărui individ a efectelor însuşirii diverselor informaţii, grupate în ulterior în competenţe.

Cultura generală reprezintă baza educației unui elev și nucleul generator de competențe specializate pe care și le va dezvolta ulterior, reprezentând zestrea de achiziții primordiale de care va face uz ori de câte ori va fi necesar să se recalifice sau să își schimbe setul de competențe tehnice cu ajutorul cărora se va face util societății. De aceea, cultura generală constituie unul dintre punctele forte din educația unui individ, baza educației lui ulterioare și prioritatea pentru primele cicluri de formare.

Noua paradigmă a secolului XXI impune ca formatorii să adopte o atitudine corespunzătoare noilor coordonate ale realităţii, în continuă schimbare, selectând competenţe care să inducă formabililor capacitatea de a aplica în viaţa cotidiană cât mai multe din noţiunile abstracte predate în cadrul disciplinelor realiste. Încă, lecţia clasică nu este perimată ca și concept, reprezintă cea mai utilizată manieră de tratare interdisciplinară a unei teme, dar acest lucru depinde în mare măsură de măiestria şi capacităţile profesorului, de conştinciozitatea cu care acesta se supune formării sale continue şi este la zi cu noutăţile din diferite domenii ale cunoaşterii.

Legăturile interdisciplinare care se pot realiza pot fi spontane – create din necesitatea de moment de a explica un fenomen, o noţiune, o proprietate, sau pot fi planificate şi pot fi legate prin definirea unor concepte de utilizare a unor metode şi instrumente noi.

Actualmente, realităţile secolului XXI implică situaţii mai deosebite deoarece chiar şi unui specialist îi vine astăzi greu să pătrundă ideile şi rezultatele obţinute de alt specialist din aceeaşi disciplină cu el. Nevoia stringentă de punţi între diferitele discipline s-a concretizat prin apariţia, către mijlocul secolului al XX-lea, a pluridisciplinaritãtii şi a interdisciplinarităţii.

Interdisciplinaritatea constituie un alt mod de abordare a activităţii didactice, mai apropiat de experienţele reale ale elevilor, de nevoile lor de cunoaştere. Astfel, cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor reale pot completa suportul informaţional furnizat de disciplinele umaniste, conlucrând la formarea personalităţii elevului, dar într-un mod integrator şi mult mai eficient. Spre exemplu, un tablou realizat de pictorul şi arhitectul florentin Giotto de Bondone poate fi studiat din perspectiva istoriei artei intersectată de aceea a fizicii, chimiei, istoriei religiilor, istoriei Europei şi geometriei. Sau, filosofia marxistã poate fi studiatã atât prin prisma filosofiei clasice, dar și din punctul de vedere al literaturii, al psihanalizei, al sferei socialului, a fizicii sau chiar a economiei.

Obiectul studiului sau tema propusă dezbaterii va deveni astfel mai îmbogăţită în urma analizei din mai multe perspective. Cunoaşterea obţinută în urma acestei abordări în cadrul unei singure discipline de studiu este adâncită de un aport interidisciplinar, cu un efect de eficientizare sporit. Cercetarea pluridisciplinarã aduce un plus disciplinei în cauză - istoria artei sau filosofia în exemplele de mai sus, dar acest "plus" se află în slujba exclusivã a disciplinei respective. Cu alte cuvinte, demersul interdisciplinar se revarsă peste limitele disciplinelor dar finalitatea să rămână înscrisă în cadrul cercetării disciplinare.

Interdisciplinaritatea vizează în mod direct transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta. Astfel, se pot distinge trei grade de interdisciplinaritate:

- un grad aplicativ, spre exemplu: metodele fizicii nucleare transferate în medicină duc la apariţia unor noi tratamente contra cancerului;

- un grad epistemologic, de exemplu: transferul metodelor logicii formale în domeniul dreptului genereazã analize interesante în epistemologia dreptului;

- un grad generator de noi discipline, astfel transferul metodelor matematicii în domeniul fizicii a generat fizica particulelor în astrofizică, a dat naştere domeniului cosmologiei cuantice, matematica aplicată în studierea fenomenelor meteorologice sau de bursă a generat teoria haosului, iar utilizarea informaticii în artă a dus la nașterea domeniului artei informatice – având ca realizare remarcabilă hologramele.

