Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Discursul liric si metafora abordari didactice
Vineri, 08 Aprilie 2011 00:00

DISCURSUL LIRIC ȘI METAFORA – ABORDĂRI DIDACTICE

 

Profesor, Butuc Ionica Oana

Colegiul Tehnic ,,Panait Istrati”, Brăila

 

ARGUMENT

Dacă realiatea cotidiană ți se pare sărăcăcioasă, nu da vina pe ea; învinovățește-te pe tine însuți că nu ești de ajuns poet pentru a-i pune în lumină poezia. (Rainer Maria Rilke). Ne aflăm, din păcate, în fața unor generații fără prea mare apetit pentru poezia clipei, pentru literatură, în general. Acum când televizorul, calculatorul și internetul par să ne conducă viața, lectura pare fastidioasă, ba chiar chinuitoare. Și aceasta, cu atât mai mult, cu cât dintre multiplele tipuri de lectură-liniară, receptivă, informativă, globală etc.-cea literară este cea mai prețioasă, solicitând profunzime, sensibilitate, dorință de a trece dincolo de ,,lumea văzută” a cuvintelor. Lectura literară este o variantă a lecturii receptive și asociative. Ea impune cititorului o atitudine depragmatizată, de consimțire la instalarea în ficțiune, ea acordă o atenție prevalentă formei, fiind interesată mai mult de ,,cum” se spune decât de ,,ce” se spune. E mai degrabă lentă, implicând reveniri și întreruperi, în cazul operelor poetice e circulară, cu multiple intrări, senzuală, atentă la muzica și plasticitatea vorbelor. Lentoarea și continua revenire asupra textului nu e întocmai pe placul tinerelor generații, produse ale secolului vitezei. În fața unei asemenea stări de lucru sarcina profesorului se îngreunează. În iluzia de a pătrunde cu ei prin cuvânt într-o lume fascinantă, sau mai degrabă în multele lumi miraculoase dezvoltate în spectacolul cuvintelor, profesorul se izbește de blindajul pragmatismelui lor, de refuzul emoției poetice. Ei trăiesc parcă într-o continuă alertă, aflați mereu la suprafața sentimentelor. Dacă în cazul unui text narativ nu este chiar atât de greu, deoarece există, în general acțiune și aceasta le place, mai greu este cu descrierile și, mai ales, cu poezia, unde se cere o implicare afectivă deosebită și o continuă revenire asupra frazelor, a cuvintelor, chiar a sunetelor, pentru a desface firele de sens ale textului. Lucrurile mai complexe și mai nuanțate pe care liricul le presupune fac ca în gimnaziu să fie nevoie de o mai mare atenție acordată problemelor acestuia. Din păcate manualele școlare au mari neajunsuri privind abordarea literaturii, în general, și a liricului, în special. În primul rând păcătuiesc prin crearea unei rupturi grave în studiul unei poezii. Astfel, imediat după prezentarea textului, se introduc exerciții de vocabular și de gramatică fără nicio noimă, nedându-i copilului posibilitatea unui răspuns afectiv în urma lecturii. În ceea ce privește abordarea metaforei în manualele din gimnaziu, am putea spune că metafora nu este tratată într-un demers coerent, sistematic, nu i se acordă importanța necesară în manuale. Manualele pot servi doar pentru etapa de fixare, nu și pentru cea de predare. ,,Algoritmul” analizei textului poetic reduce, din nefericire, în multe situații conținutul textului la idei și expresia de figuri de stil prezentate la sfârșitul analizei textului. Ruptura conținutului de expresie, urmărirea unui traseu interpretativ, pornind de la temă, univers poetic, la figurile de stil este un traseu păgubos, reductiv pentru elevi. Figurile de stil nu trebuie studiate pentru a face statistici și pentru a stabili numărul de epitete, comparații, metafore etc. dintr-un text, căci tocmai ele dau valoare conținutului ideatic al poeziei. Ele crează rețele de imagini poetice din tensiunea cărora se nasc sensurile textului. Din această perspectivă aș dori să abordăm metafora și celelalte figuri de stil. Ea, metafora, nu este un simplu ornament, ci are o funcție cognitivă, trebuie privită în rețele de text generatoare de tensiuni. Acest surplus poate și trebuie descoperit pornind de la exterior spre interior, de la expresie înspre conținut, în textul liric, esențial fiind întâi de toate modul de a spune, apoi ceea ce se spune, din ,,dansul” cuvintelor născându-se sensul.

