Scurt istoric

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietăţile drogurilor. Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri terapeutice, dar şi pentru a induce o stare de plăcere, având în vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman.

Astfel, în urmă cu circa 7.000 de ani, macul, din care se producea opiul şi derivatele sale, era menţionat în tăbliţele sumerienilor din Mesopotamia.

Prin intermediul babilonienilor, proprietăţile terapeutice ale macului sunt cunoscute apoi în Persia şi în Egipt. Grecii şi arabii utilizau opiul în scopuri terapeutice şi ca analgezic pentru a calma durerea, tusea şi diareea. În Grecia, macul era considerat un simbol al fecundităţii. Theofrastus (373-287 î.Hr.) menţionează o otravă preparată din cucută şi suc de mac, care ucide uşor şi fără dureri.

Descoperirile arheologice din America de Sud au demonstrat faptul că mestecatul frunzelor de coca se practica încă din anul 3.000 î.Hr., dinainte de apariţia Imperiului Incaş, cocaina reprezentând un simbol sacru pe care zeul soarelui l-a dăruit fiului său, Marele Inca.

Tentaţia de a ajunge la stări de euforie îşi are rădăcina în timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor şi a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace şi halucinogene (cânepa indiană).

Planta

Cauzele care au dus la apariţia drogurilor au fost de regulă războaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau să reziste în regim de război, de multe ori fără hrană şi fără apă. Aşa au luat naştere substantele excitante - droguri în formă primară. Tot războaiele au dus la dezastre umane. Astfel, în secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de răni. Cu timpul s-a realizat că morfina administrată în mod repetat duce foarte repede la dependenţă fizică şi psihică. S-a căutat un înlocuitor şi prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care iniţial se credea că nu dă dependenţă aşa de mare ca morfina. În realitate, dependenţa de heroină este de şapte ori mai mare decât cea de morfină.

După primul război mondial, aceste substanţe au început să fie consumate în toată lumea. Până la sfârşitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, în timp, a dus la profituri enorme scoase în afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabilă pentru piaţa neagră. Flagelul comerţului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud şi Orientul Mijlociu a cuprins întreaga planetă.

România, prin aşezarea sa geografică este ţară de tranzit dinspre Orientul Mijlociu către Europa de Vest. Ca orice ţară de tranzit, în timp, a devenit şi consumatoare.Vânzătorii de iluzii au dus standardul morţii albe şi prin baruri, discoteci, case de ţigani şi chiar la colţ de stradă. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabilă afacere din România, câştigându-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare în rândul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate faţă de anturaj, au început să consume.

Societatea românească a fost luată prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atât în justiţie, cât şi în lumea medicală. Reacţiile stângace şi întârziate ale autorităţilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns să fie devastator. Locuinţă unui toxicoman este gura iadului - anti-camera morţii totale.

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Deşi dependenţii de droguri sunt considerati nişte delicvenţi, ei sunt în realitate oameni bolnavi, ajunşi în stare de iresponsabilitate pentru faptele lor.

Marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine, halucinogene, heroină sau opiacee sunt droguri ilegale dar au fost încercate de 1,7% dintre români.

Dacă se iau în considerare şi medicamentele - tranchilizante, sedative, antidepresive - procentul românilor care au testat drogurile ajunge la 8,6%. Procentele se traduc simplu - 1.300.000 de români au testat pe pielea lor ce înseamnă substanţe interzise, relevă un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog. Şi cum plaja de alegere este vastă, cel mai consumat drog este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroină - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaină (în ambele forme - bază sau crack) - 0,1%.

Consumul de canabis este prezent în toate regiunile ţării. Desigur, cei mai mulţi fani, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, sunt la Bucureşti - consumul înregistrând aici un procent de 5,6%. Capitala este urmată de Transilvania - 1,3 % şi Muntenia, Moldova, Banat-Crişana - 1,1%, Dobrogea cu 0,9% şi Oltenia, cu 0,06%. Restul drogurilor - ecstasy, heroină, inhalante, amfetaminele şi cocaina - sunt încercate cu precădere de populaţia tânără, între 15 şi 34 de ani.