Deci, interdisciplinaritatea traversează limitele unui anumit obiect de studiu şi reprezintă chiar un adevărat big-bang disciplinar. Asocierile interdisciplinare cele mai frecvent utilizate în activităţile formale în activităţile cu elevii şi cel mai uşor de realizat sunt în cadrul aceleiaşi arii curriculare, spre exemplu literatură-istorie, istorie-religie, istorie-geografie, psihologie-biologie sau chimie-biologie.

Pentru profilele umaniste, sunt exemple clasice de asociere interdisciplinară dintre istorie și religie sau dintre istorie și geografie pentru orele de curriculum la decizia şcolii este o opţiune deosebit de potrivită pentru predarea-învăţarea unor cunoştinţe şi informaţii deosebit de utile elevilor. Astfel, istoria abundă de situaţii concrete ale unor fapte şi evenimente deosebite cu încărcătură de natură religioasă care au marcat evoluţia multor popoare, care ar putea contribui în mod eficient la formarea complexă a personalităţii elevilor, dacă în curricula școlară ar fi cuprinsă ora de istoria religiilor, chiar și ca disciplină opțională - dincolo de confesiunea religioasă a fiecărui elev. Psihologia predată ca disciplină de cultură generală presupune ca elevul să dețină deja cunoștințe de nivel cel puțin elementar legate de biologie. Dar există și discipline care nu pot fi studiate în mod temeinic decât transdisciplinar, cum sunt istoria artei, educația sexuală, educația ecologică – care presupune ca elevul să posede cunoștințe de biologie, geografie, fizică și chimie, iar educația pentru sănătate face apel la cunoștințe de biologie și de experiențele anterioare legate de sport, de mișcare în aer liber, de cum își organizează orarul de somn, dieta alimentară zilnică, de modul în care aerisește sala de clasă în timpul pauzelor sau de cum a contactat o boală în cadrul colectivității, a făcut insolație sau a luat parte la salvarea de la înnec sau de la electrocutare a vreunui coleg. Acest tip de discipline pregătesc în mod deosebit de eficient elevul pentru viață și ar trebui să reprezinte o prioritate pentru formarea de bază a tuturor formabililor care iau parte la procesul instructiv-educativ românesc până la finalizarea gimnaziului, indiferent de specializările pentru care vor opta ulterior la liceu.

Pentru profilele reale, materiile de cultură generală între care se pot face conexiuni interdisciplinare sunt cele din aria curriculară a științelor: matematica și fizica, fizica și chimia, chimia și biologia, fizica și biologia, respectiv matematica și biologia – mai ales în domeniul diviziunii celulare, al multiplicării structurilor de ADN vegetal și animal, respectiv al transmiterii caracterelor ereditare ale organismelor vii. Dar există și discipline reale care nu pot fi studiate în mod temeinic decât interdisciplinar sau transdisciplinar, cum sunt: astronomia – care face apel la cunoștințe de matematică, fizică, chimie și geografie, astrofizica, economia – care presupune achiziții anterioare din matematică și noțiuni elementare de sociologie, economia-politică, socio-economia, educația antreprenorială, birotica, informatica, statistica, disciplinele legate de tehnica de calcul și chiar biblioteconomia. Spre exemplu, o propunere de materie transdisciplinară de cultură generală pentru oferta de discipline opționale din curriculumul la decizia școlii pentru ultimul an de gimnaziu ar putea fi „Apa în natură”, cu o oră pe săptămână. În cadrul acestei noi discipline se pot aborda teme predate de profesorul de matematică legate de multiplii și submultiplii litrului și ai metrului cub, respective transformări ale unităților de măsură, apoi profesorul de fizică să le vorbească despre stările de agregare ale apei, densitatea sa specifică, tensiunea electromotoare, profesorul de chimie poate continua să expună elevilor structura moleculară a apei, calculul densității diverselor soluții și despre reacțiile specifice în care este implicată, urmând ca profesorul de biologie să abordeze problema intercondiționalității dintre organismele vii și apă, respectiv hidratarea organismului uman, iar la final profesorul de geografie să predea în mod integrator despre hidrosferă, ca înveliș de apă al Terrei și despre lupta la nivel mondial împotriva poluării apelor planetei.

