Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Dezvoltarea limbajului la copilul prescolar
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Ianuarie 2014 22:15

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA COPILUL PREŞCOLAR

 

Prof. psihopedagog Martinconi Noemi,

Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională "Speranţa" Timişoara

 

Lucrarea de faţă îsi propune sã prezinte importanta limbajului, atenţionându-ne asupra rolului limbajului asupra personalităţii copilului, limbajul îi conferă copilului preşcolar autonomie şi posibilitatea de a se mişca cu uşurinţă în mediul înconjurător. Dobândind încă de la vârsta preşcolară capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-şi exprima în mod inteligibil gândurile, ideile, impresiile, copilul îşi formează o bază pentru activitatea şcolară şi pentru viaţa socială de mai târziu. De asemenea avem prezentate stadiile dezvoltării limbajului şi accentuăm importanţa implicării părinţiilor în a citi copiilor pentru a favoriza dezvoltarea limbajului şi abilitaţilor cognitive.

 

Limbajul reprezintă una dintre cele mai importante aptitudini pe care le achiziţionează copilul preşcolar, acesta fiind totodată un element cheie în însuşirea unei bune educaţii în şcoală şi mai apoi în mediul universitar. "Însuşirea limbajului este o activitate, un proces, care presupune un efort îndelungat din partea individului. Aceasta pentru că tehnica de recepţionare (limbajul impresiv) şi de exprimare (limbajul expresiv) a comunicării este una din priceperile omeneşti cele mai complicate, pentru însuşirea căreia este nevoie de un şir întreg de ani." (Jurcău) Dezvoltarea limbajului include următoarele aspecte: evoluţia în plan fonetic, lexical, gramatical şi semantic. Se ştie deja că preşcolarii sunt nişte parteneri de conversaţie excelenţi - nu doar că pun o mulţime de întrebări, dar le şi place foarte mult să povestească. Această caracteristică îi ajută foarte mult pe părinţi şi educatori în activităţile de dezvoltare a vocabularului şi a competenţelor de comunicare la copii.

Un studiu recent, Mother - child bookreading în low - income families: Correlates and outcomes during the first three years of life. Child Development “realizat de Raikes, H., Pan, B.A., Luze, G., Tamis-LeMonda, C.S., Brooks-Gunn, J., Constantine, J., Tarullo, L.B., Raikes, H.A., & Rodriguez, E.T. (2006) a evidenţiat efectele citirii de către mame în primii trei ani de viaţa a copiilor. Părinţii sunt încurajaţi să citească poveşti copiilor lor pentru a favoriza dezvoltarea limbajului şi abilitaţilor cognitive. Mamele şi copiii au fost participanţi într-un studiu de evaluare a programului Early Head Start, program federal ce ajută 62000 de familii cu venituri mici în 7000 de comunităţi la nivel naţional. Early Head Start oferă servicii acasă sau în centre de servicii, pentru a îmbunătăţi dezvoltarea copilului şi abilităţile părinţilor. Au fost intervievate mai mult de 1100 de femei cu copii cu vârste de 14, 24 şi 36 de luni. Unele dintre ele participau la programul Early Head Start, iar altele făceau parte din grupul de control. Mamele au fost întrebate despre frecvenţa cu care citesc povesti copiilor. Deasemenea, s-au pus întrebări legate de resursele şi problemele familiei. Cercetători experimentaţi au efectuat măsurători standard ale vocabularului şi abilitaţilor cognitive ale copiilor.

Aproape jumătate dintre mame au raportat că citesc zilnic copilului lor la vârsta de 14 luni şi numărul mamelor creştea odată cu înaintarea copilului în vârstă. Frecvenţa cu care li se citea era asociată cu rezultatele cognitive şi de vorbire ale copilului la aceeaşi vârstă şi la o vârstă ulterioară. În general, cu cât mamele citeau mai mult copiilor lor, cu atât vocabularul şi abilităţile cognitive ale copiilor aveau de câştigat astfel încât, la vârsta de 3 ani (atunci când copiii încep să fie interesaţi de activităţi de pre-citire) copiii cărora li s-a citit zilnic în primii doi ani de viaţa aveau scoruri cognitive şi de limbaj semnifictiv crescute. Aceste descoperiri erau evidente pentru copiii vorbitori de limba engleză, dar şi pentru copiii vorbitori de limba spaniolă. Rezultatul cel mai important a fost că practica cititului de către mama a influenţat limbajul copilului creând un efect reciproc de “bulgăre de zăpadă” şi dovedind în acest fel că expunerea timpurie la lectura dezvolta abilitaţi de vorbire, care, la rândul lor, au condus la dezvoltarea cititului şi a vocabularului. Cu alte cuvinte, bebeluşii expuşi cititului de la o vârstă fragedă au început să vorbească mai devreme şi au arătat interes faţă de cărţi, ceea ce a provocat un şi mai mare interes pentru citit, dezvoltându-şi astfel abilităţile cognitive şi de vocabular. Luate împreună, aceste studii arata ca cititul pe care îl fac părinţii împreună cu copiii de la o vârstă fragedă, chiar înainte ca aceştia să recunoască literele, poate forma o bază importantă pentru dezvoltarea vocabularului şi a abilităţii de vorbire, ulterior în viaţa copilului. Aceste descoperiri sunt cu adevărat importante pentru copiii ce provin din familii sărace, unde realizările cognitive şi de vorbire ale copilului sunt predispuse la eşec. Prin urmare, programele care contribuie la conştientizarea importanţei cititului, de către părinţi sau educatori, pentru copilul care provine dintr-un mediu social vulnerabil, poate duce la câştiguri lingvistice importante în anii de şcoală.

