Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Elemente de noutate in aplicarea curriculum ului in rocesul instructiv educativ din gradinita
Vineri, 08 Februarie 2013 19:53

ELEMENTE DE NOUTATE ÎN APLICAREA

CURRICULUM-ULUI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN GRĂDINIŢĂ

 

                                                                             Ed. Purcel Cecilia,

Grădiniţa cu P.P. “Clopoţel”, Bârlad

 

Necesitatea elaborării unui nou curriculum pentru învăţământul preşcolar reiese din multitudinea noutăţilor apărute la nivelul învăţământului preşcolar. Ne referim aici la: abordarea metodei proiectelor la vârstele timpurii, a activităţilor integrate, la deschiderea către noile educaţii, la promovarea conceptului de educaţie timpurie şi la problemele referitoare la educaţia incluzivă. Pe de altă parte este şi vorba de aderarea României la Uniunea Europeană, motiv pentru care ţara noastră trebuie să se alinieze la reglementările acesteia.

(Curriculum preşcolar – metode activ participative – metoda proiectelor - preşcolari)

 

 

Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar a suferit modificări datorită noutăţilor apărute la nivelul învăţământului, dar şi ca urmarea a alinierii ţării noastre la cerinţele Uniunii Europene. Acesta rezintă o abordare sistemică pentru asigurarea:

1.      continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular

2.      interdependenţei dintre disciplinele şcolare şi tipurile de activităţi de învăţare din învăţământul preşcolar

3.      deschiderii spre module de instruire opţionale.

Între noutăţile care ne atrag mai întâi atenţia se număra faptul că organizarea programului anual de studiu se face în jurul a şase teme care nu trebuie abordate într-o anumită ordine:

* CINE SUNT/SUNTEM? (Descrierea temei - O explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor noastre, a corpului uman, a stării de sănătate proprii şi a familiilor noastre, a prietenilor, comunităţilor şi culturilor cu care venim în contact (materială, fizică, sufletească, culturală şi spirituală), a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a ceea ce înseamnă să fii om)

* CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? (Descrierea temei - O explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau îndepărtat, a relaţiei cauza-efect, a fenomenelor naturale şi a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi tehnologiei)

* CUM ESTE, A FOST ŞI VA FI AICI PE PĂMÂNT? (Descrierea temei - O explorare a Sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe Pământ, cu identificarea factorilor care întreţin viaţa, a problemelor lumii contemporane: poluarea, încălzirea globală, suprapopularea etc. O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei din perspectiva locală şi globală, a căminelor şi a călătoriilor noastre, a descoperirilor, explorărilor, a contribuţiei indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia noastră şi spaţiu)

* CUM PLANIFICĂM/ORGANIZĂM O ACTIVITATE? (Descrierea temei - O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi organizează activităţile, precum şi a universului produselor muncii şi, implicit, a drumului pe care acestea îl parcurg. O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane, a fenomenelor de utilizare/ neutilizare a forţei de muncă şi a impactului acestora asupra evoluţiei comunităţilor umane, în contextul formării unor capacităţi antreprenoriale)

* CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? (Descrierea temei - O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile, sentimentele, convingerile şi valorile, îndeosebi prin limbaj şi prin arte.  O incursiune în lumea patrimoniului cultural naţional şi universal)

* CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? (Descrierea temei - O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare personală.  O incursiune în universul muncii, a naturii şi a valorii sociale a acesteia. O incursiune în lumea meseriilor, a activităţii umane în genere, în vederea descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei de sine).

Tot nouă e şi denumirea tipurilor de activităţi de învăţare: activităţi pe domenii experenţiale - ADE (integrate sau pe discipline), jocuri şi activităţi alese  - ALA,  activităţi de dezvoltare personală - ADP. 

a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.                                                                                                                 

b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele.

c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.                           

- Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea  şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi.                                                                                            

- Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei.                                                                      

- Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă.                                                                                       

- Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

            În esenţă, schimbarea impune acţiune, modernism, o altă viziune asupra activităţilor cu preşcolarii, formarea unui copil independent, care să fie în centrul acţiunii, creativitate şi originalitate, cu alte cuvinte, personalizarea activităţilor din grădiniţă.

 

Bibliografie:

P    Curriculum-ul pentru învăţământul preşcolar

 

Revista cu ISSN

Principiile educatiei morale

PRINCIPIILE EDUCAȚIEI MORALE Prof. înv. primar: Vaida Ioana Liceul Tehnologic nr 1 Gâlgău Educația morală de tip școlar...

Read more

Martisorul, traditie si legenda

MÃRŢIŞORUL, TRADIŢIE ŞI LEGENDÃ Prof. Laura Mihaela Herman Şcoala cu clasele I-VIII „ Nicolae Iorga” Baia Mare     Mãrtisorul, un obicei pãgân de pe vremea dacilor si romanilor Descoperirile arheologice aratã...

Read more

Cercetare stiintifica cu privire la rolu…

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ CU PRIVIRE LA ROLUL COMUNICĂRII ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ prof. Chiru Adelina Şcoala Gimnazială ,,Înv. Clemenţa Beşchea” Căpăţîneşti, judeţul Buzău De-a lungul vieţii, chiar din momentul...

Read more

Rolul si importanta activitatilor extrac…

ROLUL ȘI IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE   Prof. Adăscăliței Elena-Daniela Liceul Tehnologic „Al. Vlahuță” Șendriceni               „A instrui pe tineri cum se cuvine, nu constă în a le vârî în cap mulțime de cuvinte, fraze,...

Read more

Imaginea scolii in societate

IMAGINEA ȘCOLII ÎN COMUNITATE   Prof. STAN CRISTINA Școala Gimnazială „C.Giurescu” Chiojdu, jud. Buzău     Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub aspectul resurselor locale și al priorităților,...

Read more

Cum rezolvam o problema matematica

CUM REZOLVĂM O PROBLEMĂ MATEMATICĂ? Prof. Popa Crina Diana Școala Gimnazială Hășmaș, jud. Arad Una din sarcinile cele mai importante ale profesorului constă...

Read more

Sfaturi pentru parinti si decalog antidr…

Sfaturi pentru părinți și decalog antidrog Iată 10 sfaturi pentru părinţi pentru a-şi ţine copiii aproape de ei şi departe de droguri: 1. Fii parte activă din viaţa lor! Fă-ţi timp...

Read more

Preocupari literare premergatoare Cercul…

PREOCUPÃRI LITERARE PREMERGÃTOARE CERCULUI LITERAR DE LA SIBIU   Nevodenszki Sorina, institutor Şcoala cu clasele I – VIII Sânandrei, jud. Timis     Victor Iancu, renumit estetician al perioadei interbelice, se aflã printre cei mai...

Read more