Adaptarea curriculumului la nevoile reale ale elevului și la realitățile vieții sociale și economice ale secolului XXI reprezintă o prioritate pentru învățământul românesc, care trebuie să cântărească greu în balanța celor care întocmesc sau revizuiesc legi în domeniul educației din sistemul preuniversitar, ca o reacție de ajustare a vechilor coordonate către realizarea unui nou sistem eficient și performant. Din punctul de vedere al resursei umane implicate într-un astfel de demers, pentru început munca în echipă a cadrelor didactice este importantă, deoarece majoritatea profesorilor angajați actualmente în sistemul de învățământ preuniversitar posedă o singură disciplină în care sunt calificați ca specialiști.

Cultura generală a elevului secolului XXI presupune cunoașterea unei anumite tematici din mai multe puncte de vedere, tinzând spre ceea ce în perioada renascentistă se numea „spirit enciclopedic”. Elementul de noutate constă în faptul că secolul anterior promova pregătirea de specialitate pe falii tehnice cât mai înguste, pe domenii de nișă, însă acest mod de pregătire priva formabilul tocmai de viziunea de ansamblu a problematicii pe care o aborda, imprima o gândire rigidă și predispunea către clișee de gândire, spre algoritmizare, deci creativitatea era diminuată. Aplicarea principiilor interdisciplinarității în noua curriculă aduce procesului instructiv-educativ o manieră inovatoare de abordare - mai apropiată de nevoile reale de formare ale elevilor secolului actual, corespunzătoare noilor coordonate ale realităţii, aflate în perpetuă schimbare şi un plus de eficienţă.

Dezvoltarea la elevi a competenţelor de cultură generală prin implicarea lor în proiecte educaţionale interdisciplinare sau transdisciplinare presupune: valorizarea muncii în echipă – pentru elevi, dar mai ales pentru cadrele didactice care se ocupă de organizarea acestor contexte educaţionale nonformale sau informale, promovarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare calitative şi eficiente, cu un impact formativ maximizat, care încurajează demersurile profesorilor cu capacitatea de a fi creativi în realizarea metodelor şi formelor de învăţare, în a persevera în formarea continuă şi de a promova bunele practici în educaţie.

Un astfel de exemplu de bună practică este derularea proiectul educaţional interdisciplinar intitulat "Per aspera ad astra!" pe parcursul anului şcolar anterior, 2014-2015. Beneficiarii au fost elevii Colegiului Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I” Timişoara, cărora li s-a părut un demers educaţional interesant şi au participat cu entuziasm la toate activităţile cuprinse în programul proiectului redat, în schiţă, în cele ce urmează:

Proiectul educaţional interdisciplinar

"Per aspera ad astra!"

- schiţă -

Motto:

“Astronomia obligă spiritul să privească spre cer şi ne conduce din această lume într-o alta.”

Platon

Argument

Astrologia este cea mai veche știință, iar pentru a-i aduce un omagiul cuvenit, anual este stabilită la nivel mondial Săptămâna Astronomie, care în acest an este în perioada 5-11 mai 2015, respectiv se serbează Ziua Astronomiei – în anul 2015 fiind stabilită data de 10 mai.