La început, preşcolarul mic are un vocabular format din până la 1. 000 de cuvinte, iar la sfârşitul acestei perioade, preşcolarul mare are un vocabular format din până la 4. 000 de cuvinte. Limbajul este o activitate deosebit de complexă, iar deprinderea să este dificilă şi de lungă durată. De la un copil la altul se observa deosebiri importante în ceea ce priveşte vârsta de debut a limbajului, claritatea cuvintelor şi bogăţia vocabularului.
Copiii încep să înveţe încă din viaţa intrauterină, atunci când aud şi răspund la vocile familiare. Perioadă în care învaţa cel mai mult este cuprinsă în intervalul dintre 2 şi 5 ani. Între 15 şi 18 luni, copilul înţelege în general mai mult decât poate exprima în cuvinte. Acest decalaj în vorbire este de obicei urmată de o explozie de cuvinte între 18 şi 24 luni.
Atingerea anumitor repere în deprinderea limbajului variază mult de la un copil la altul. Dacă până la vârsta de 3 ani copiii înţeleg mult mai multe cuvinte decât pot să reproducă, situaţia începe să se schimbe la vârsta preşcolara, când limbajul se dezvolta în acelaşi timp cu gândirea şi copilul reuşeşte să reproducă aproximativ toate cuvintele cunoscute. Vocabularul acumulat şi aptitudinile de comunicare ale copilului depind în cea mai mare parte de mediul de dezvoltare - stimularea copilului în cadrul conversaţiilor cu adulţii. Dezvoltarea limbajului în perioada preşcolară se caracterizează prin evoluţia pronunţiei şi a structurilor gramaticale, trecerea de la limbajul situativ la cel contextual; vorbirea este tot mai clară.

Un copil căruia i se vorbeşte sau citeşte frecvent dobândeşte mai rapid competentele lingvistice, aceste două acţiuni având un mare impact asupra modului în care copilul va fi capabil să se exprime mai târziu. Un copil căruia i se vorbeşte sau citeşte foarte rar va învăţa să vorbească mai târziu decât alţi copii de aceeaşi vârstă, deoarece copilul are nevoie de a fi stimulat pentru a se dezvolta corespunzător.

Se descriu următoarele stadii ale dezvoltării limbajului: preverbal, verbal (al cuvintelor), al propoziţiilor, al achiziţiei regulilor şi al limbajului scris.

În stadiul preverbal, intre 0-1 an, mijloacele lingvistice de comunicare sunt ţipetele şi plânsul, care reprezintă primele semnale de comunicare. Ele se modulează în raport cu starea emoţională a copilului şi mama învaţa să le cunoască semnificaţia. Comunicarea dintre părinţi şi copii se realizează prin tactil kinestezic, apoi prin utilizarea simţului vizual, care este primul limbaj prin care copilul înţelege iar zâmbetul bebeluşului este primul răspuns la dialogul vizual. Dialogul dintre părinte şi copil se schimbă de-a lungul primului an. Verbalizarea copilului creşte înainte că bebeluşul să iniţieze limbajul. La 3-4 săptămâni încep să apară primele forme de comunicare non-verbala (diferite expresii ale fetei surâs, zâmbet, gestica mâinilor etc.). La vârsta de 3 luni apare gânguritul, copilul emite sunete ascuţite, vocale prelungite. Este considerat semn de plăcere. La 6 luni începe lalalizarea, rezultată din alăturarea unei consoane la o vocală, la.. la.., baba. Ele capătă treptat semnificaţie şi se leagă între ele rezultând primul cuvânt.

Stadiul verbal începe de la vârsta de 9-10-12 luni cu variaţii mari de la copil la copil. După luna a 10-a copilul se centrează pe cuvinte, chiar dacă acestea sunt imitări de sunet (pisica este miau-miau, câinele este ham-ham), ele au pentru copil înţeles de propoziţii, dovada că el înţelege mai mult decât poate să exprime. Treptat vocabularul creşte la 30-40 cuvinte şi capătă semnificaţia de cuvânt-propoziţie înainte de 18 luni.

Prima jumătate a celui de-al 2-lea an de viaţă, stadiul cuvântului fraza, a cuvântului care conţine o mare încărcătură informaţională şi care exprimă cu precădere atitudinile afective şi mintale ale copilului. A doua jumătate a primului an de viaţă, stadiul pre-frazei, câteva cuvinte înşirate unele după altele, mai ales după importanţa lor afectivă. Copilul reuşeşte să formuleze propoziţii din 2 cuvinte rezultate din alăturarea substantiv-verb: „mama”, „apa”.

