Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Droguri - clasificare
Joi, 22 Aprilie 2010 20:16

Clasificare droguri

 

 

În literatura de specialitate şi în practică există numeroase clasificări ale drogurilor, având la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: după efectul produs asupra sistemului nervos central - SNC, după originea lor, după regimul juridic al substanţelor sau după dependenţa generată.

 

 

 

A. Clasificarea drogurilor în funcţie de efectul asupra SNC, se consideră în general cea mai adecvată fiind cea utilizată în practică de organismele ONU, preliată şi de Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol.

În conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifică astfel:

1. substanţe stimulente sau psihoanaleptice;

2. substanţe depresoare sau psiholeptice;

3. substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.

1. Stimulentele sunt substanţe care accelerează activitatea SNC. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele şi psihostimulenţii. Acestea se subclasifică în:

stimulente ale veghii – amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate acestea întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală şi crează o senzaţie de bine.

stimulente ale umorii – substanţe ce îndepărtează starea depresivă.

2. Depresoarele

sunt substanţe care încetinesc activitatea SNC în general ele având efecte analgezice şi sedative. Principalele substanţe ce fac parte din această categorie sunt: opiul şi derivaţii săi (morfina şi heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia, morfinice de sinteză, barbiturice, tranchilizante şi hipnoticele.

 

3. Halucinogenele sunt substanţe care perturbă activitatea SNC şi provoacă alterări ale percepţiei, temporale şi spaţiale. În fapt ele „deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le utilizează”. În această categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25, mescalina şi altele.

 

 

B.  Clasificarea drogurilor în funcţie de originea produsului:

1. droguri naturale;

2. droguri de semisinteză;

3. droguri de sinteză (sintetice).

1. Drogurile naturale sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele, cannabisul şi răşina acestuia, khat-ul, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii halucinogene.

2. Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanţă naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).

3. Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluşi şi „solvenţii volatili şi alte produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradiţională, fiind totodată larg răspândite şi uşor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependenţă psihică şi uneori fizică producând totodată şi fenomenul de toleranţă.

 

 

C. În funcţie de regimul juridic al substanţelor acestea se împart în două categorii:

1. substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) – sunt folosite în tratamente medicale.

2. substanţe total interzise (LSD, heroină, ecstasy, cocaină).

 

 

 

D. În funcţie de dependenţa generată (clasificare de ordin medical), drogurile se împart în trei categorii:

1. droguri ce creează dependenţă fizică;

2. droguri ce creează dependenţă psihică;

3. droguri ce creează dependenţă mixtă – din această ultimă categorie fac parte cele mai multe stupefiante.

 

 

E.  Clasificarea statuată în dreptul internaţional

Una dintre principalele clasificări este aceea statuată în dreptul internaţional conform căreia în funcţie de plasarea pe unul dintre cele două tablouri ale Convenţiei unice privind stupefiantele din anul 1961 şi respectiv patru tablouri din Convenţia privind substanţele psihotrope din anul 1971, drogurile se împart în stupefiante şi substanţe psihotrope.

Potrivit art. 1 lit. q şi r din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit şi a abuzului cu stupefiante şi substanţe psihotrope, semnată la Viena în 1988, această clasificare arbitrară este menţinută şi chiar întărită.

Pierre Deniker realizează o clasificare generală a psihotropelor în cadrul căreia grupele chimice sunt repartizate, pe tipuri de acţiune, astfel:

1. psiholeptice  -  hipnotice;

- tranchilizante şi sedative;

- nemoleptice;

- regulatoarele umorului.

2. psihoanaleptice - stimulentele stării de veghe;

- antidepresoare stimulente ale umorului;

- alte stimulente (drogurile cafeinice, cafea, ceai, cola, maté, guarana, khat, tutun, camfor, etc).

3. psihodisleptice - halucinogene şi onirogene (mescalina)

- stupefiantele (cocaina, heroina)

- alcoolul şi derivaţii săi

 

F. În funcţie de modul de administrare (de consum) drogurile pot fi clasificate în: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra şi sub forma de supozitoare.

 



Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:08
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Zilele de 24 si 31 decembrie au fost dec…

Zilele de 24 si 31 decembrie au fost declarate libere legale Guvernul Romaniei a aprobat Hotararea pentru stabilirea zilelor de 24 si 31 decembrie 2012 ca zile libere pentru angajatii din...

Read more

Modalitati de dezvoltare a gandirii crit…

MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A ,, GÂNDIRII CRITICE ” LA ELEVI   Institutor: Herczeg Monica Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi                  Gândirea critică este un produs, un punct la care ajunge gândirea noastră în...

Read more

Plural of nouns controversial aspects

PLURAL OF NOUNS – CONTROVERSIAL ASPECTS   Prof. Dumitru Maria Magdalena Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși- Pitești               Collective nouns when used in singular can take either a singular form to refer to the whole...

Read more

Mai multi candidati la examenul de defin…

Mai mulţi candidaţi înscrişi în 2013 pentru examenul de definitivare în învăţământ   În perioada 4 - 25 ianuarie, s-au înscris pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ 8.537 de candidaţi, dintre...

Read more

Dimenisuni sociale in educatie

DIMENSIUNI SOCIALE ÎN EDUCAŢIE                                                 Zamciuc Cristina, profesor Colegiul Economic ”Octav Onicescu ”Botoşani                Educaţia în genere caută să realizeze trei scopuri, în care individualul şi socialul se întâlnesc şi se întretaie în...

Read more

A study about wuthering heights

A STUDY ABOUT WUTHERING HEIGHTS Prof. Adriana- Maria Ştefănescu Liceul Tehnologic Energetic „Regele Ferdinand I”, Timişoara Emily Jane Brontë (1818 –1848) was a British novelist and poet, now best remembered...

Read more

Regulamentul cadru pentru organizarea si…

Ordin privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru organizarea si functionarea consortiilor scolare

Read more

Managementul schimbarii in organizatie

MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII ÎN ORGANIZAŢIE   prof. Ciucă Cristina, Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu,  Jud. Buzău   Schimbarea la nivel organizaţional presupune realizarea unor modificări profunde esenţiale ale organizaţiei. Exemplu:...

Read more