În calitate de cadre didactice, trebuie să contribuim în mod direct la a pregati elevii într-un mod interdisciplinar, în contexte de învățare non-formale, oferindu-le astfel oprtunitatea de a dobândi o educație complexă. Abordările interdisciplinare aduc temelor alese spre expunere o perspectivă mai interesantă, eliberată de încorsetările unei singure materii, mai apropiate de realitatea cotidiană și cu un mare potențial formativ.

Prin astfel de activități extracurriculare elevii vor putea deveni viitori absolvenți cu o solidă cultură generală, înzestrațicu o gândire flexibilă și creativă, oferindu-le posibilitatea de a avea o orientare școlară și profesională la standarde europene și formându-le personalitatea pentru a face faţă unei societăţi în continuă schimbare, deschisă către meserii de înaltă calificare profesională cerute pe piaţa muncii din Uniunea Europeană.

Scop:

Revalorizarea astronomiei în vederea deschiderii perspectivei elevilor în dobândirea unei solide culturi generale.

Obiectivul general:

Descoperirea sau redescoperirea unor elemente de cultură generală din domeniul astronomiei.

Obiective specifice:

ü Cunoașterea unor noțiuni de bază din astronomie legate de: Calea Lactee, constelația Andromeda și planete sistemului nostru solar

ü Descoperirea personalităților marcante ale domeniului astronomiei și descoperirile acestora

ü Accesul la abordări interdisciplinare deosebit de spectaculoase în domeniul matematicii, fizicii, astrofizicii, geografiei, istoriei și chimiei.

Grupul ţintă: elevii de la cursurile de zi ale Colegiul Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I”

Resursa umană: - coordonator: prof. Saizescu Cristina - profesor de matematică

- membrii echipei proiectului : prof. Farcaş Mariana – profesor de fizică

prof. Georgescu Maria – profesor de chimie

- elevii de la cursurile de zi ale şcolii noastre

Durata proiectului: noiembrie 2014 – mai 2015.

Activităţi propuse:

Informarea elevilor de la colegiului cu privire la marcarea Zilei Astronomiei prin organizarea concursului școlar “Per aspera ad astra!”, cei interesați urmând să fie înscriși la organizatorul manifestării, în perioada 7-9 mai 2015.

Propuneri de subiecte, elaborarea testului și a baremului de corectare. Termen: 10 mai 2015.

Derularea concursului, care va presupune mai multe etape:

- expunerea regulamentului concursului – aflat în anexa 1 și a materialului – suport elaborat pentru această activitate, cuprinzând noțiuni de bază din astronomie legate de constelația Andromeda, Calea Lactee, planetele sistemului nostru solar, cercetările întreprinse din cele mai vechi timpuri de personalitățile marcante ale domeniului, descoperirile acestoraș i curiozități – material realizat și prezentat de Saizescu Cristina.

- dezbaterea pe marginea materialului expus - elevii fiind cei care vor alege temele discuțiilor.

- Desfășurarea concursului, cu întrebări-grilă. Evaluatori: Saizescu Cristina și Farcaș Mariana.

- anunțarea rezultatelor și soluționarea eventualelor contestații, care vor fi făcute de d-na prof. Georgescu Maria

Decernarea premiilor: vor fi înmânate diplome și cărți cu tematică ştiinţifică, donate de organizator pentru elevii de pe locurile I, II și III.

Rezultate scontate:

Elevii vor poseda mai multe cunoștințe de cultură generală, vor avea o perspectivă mai largă asupra noținilor legate direct sau indirect de domeniul astronomiei, putând discerne legătura care se stabilește între diverse noțiuni sau situații cotidiene și cea mai veche știință din istoria omenirii.

Coordonarea proiectului va fi realizată de:

prof. Saizescu Cristina

ANEXĂ

Regulamentul de organizare al

proiectului educaţional interdisciplinar "Per aspera ad astra!"

