Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Droguri - scurt istoric
Joi, 22 Aprilie 2010 18:32

Scurt istoric

 

 

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietăţile drogurilor. Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri terapeutice, dar şi pentru a induce o stare de plăcere, având în vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman.

Astfel, în urmă cu circa 7.000 de ani, macul, din care se producea opiul şi derivatele sale, era menţionat în tăbliţele sumerienilor din Mesopotamia.

Prin intermediul babilonienilor, proprietăţile terapeutice ale macului sunt cunoscute apoi în Persia şi în Egipt. Grecii şi arabii utilizau opiul în scopuri terapeutice şi ca analgezic pentru a calma durerea, tusea şi diareea. În Grecia, macul era considerat un simbol al fecundităţii. Theofrastus (373-287 î.Hr.) menţionează o otravă preparată din cucută şi suc de mac, care ucide uşor şi fără dureri.

Descoperirile arheologice din America de Sud au demonstrat faptul că mestecatul frunzelor de coca se practica încă din anul 3.000 î.Hr., dinainte de apariţia Imperiului Incaş, cocaina reprezentând un simbol sacru pe care zeul soarelui l-a dăruit fiului său, Marele Inca.

Tentaţia de a ajunge la stări de euforie îşi are rădăcina în timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor şi a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace şi halucinogene (cânepa indiană).

Planta

Cannabia Sativa, cunoscută sub denumirea de cânepa indiană, este originară din Asia Centrală, fiind menţionată într-un document în China în jurul anilor 2.700 î.Hr., însă se presupune că aceasta era utilizată de oameni cu foarte mult timp înainte. Arheologii au descoperit, în ruinele unui sat din China existent cu 10.000 de ani în urmă, fragmente dintr-un vas în care erau încorporate fibre răsucite de cânepă.

 

Cauzele care au dus la apariţia drogurilor au fost de regulă războaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau să reziste în regim de război, de multe ori fără hrană şi fără apă. Aşa au luat naştere substantele excitante - droguri în formă primară. Tot războaiele au dus la dezastre umane. Astfel, în secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de răni. Cu timpul s-a realizat că morfina administrată în mod repetat duce foarte repede la dependenţă fizică şi psihică. S-a căutat un înlocuitor şi prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care iniţial se credea că nu dă dependenţă aşa de mare ca morfina. În realitate, dependenţa de heroină este de şapte ori mai mare decât cea de morfină.

După primul război mondial, aceste substanţe au început să fie consumate în toată lumea. Până la sfârşitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, în timp, a dus la profituri enorme scoase în afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabilă pentru piaţa neagră. Flagelul comerţului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud şi Orientul Mijlociu a cuprins întreaga planetă.


România, prin aşezarea sa geografică este ţară de tranzit dinspre Orientul Mijlociu către Europa de Vest. Ca orice ţară de tranzit, în timp, a devenit şi consumatoare.Vânzătorii de iluzii au dus standardul morţii albe şi prin baruri, discoteci, case de ţigani şi chiar la colţ de stradă. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabilă afacere din România, câştigându-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare în rândul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate faţă de anturaj, au început să consume.

Societatea românească a fost luată prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atât în justiţie, cât şi în lumea medicală. Reacţiile stângace şi întârziate ale autorităţilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns să fie devastator. Locuinţă unui toxicoman este gura iadului - anti-camera morţii totale.

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Deşi dependenţii de droguri sunt considerati nişte delicvenţi, ei sunt în realitate oameni bolnavi, ajunşi în stare de iresponsabilitate pentru faptele lor.


Marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine, halucinogene, heroină sau opiacee sunt droguri ilegale dar au fost încercate de 1,7% dintre români.

Dacă se iau în considerare şi medicamentele - tranchilizante, sedative, antidepresive - procentul românilor care au testat drogurile ajunge la 8,6%. Procentele se traduc simplu - 1.300.000 de români au testat pe pielea lor ce înseamnă substanţe interzise, relevă un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog. Şi cum plaja de alegere este vastă, cel mai consumat drog este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroină - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaină (în ambele forme - bază sau crack) - 0,1%.

Consumul de canabis este prezent în toate regiunile ţării. Desigur, cei mai mulţi fani, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, sunt la Bucureşti - consumul înregistrând aici un procent de 5,6%. Capitala este urmată de Transilvania - 1,3 % şi Muntenia, Moldova, Banat-Crişana - 1,1%, Dobrogea cu 0,9% şi Oltenia, cu 0,06%. Restul drogurilor - ecstasy, heroină, inhalante, amfetaminele şi cocaina - sunt încercate cu precădere de populaţia tânără, între 15 şi 34 de ani.

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:09
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Calendarul inscrierii copiilor in invata…

Calendarul înscrierii copiilor în învăţământul primar 2013   Vă prezentăm calendarul înscrierii copiilor în învăţământul primar pentru anul școlar 2013-2014.  

Read more

Evolutia geometriei diferentiale in Roma…

EVOLUȚIA GEOMETRIE DIFERENȚIALE ÎN ROMÂNIA Prof. Popa Crina Diana Școala Gimnazială Hășmaș, jud. Arad Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care îmbină geometria...

Read more

Interviu cu Alexandru Macedonski in poet…

INTERVIU CU ALEXANDRU MACEDONSKI ÎN POETICA SA (1854-1920)   Miron Costina Violeta                                          Prof. drd. la Şcoala cu cls. I-VIII, Tălpaş   Alexandru Macedonski, care a dat expresie atât de adâncă unor conflicte de...

Read more

La modalisation quelques typologies

LA MODALISATION-QUELQUES TYPOLOGIES   Ilie MINESCU Universitatea de Vest din Timişoara   La modalisation est une notion conflictuelle de la linguistique contemporaine. Cela résulte de sa polymorphie et de son caractère vaste et mouvant. De...

Read more

Ordin organizarea si desfasurarea probel…

Ordin privind organizarea si desfasurarea probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla Ordinul 5720 din 10 septembrie...

Read more

Organizarea si desfasurarea examenului d…

Organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional 2013   Vezi Ordinul MECTS nr. 5610 din 31 august 2012 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2013, publicat în Monitorul Oficial...

Read more

Stilurile limbii in opera lui Max Bleche…

STILURILE LIMBII ÎN OPERA LUI MAX BLECHER Profesor Andra Elena Diaconu Profesor de limba și literatura română, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Literatura de specialitate împarte sistemul stilistic al limbii în...

Read more

Experienta la Montpallier

EXPERIENŢĂ LA MONTPELLIER     Prof. Burghiu Marta Cristiana, Şcoala gimnazială nr. 12, Galaţi       Cursul de formare continuă pentru profesorii de limba franceză, care a avut loc la Montpellier, în Franţa, anul trecut, în...

Read more