Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Ereditatea
Marţi, 03 Ianuarie 2012 00:00

EREDITATEA

 

Ereditatea reprezinta insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generatie la alta, sub forma codului genetic, informatii / mesaje de specificitate care privesc specia, grupul de apartenenta sau individul, constituindu-se in premisa biologica a dezvoltarii. Aceste informatii se reflecta in insusirile fizice, biochimice si functionale in plasticitatea sistemului nervos central, intensitatea, echilibrul si mobilitatea proceselor de excitatie si inhibitie, particularitatile anatomo-fiziologice ale analizatorilor si ale glandelor cu secretie interna, predispozitiile catre o forma sau alta de evolutie a starii de sanatate. Altfel spus, caracterele ereditare reprezinta expresia morfologica sau functionala a ceea ce este stocat in genomul celulei ca informatie genetica inglobata in gena. In urma cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca majoritatea caracterelor sunt determinate de mai multe gene, care conlucreaza pentru a exprima un anume caracter.

Analizand datele cercetarilor asupra componentei genetice (ereditare), pot fi sintetizate urmatoarele concluzii:

 

 

- mostenirea ereditara apare ca un complex de predispozitii si potentialitatii, si nu ca o transmitere liniara a trasaturilor antecesorilor,

- diversitatea psihologica umana are cu certitudine si o radacina ereditara (constitutie, baze comportamentale), dar nu poate fi redusa la aceasta,

- ereditatea caracterelor morfologice si biochimice este mult mai bine cunoscuta decat ereditatea insusirilor psihice, care, in cele mai multe cazuri, pare a fi rezultatul unor determinari poligenetice,

- potentialul genetic al fiecarui individ se selecteaza prin hazard si este polivalent, mai ales sub aspectul exprimarii psihice,

- ceea ce este ereditar nu coincide intotdeauna cu ceea ce este congenital sau innascut, unde sunt cuprinse si elemente dobandite in urma influentelor din perioada prenatala / intrauterina,

- ceea ce tine de ereditate se poate exprima in diverse etape de varsta sau poate ramane in stare de latenta pe tot parcursul vietii, in absenta unui factor activator (de eemplu, degenerarea prematura a unor structuri anatomice, aparitia unor afectiuni organice sau psihice, declansarea unor reactii alergice, toate acestea sunt  rezultatul unor predispozitii mostenite genetic),

- factorul ereditar confera unicitatea biologica, in calitate de premisa a unicitatii psihice,

- prin programarea temporala a proceselor de crestere si maturizare, ereditatea creeaza premisele unor momente de optima interventie din partea mediului educativ sau corectiv, in asa-numitele perioade sensibile sau critice, anticiparea sau pierderea acestor perioade se poate dovedi ineficienta,

- factorul ereditar nu se exprima in aceeasi masura in diversele aspecte ale vietii psihice, unele poarta mai puternic amprenta ereditatii (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea), altele mai putin (atitudinile, vointa, caracterul),

- o aceeasi trasatura psihica poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiti (pentru unele persoane factorul ereditar poate fi determinant, in timp ce pentru altele mediul sau educatia poate avea contributia decisiva),

- din perspectiva filogenetica, ereditatea umana are o importanta redusa in determinarea setului de comportamente instinctive, asa se explica de ce, in comparatie cu alte specii, puiul de om isi pierde specificitatea daca, in dezvoltarea sa timpurie, este insotit de membrii altei specii (exemplul tipic in acest caz este oferit de copiii crescuti in compania animalelor si care s-au salbaticit, in ciuda ereditatii de tip uman).

Factorul ereditar genereaza un anumit tip de conduita, acesta avand o mare importanta in procesul de structurare a personalitatii, dar faptul nu se poate explica independent de actiunea factorilor de mediu si de influentele educatiei.

Majoritatea autorilor sunt de parere ca zestre ereditara la om se manifesta in doua planuri principale, unul in determinarea trasaturilor anatomo-fiziologice, iar celalalt in determinarea unor particularitati individuale (culoarea pielii, a ochilor, a parului, amprentele digitale, grupa sanguina).

In conceptia educationala stiintifica privind dezvoltarea personalitatii sunt luate in considerare trei categorii de potente ereditare de natura anatomo-fiziologica si anume: potentele analizatorilor, potentele sistemului nervos central si instinctele.