În perioada noiembrie 2014 - martie 2015, elevii Colegiului Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I” Timișoara sunt informați cu privire la concursul școlar “Per aspera ad astra!”, care marchează sărbătorirea la nivel mondial a Zilei Astronomiei.

Orice elev interesat de participare se poate înscrie la organizatorul manifestării până în data de 10 mai 2015 ora 15.00 la d-na prof. Saizescu Cristina, la cabinetul de matematică al școlii.

Elaborarea întrebările pentru concurs și a baremului de corectare este elaborat de d-na prof. Saizescu Cristina.

Această manifestarea educativă se va derula în data de 9 mai 2016 va începe la ora 14.10 în sala 2 de la etajul I și cuprinde mai multe etape:

1. Expunerea unui material cuprinzând noțiuni de astronomie și curiozități din acest domeniu– material realizat și prezentat de d-na prof. Saizescu Cristina.

2. Dezbaterea pe marginea materialului informativ expus, elevii fiind cei care vor alege temele de discuție.

3. Fiecare elev va primi câte o foaie cu 9 întrebări, fiecare notată cu câte 1 punct și va avea la dispoziție 15 minute să formuleze răspunsurile. Elevii nu au voie să aibe asupra lor cărți, caiete, telefoane mobile, lap-top-uri sau alte surse de informare. Elevii care fraudează sunt eliminați din concurs de profesorii supraveghetori. Lucrările se pot preda după minim 5 minute.

4. Evaluarea lucrărilor elevilor, conform baremului și formarea clasamentului va fi realizată de d-na prof. Saizescu Cristina. Baremul se afișează pe ușa sălii de concurs după 5 minute de la predarea lucrărilor.

5. Anunțarea rezultatelor și soluționarea eventualelor contestații vor fi făcute de d-na Georgescu Maria, iar în caz de egalitate de punctaj, d-na profesor de chimie va adresa elevilor întrebări tip baraj legate de materialul informativ prezentat în debutul concursului.

6. Decernarea premiilor, care constau în diplome și cărți de literatură universală donate de organizatorul manifestării pentru elevii clasați pe locurile I, II și III.

Coordonator proiect:

prof. Saizescu Cristina

Impactul pe care proiectul l-a avut asupra elevilor a fost unul neaşteptat de bun şi constructiv – în sensul trezirii unui real interes pentru explorarea domeniului astronomiei, sub diferitele ei aspecte: istorie, aparate de observare, descoperiri, lansarea de navete spaţiale şi sateliţi artificiali, proiectele de cercetare ale marilor centre şi alte probleme deosebit de actuale ale ştiinţei. Acest feed-back l-am avut datorită aplicării unor chestionare la finalul anului şcolar, care doreau să centralizeze ideile lor, alte propuneri şi modul în care elevii şcolii noastre au perceput activităţile extracurriculare pe care le desfăşurarseră pe parcursul anul şcolar 2014-2015 şi am avut plăcuta surpriză să descopăr că proiectul educaţional interdisciplinar „Per aspera ad astra!” a fost printre cele 3 activităţi care le-au plăcut cel mai mult elevilor.

În acest an şcolar, 2015-2016, desfăşurăm deja ediţia a doua a acestui proiect şcolar, care de această dată cuprinde mai multe activităţi, iar pentru viitor vizez implicarea cât mai multor parteneri şi colaboratori, cum ar fi: Observatorul Astronomic din Timişoara şi cadrele didactice de la Facultatea de Fizică a Universităţii de Vest din Timişoara, care să ne asigure o vizită la Planetarium-ul de la sediul instituţiei lor

Bibliografie

1. Creţu E., „Pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate”, Editura Aramis,

Bucureşti, 2014;

2. Morton S., „Ingeniozitate în şcoala mileniului III”, Editura Eurobit, Timişoara, 2013;

3. Şandru M., „Alternative în învăţământul de masă”, Editura Polirom, Bucureşti, 2012.