 

ORIGINILE METAFOREI

O primă teorie privind sorgintea metaforei este legată de funcția magică a limbajului, situată în antiteză cu cea logică. Aceasta își are punctul de pornire în gândirea primitivă, stadiu în care cuvântul nu mai este semn, ci este lucru însuși, iar stăpânirea cuvântului înseamnă stapânirea lucrului. Ulterior, în stadiul logic al limbajului, s-a produs distanțarea între exterior și interior, în această etapă, lumea exterioară nu mai este aservită celei interne, cuvântul devine un simbol cu conținut abstract. Acolo unde a dominat funcția logică, raportarea la lumea externă a dat naștere limbajului științific, iar unde a dominat funcția magică, limbajul l-a ajutat pe om să pătrundă, să înțeleagă multe taine ale existenței, taine ce refuză o formulare abstractă. El s-a apropiat de misterele lumii, în primul rând prin metaforă. Toată mitologia nu este altceva decât o gândire metaforică, destinată să reoglindească prin imagini esența ascunsă a existenței. Giambattista Vico leagă originea metaforei tocmai de ,, o fază poetică a omenirii” în care fiecare lucru este posesorul unei vieți trupești și sufletești, oamenii denumind aspectele universului prin cuvinte folosite pentru universul uman: piciorul unui munte, gura unui râu. Pornită din acest stadiu, orice metaforă este, în chip esențial, o personificare.

O altă cale posibilă de naștere a metaforei o reprezintă tabuul. Într-un stadiu de început al existenței umane, când omul era speriat de forțele cosmice, frica a fost o sursă importantă de inspirație. Acest sentiment l-a făcut pe om să se ferească de anumite realități care, pe de altă parte, erau inevitabile. Fiindcă pentru omul arhaic, cuvântul era însuși lucrul numit, ei încercau să nu numească obiecte înfricoșătoare asupra cărora a căzut un tabu. Acel lucru îl desemnau cu numele altui lucru, pomenindu-l sub o formă ascunsă. Astfel românii spun în loc de ,,dracu”, ucigă-l toaca”.

În Poetica lui Aristotel metafora e trecerea asupra unui obiect a numelui altui obiect, fie de la gen la speță, fie de la speță la speță, fie după analogie. Cicero explică apariția metaforei prin nevoia limbii de a suplini o anumită sărăcie a vocabularului.

Operând o distincție esențială între metafora plasticizantă și metafora revelatorie, Lucian Blaga definește metafora drept modalitate de atenuare a neputinței omului de a se exprima adecvat despre lumea concretă în care trăiește și despre orizontul misterului, în marginea căruia se situează existența. În acest sens, metafora plasticizantă reprezintă o tehnică compensatorie, ea nu e chemată să îmbogățească faptul la care se referă, ci să completeze și să răzbune neputința expresiei directe, iar metafora revelatorie încearcă, într-un fel, revelarea unui mister, prin mijloacele pe care ni le pune la îndemână lumea concretă, experiența sensibilă și lumea imaginară.

 

ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND PREDAREA METAFOREI

A.DEFINIREA – Definiția metaforei care se va avea în vedere este: Metafora (din gr. Metaphora=transport, stămutare,transfer) este figura de stil prin care se realizează un transfer de sens de la un cuvânt la altul (pornind de la o asemănare cât de mică între obiecte) și se creează în felul acesta un nou sens, o imagine neașteptată și încărcată de sugestii. Evităm, așadar, definirea ei ca o comparație prescurtată, idee preluată de la Quintilian, întrucât este mult mai profundă decât aceasta, care este mai concretă, sensurile ei sunt mai ușor detectabile. Cum se ajunge la o astfel de definiție. Vom prelua demersul Lenuței Sfârlea (Didactica textului liric).

I.Prima variantă se bazează pe relația epitet-comparație-metaforă. Mai întâi, prin brainstorming, se spune câte un epitet despre anumite elemente ale cosmosului:ex. Soarele rotund; stelele dansatoare; luna înfocată. În etapa a doua copiii au obligația dea transforma aceste structuri în comparații: soarele rotund ca o minge; stelele dansatoare ca o pânză; luna înfocată ca jăraticul. Se elimină mai apoi elementul de comparație ,,ca” și primul termen (în loc de soare – o minge de foc) sau se schimbă ordinea elementelor, introducându-se un genitiv (jăraticul lunii, pânza stelelor).

