Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Elemente de noutate in aplicarea curriculum ului in rocesul instructiv educativ din gradinita
Vineri, 08 Februarie 2013 19:53

ELEMENTE DE NOUTATE ÎN APLICAREA

CURRICULUM-ULUI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRĂDINIŢĂ

 

                                                                             Ed. Purcel Cecilia,

Grădiniţa cu P.P. “Clopoţel”, Bârlad

 

Necesitatea elaborării unui nou curriculum pentru învăţământul preşcolar reiese din multitudinea noutăţilor apărute la nivelul învăţământului preşcolar. Ne referim aici la: abordarea metodei proiectelor la vârstele timpurii, a activităţilor integrate, la deschiderea către noile educaţii, la promovarea conceptului de educaţie timpurie şi la problemele referitoare la educaţia incluzivă. Pe de altă parte este şi vorba de aderarea României la Uniunea Europeană, motiv pentru care ţara noastră trebuie să se alinieze la reglementările acesteia.

(Curriculum preşcolar – metode activ participative – metoda proiectelor - preşcolari)

 

 

Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar a suferit modificări datorită noutăţilor apărute la nivelul învăţământului, dar şi ca urmarea a alinierii ţării noastre la cerinţele Uniunii Europene. Acesta rezintă o abordare sistemică pentru asigurarea:

1.      continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular

2.      interdependenţei dintre disciplinele şcolare şi tipurile de activităţi de învăţare din învăţământul preşcolar

3.      deschiderii spre module de instruire opţionale.

Între noutăţile care ne atrag mai întâi atenţia se număra faptul că organizarea programului anual de studiu se face în jurul a şase teme care nu trebuie abordate într-o anumită ordine:

* CINE SUNT/SUNTEM? (Descrierea temei - O explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor noastre, a corpului uman, a stării de sănătate proprii şi a familiilor noastre, a prietenilor, comunităţilor şi culturilor cu care venim în contact (materială, fizică, sufletească, culturală şi spirituală), a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a ceea ce înseamnă să fii om)

* CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? (Descrierea temei - O explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau îndepărtat, a relaţiei cauza-efect, a fenomenelor naturale şi a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi tehnologiei)

* CUM ESTE, A FOST ŞI VA FI AICI PE PĂMÂNT? (Descrierea temei - O explorare a Sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe Pământ, cu identificarea factorilor care întreţin viaţa, a problemelor lumii contemporane: poluarea, încălzirea globală, suprapopularea etc. O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei din perspectiva locală şi globală, a căminelor şi a călătoriilor noastre, a descoperirilor, explorărilor, a contribuţiei indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia noastră şi spaţiu)

* CUM PLANIFICĂM/ORGANIZĂM O ACTIVITATE? (Descrierea temei - O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi organizează activităţile, precum şi a universului produselor muncii şi, implicit, a drumului pe care acestea îl parcurg. O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane, a fenomenelor de utilizare/ neutilizare a forţei de muncă şi a impactului acestora asupra evoluţiei comunităţilor umane, în contextul formării unor capacităţi antreprenoriale)

* CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? (Descrierea temei - O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile, sentimentele, convingerile şi valorile, îndeosebi prin limbaj şi prin arte.  O incursiune în lumea patrimoniului cultural naţional şi universal)

* CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? (Descrierea temei - O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare personală.  O incursiune în universul muncii, a naturii şi a valorii sociale a acesteia. O incursiune în lumea meseriilor, a activităţii umane în genere, în vederea descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei de sine).

Tot nouă e şi denumirea tipurilor de activităţi de învăţare: activităţi pe domenii experenţiale - ADE (integrate sau pe discipline), jocuri şi activităţi alese  - ALA,  activităţi de dezvoltare personală - ADP. 

a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.                                                                                                                 

b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele.

c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.                           

- Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea  şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.                                                                                            

- Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei.                                                                      

- Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă.                                                                                       

- Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

            În esenţă, schimbarea impune acţiune, modernism, o altă viziune asupra activităţilor cu preşcolarii, formarea unui copil independent, care să fie în centrul acţiunii, creativitate şi originalitate, cu alte cuvinte, personalizarea activităţilor din grădiniţă.

 

Bibliografie:

P    Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Ordinul 6866 din 2012 privind aprobarea …

Ordinul 5866 din 26 septembrie 2012 (Ordinul 5866/2012) Ordinul privind aprobarea programelor scolare de Limba si literatura italiana materna pentru clasele a IX-a si a X-a   Afla ordinul privind aprobarea programelor scolare...

Read more

Dascalul de profesie roman

DASCĂLUL, DE PROFESIE ROMÂN   Prof. Antal Adrian-Grigore Liceul Teoretic “O. C. Tăslăuanu” Topliţa, jud. Harghita   Am încercat prin articolul meu să trag un semnal de alarmă referitor la direcţia greşită spre care se...

Read more

Efectul diferitelor metode de fabricare …

  EFECTUL DIFERITELOR METODE DE FABRICARE A PÂINII ASUPRA CONŢINUTURILOR DE TIAMINĂ ŞI RIBOFLAVINĂ STUDIU DE SPECIALITATE                                                                                          Prof. ing. Daniela Surlaru                                                                            Colegiul Agricol “Dr. C. Angelescu” Buzău   Abstract Pâinea de grâu integrală reprezintă o importantă...

Read more

Relatia profesor elev

RELAȚIA PROFESOR-ELEV   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Rezumat: Articolul “Relația profesor-elev” pornește de la cunoscuta afirmație a lui Ion Creangă, ce are drept idee meseria de dăscăl. M-am...

Read more

Apprendre par le biais des jeux

APPRENDRE PAR LE BIAIS DES JEUX   Profesor limba francezã Negraia Marta Cristiana, Şcoala nr. 12 ’’Miron Costin’’ Galaţi   La compétence de communication orale peut se développer par l’intermède du jeu qui exige s’adapter...

Read more

Relatii dinamice in cadrul terapiei educ…

RELAȚII DINAMICE ÎN CADRUL TERAPIEI EDUCAȚIONALE COMPLEXE ȘI INTEGRATE Profesor educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educația Incluzivă/...

Read more

Practica studenteasca in constructii

Proiectul "Practica Studentilor Facultãtii de Constructii" a vizat dezvoltarea pregãtirii profesionale a studentilor, fiind realizat ca parteneriat între Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii si Instalatii - Catedra de...

Read more

Munca independenta si jocurile didactice…

MUNCA INDEPENDENTĂ ŞI JOCURILE DIDACTICE, ÎN CICLUL PRIMAR înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Activitatea independentă a elevilor constituie deopotrivă mijloc şi scop al demersului didactic. Din acest punct de vedere,...

Read more