Ereditatea isi face simtita prezenta in formarea personalitatii individului in masura in care ceilalti doi factori ii permit. In conditiile in care mediul de viata al individului este unul favorabil, iar actiunea educativa ce se exercita asupra lui este una de calitate, posibilele influente negative ale ereditatii sunt foarte putin simtite in personalitatea acestuia. Astfel, se explica faptul ca exista copii care nu sunt foarte bine dotati intelectual, dar care reusesc sa faca fata exigentelor scolare, fiind stimulati si dirijati de parinti cat si de cadrele didactice, atingand performante neasteptate. De asemenea exista si situatii contrare, in care copii dotati din punct de vedere ereditar nu se pot ridica la nivelul asteptarilor deoarece nu li se creeaza conditii favorabile de viata si de studiu.

Posibilitatile innascute ale copilului trebuiesc descoperite, stimulate si dezvoltate pentru a se putea transforma in aptitudini si apoi in talente. In caz contrar ele raman latente, iar in cele din urma se pierd. Ereditatea, fara contributia celorlalti doi factori - mediul si educatia - este asemenea unui sol fertil, dar necultivat.

In concluzie, putem spune ca, la nivelul actual de cunoastere si control al mecanismelor ereditatii, rolul acestui factor in dezvoltare, mai ales in dezvoltarea psihica, este de premisa naturala, constituind un,,echipament primar” pentru dezvoltarea ulterioara personalitatii. Din punct de vedere probabilistic, aceasta premisa poate oferi individului o sansa (ereditate normala) sau o nesansa (ereditate tarata), in primul caz, ea poate fi ulterior valorificata sau nu (in functie de calitatea interventiilor mediului si/sau insusirea educatiei) iar, in cel de-al doilea caz, in functie de gravitate, poate fi ameliorata, compensata in diverse grade sau nu, sub actiunea unor programe specifice de interventie terapeutica si educativ-recuperatorii.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

La competence interculturelle

LA COMPETENCE INTERCULTURELLE   Prof. Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI TIMIŞ     La compétence interculturelle peut être conçue comme étant la capacité du locuteur-auditeur à saisir, à comprendre, à expliquer et à...

Read more

Regulamentul cadru pentru organizarea si…

Ordin privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru organizarea si functionarea consortiilor scolare

Read more

Eseul scolar între intentie si realizare

ESEUL ŞCOLAR ÎNTRE INTENŢIE ŞI REALIZARE   Prof. Cristina Lorincz Colegiul Tehnic Iosif Şilimon, Braşov     Articolul de faţă are în centru problematica eseului şi după un scurt istoric aduce în prim plan confuziile care...

Read more

Creativitatea in scoala si in afara ei

CREATIVITATEA ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN AFARA EI   Prof. Gabriela Ungureanu, Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I, Timişoara   Societatea contemporană, comparativ cu cele anterioare, se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în conduită,...

Read more

Ideea de critica literara in viziunea lu…

IDEEA DE CRITICĂ LITERARĂ ÎN VIZIUNEA LUI JEAN STAROBINSKI     Prof. Apostol Iuliana – Andreea Şcoala cu clasele I-VIII „Dimitrie Pompeiu”, Broscăuţi           În acest articol voi prezenta concepţia unuia dintre membrii Şcolii de la...

Read more

Cunoasterea profilului psihopedagogic si…

CUNOAŞTEREA PROFILULUI PSIHOPEDAGOGIC ŞI FIZIC AL ŞCOLARULUI MIC         Prof. înv. primar: DOBREA MONICA, Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău   Moto: „Omul îşi poate lua cunoştinţele numai de la om. Aşa, bazinul se...

Read more

Documente necesare pentru coordonatorul …

Documente necesare pentru coordonatorul de proiecte şi programe educative     ¢     Decizia de numire pe funcţia de coordonator de proiecte şi programe educative ¢     Fişa postului + individualizată, avizată de Consiliul de administraţie al...

Read more

Contextul european in privinta practici…

CONTEXTUL EUROPEAN ÎN PRIVINȚA PRACTICILOR EDUCAȚIONALE INCLUZIVE Profesor de sprijin Moise Felicia, CSEI Roman, jud Neamț Logoped Moise Cătălin, CSEI Roman, jud Neamț Rezumat: Paradigma educaţiei incluzive a fost lansată în...

Read more