II.A doua modaliatate are în vedere ghicitoarea metaforică (Ana și Mircea Petean, Ocolul lumii în 50 de jocuri creative). Se dau mai multe ghicitori pentru a le desluși, întrecându-se: Curea vărgată/ Pe cer aruncată; Am un caier lung, lung, lung/ Și n-am furcă să-l ajung; O cetate luminată/ Stă cu ușa descuiată/ Pe poarta ei pot păși/ Doar acei ce știu citi. Pe baza lor se poate deduce mecanismul de producere a metaforei: substituirea numelui unui obiect printr-un cuvânt sugestiv, cu care se aseamănă dintr-un anumit punct de vedere. Nu este neapărată nevoie ca asemănarea să fie mare, ci, dimpotrivă, cu cât distanța este mai mare, cu atât metaforele sunt mai frumoase. Se trece apoi la descifrarea unor transferuri metaforice în textele poetice. În etapa de reflecțiese poate recurge la un exercițiu creator:prin muncă în echipă copiii au sarcina de a construi ei asemenea ghicitori. Prin metoda Ciorchinelui, în perechi, apoi în grup, elevii sunt puși să numească elementele componente ale metaforei. Un alt exercițiu potrivit pentru această etapă ar putea fi cel de selectare prin colorare a ,,ingredientelor metaforei”(imagini simbol, sentimente inedite, abstracțiuni, substituiri, elementul ,,ca”, semnificații noi, idei îndrăznețe, trăsături explicite).

B.TIPOLOGIA METAFOREI

Dintre diferitele clasificări ale metaforei (după modelul în care se produce transferul metaforic:de la gen la speță, de la speță la gen, de la speță la speță, prin analogie; după raportul liber-forțat:forțată, inventată) accesibilă la clasă este cea făcută după criteriul lingvistico-semantic. Printr-un demers inductiv, se poate porni de la exemple frumoase, sensibile și ușor descifrabile luate din opera unor poeți cunoscuți. Am în vedere metaforele nominale și ce verbale.

 

I.Metaforele nominale:

a.Definiții metaforice – afirmative sau negative: se dau câteva exemple construite explicit cu verbul ,,a fi” pentru a înțelege mai rapid ,,metaforele echivalenței”- ex. Luna este sfetnicul nopții; ochiul este o fereastră deschisă spre tine însuți.

b.Metafore genitivale: Cenușa visurilor noastre/ Se cerne grămezi peste noi. (T.Arghezi); Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.(T.Arghezi)

c.Metaforele prepoziționale construite cu un substantiv în acuzativ cu prepoziție pot fi prezentate prin versuri precum: Iți vei cânta(…) / pe coardele dulci de liniște, / pe harpă de întuneric. (L. Blaga).

d.Metaforele implicite (textul nu prezintă decât termenul metaforic): Și să vedem în fundul nopții noastre / mișcându-se comorile albastre (T.Arghezi)

e.Lanțul metaforic Pasăre ești? Sau un clopot prin lume purtat? / Făptură ți-am zice, potir fără toarte / cântec de aur rotind / peste spaima noastră de enigme moarte.

Exerciții creatoare (se va insista pe ideea de metaforă este cu atât mai frumoasă, cu cât legătura între termenii care intră în structura unei metafore este mai greu detectabilă).

·         Scrie trei metafore despre….

·         Din bazinul următor pescuiți cuvinte pentru realizarea unui lanț metaforic:

Grădină fulguire dragoste rouă încinsă

Dans apă

lumină oră creion

Dragostea lui este dans, fulguire, rouă încinsă, lumină.

·         Scrie câte o definiție metaforică deosebită despre: brazi, pietre, izvoare, fântâni, fereastră, om, viață, timp, moarte, eu.

·         Pe baza exercițiului anterior se poate cere elevilor să scrie individual o poezie în care să folosească una sau mai multe metafore dintre cele create.

·         Moduri de metaforizare – se dau șase cuvinte referitoare la mediul înconjurător, unul dintre ele fiind animat: oglindă, nisip, turn, iarbă, nor, pasăre. Prin brainstorming se scriu mai multe metafore nominale despre fiecare, de orice natură. De asemenea se poate cere introducerea lor intr-un text poetic.

·         Realizați portretul metaforic al metaforei.

·         Întocmiți o rețetă metaforică a orei noastre.