În anii ce urmează copilul asimilează adjective, pronume, prepoziţii, formele de plurar, conjuga verbele. Treptat învaţa să alcătuiască propoziţii din ce în ce mai complicate, corecte gramatical, conforme regulilor şi adecvate situaţional. La începutul celui de-al 3-lea an de viaţă, stadiul structurii sintactice, în cursul celui de -al 3 -lea an, stadiul diferenţierii formelor gramaticale, îndeosebi a pronumelui personal, persoana întâi, ceea ce dovedeşte existenta conştiinţei de sine.

La vârsta de 3 - 4 ani, limbajul sau păstrează un pronunţat caracter situativ, comunicările din timpul jocului sunt reduse, nu înţelege prea bine indicaţiile verbale care i se dau. Apoi în anii următori se dezvolta limbajul, în această perioadă se câştiga cam 50 de cuvinte pe lună. Spre vârsta de 5 ani se conturează o modalitate psihocomportamentală nouă, şi anume formarea limbajului interior, care va constitui o cotitură esenţială pentru dezvoltarea psihică a copilului.

La vârsta de 5 - 7 ani limbajul capăta o structură mult mai închegata decât în etapele anterioare, fiind construit după regulile gramaticale, apar primele forme ale gândirii logice, orientate spre sistematizarea şi observarea faptelor particulare.

Concluzionăm spunând că la vârsta preşcolară şi şcolară mică, limbajul capăta noi valenţe ce îi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalţi copii, să-şi organizeze activitatea psihică, să acumuleze informaţii, să însuşească experienţă socială.

 

BIBLIOGRAFIE:

1. Guţu, M., Curs de logopedie. Presa Universitară Clujană, (1974).

2. Jurcău, E., Jurcău, N., Învăţăm să vorbim corect. Editura Printek, (1999).

3 . Munteanu, A., Psihologia copilului şi adolescentului. Timişoara: Editura Augustă, (1998).

4. Raikes, H., Pan, B.A., Luze, G., Tamis-LeMonda, C.S., Brooks-Gunn, J., Constantine, J., Tarullo, L.B., Raikes, H.A., & Rodriguez, E.T. ,,Mother -child bookreading în low -income families: Correlates and outcomes during the first three years of life. Child Development “ (2006). 

Ultima actualizare în Vineri, 10 Ianuarie 2014 22:39
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Limba franceza_ limba utila si necesara

LIMBA FRANCEZĂ ESTE ÎNCĂ O LIMBĂ UTILĂ ŞI NECESARĂ A ZILELOR NOASTRE?   Prof. Dinu Maria Şcoala cu clasele I-VIII, Bâlta, Dolj     În zilele noastre, limbile străine au devenit o necesitate pentru o viaţă...

Read more

Valentele formative ale muzicii pentru m…

VALENŢELE FORMATIVE ALE MUZICII PENTRU MICII ŞCOLARI   Înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Vidra   Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor...

Read more

Impactul migratiei parintilor asupra cop…

 IMPACTUL MIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA COPIILOR RĂMAŞI SINGURI ACASĂ   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Copii lăsaţi singuri acasă, în grija bunicilor sau a altor rude, dar şi cei...

Read more

GHID PRACTIC - continuare

Lazar Mihaiela   GHID PRACTIC AL AUTOFORMARII MANAGERIALE A PROFESORULUI (continuare)     5. Managementul comunicarii § Retineti ca deprinderile de comunicare eficienta se dobandesc si se perfectioneaza continuu § Inainte de a comunica un mesaj, anticipati...

Read more

Asigurarea calitatii in educatie

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE   Prof. Gălăţan Daniela Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I, Timişoara   Învăţământul este considerat ca un furnizor de servicii în care se includ învăţarea, evaluarea şi orientarea elevilor. În acest context,...

Read more

Model de planificare anuala, calendarist…

PLANIFICARE ANUALA      Clasa ....  An şcolar .......              Clasa ...............  Curriculum aplicat: ...... (ex.: T.C. 3 ore + C.D. 1 ore)           Profesor .....................                Semestrul. Unitatea de învăţare (denumire) Nr. ore Săptămâna Observaţii                          

Read more

Plansul bacovian si revelarea motivata a…

PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE   Ştefan Lucian Mureşanu, PhD   Motto: În haine negre, întunecate, / Eu plâng în parcul de mult părăsit... / Şi-a mea serenadă s-a rătăcit,...

Read more

Memorii Adolescenta lui Mircea Eliade it…

MEMORII Adolescenţa lui Mircea Eliade – itinerariu spiritual   Dragomir Marian, Colegiul Tehnic “Elie Radu” Ploieşti     Characterized as "an exciting Bildungsroman, the only of its kind in our language" by Serban Cioculescu, the autobiographical...

Read more