·         Decupați dintr-un ziar mai multe cuvinte; amestecați-le și încercați să le combinați, obținând metafore absurde.

 

II.Metafore verbale

-realizate doar implicit, au ca centru verbul folosit figurat: Luna ninge chiparoșii / Cu funingini de argint.

 

 

Exerciții creatoare

Pornind de la imaginea din fața noastră, realizați o descriere în proză în care să folosiți cu sens figurat verbele: a zbura, a se topi, a curge, a răsări, a licări, a străpunge, a încinge. Exercițiul poate continua prin eliminarea imaginilor și schimbarea descrierilor între grupe: sarcina de lucru va fi: explicați metaforele din acest text și reprezentați-vă imaginile print-un desen. În final, prin confruntarea cu imaginile inițiale se vor trage concluzii cu privire la subiectivitatea ființei umane, la universul nemărginit al fanteziei noastre.

·         Realizați un text descriptiv în proză în care să folosiți diferite tipuri de metafore: verbale, nominale.

C. INTERPRETAREA UNOR METAFORE

În practică nu se realizează această rupere între între interpretarea unor texte și exercițiile creatoare, ele se realizează în paralel.

D.ÎNCHEIERE PENTRU METAFORĂ

Exercițiu creator: Călătorie într-un cuvânt

-se alege un cuvânt și se prezintă un moment real al întâlnirii cu el (se are în vedere sensul său propriu)

-se realizează o primă transformare a lui (transferul metaforic)

-se arată cum se transformă individul în raport cu el, ce trăiri îi provoacă

-se notează o ultimă impresie despre cuvânt.

 

Bibliografie

·         Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, ed. Polirom, Iași, 1998

·         Alina Pamfil, Limba și literatura română în gimnaziu.Structuri didactice deschise, ed.Paralela 45, 2007

 

Ultima actualizare în Sâmbătă, 09 Aprilie 2011 07:29
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Pregatire si grafic examene pentru gradu…

Pregătire şi grafic examene pentru gradul didactic II la Universitatea Sibiu   Află informaţii privind perioada şi cursurile de pregătire organizate de Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Drept, pentru gradul...

Read more

Comment motiver les eleves a apprendre u…

COMMENT MOTIVER LES ELEVES A APPRENDRE UNE LANGUE ETRANGERE?   Profesor: Popescu Mihaela Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari   Le present étude a pour objectif principal de faire quelque considérations méthodologiques sur la motivation des élèves....

Read more

Limba franceza_ limba utila si necesara

LIMBA FRANCEZĂ ESTE ÎNCĂ O LIMBĂ UTILĂ ŞI NECESARĂ A ZILELOR NOASTRE?   Prof. Dinu Maria Şcoala cu clasele I-VIII, Bâlta, Dolj     În zilele noastre, limbile străine au devenit o necesitate pentru o viaţă...

Read more

O experienta Comenius mobilitati individ…

O EXERIENȚĂ! BATH-MAREA BRITANIE (COMENIUS-MOBILITĂȚI INDIVIDUALE)   Profesor pentru învățământul primar, Daniela Popescu, Școala Gimnazială ,,Leonardo da Vinci”, București, sector 3   MAREA BRITANIE! ANGLIA! Când spui aceste cuvinte îți apare în minte Londra cu Big...

Read more

Manualele scolare in invatamantul preuni…

Metodologia privind evaluarea/reevaluarea, aprobarea, achiziţionarea şi gestiunea manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar în dezbatere publică     Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat marţi, 21 mai, în dezbatere publică, până la data de 30...

Read more

Metodologie examenul de definitivare in …

Metodologie examenul de definitivare in invatamant 2014   Vezi Ordinul nr. 5294/16.10.2013 si anexa privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de definitivare in invatamant in anul scolar 2013-2014....

Read more

Scopul si eficienta activitatilor de edu…

SCOPUL ŞI EFICIENŢA ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE RUTIERĂ   Educaţia rutieră are ca scop prevenirea vătămării copiilor şi adolescenţilor prin accident rutier, prin formarea abilităţilor, competenţelor şi comportamentului rutier responsabil, în calitate de...

Read more

Scratch mediu modern educational dezvolt…

SCRATCH – MEDIU MODERN EDUCAŢIONAL  PENTRU DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE PROGRAMARE LA ELEVI   Simona ANASIA, Profesor Informatică şi Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Galaţi     Rezumat: Scratch este un nou limbaj de...

Read more