Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Evaluarea caracteristicilor geosistemice din arealul Blahnita Mehedinti
Scris de administrator   
Duminică, 08 Aprilie 2018 19:08

EVALUAREA CARACTERISTICILOR GEOSISTEMICE DIN

AREALUL BLAHNIŢA-MEHEDINŢI

Prof. Jiglaru Carmen Violeta

Şcoala Gimnazială Carpen

Arealul Blahniţa situat în judeţul Mehedinţi reprezintă o zonă naturală protejată din punct de vedere fizico-geografic dar şi biotic fiind prezente specii importante de plante şi animale. La nivelul componentelor geosistemice au avut loc modificări ce dăunează întregii regiuni, sunt necesare măsuri/ acţiuni de prevenire şi stopare a factorilor perturbatori.

1.Limitele arealului analizat

Reprezintă o zonă naturală în lunca râului Blahniţa (lacuri, râuri, mlaştini, turbării, pajişti, păduri de foioase, terenuri arabile cultivate, vii şi livezi) ce asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)

Se află în extremitatea central-sudică a judeţului Mehedinţi (în Lunca Dunării), pe teritoriul comunelor Burila Mare, Devesel, Gogoşu, Hinova, Jiana şi Pătulele şi este străbătută de drumurile naţionale DN56C (care leagă localitatea Salcia de Burila Mare) şi DN56A (Calafat - Drobeta-Turnu Severin).

Coordonate 44025'31'' latitudine Nordică şi 22038'17'' longitudine Estică.

2.Elemente favorabile si restrictive impuse de componentele naturale comunitatilor umane din spatiul analizat cu precizarea repartitiei spatiale

Climat temperat-continental cu influenţe mediteraneene după cum urmează: sector de clima continentală, ţinutul climei de câmpie, districtul climatic de pădure, subdistrictul vestic. Regimul termic este caracterizat prin amplitudini termice mari, consecinţă a invaziilor de aer arctic în timpul iernii şi al aerului tropical vara. Temperatura medie a anotimpului cald este de 22,10 Celsius, temperatura medie a anotimpului rece este de -0,50 Celsius, media temperaturilor maxime absolute anuale este de 31,20 Celsius, iar media temperaturilor minime absolute anuale este de -8,5 grade Celsius. Regimul eolian este determinat de vânturi predominante caracteristice părţii de vest a Câmpiei Romane pe direcţia nord-vest şi vest, cu intensitatea cea mai mare iarna, atingând 25-60 km/ora. Vântul principal este crivăţul, dar şi austrul. Precipitaţiile atmosferice de aproximativ 536,5 mm/an constituie rezerva de umezeală a solului necesară în perioada de vegetaţie, pânza de apa freatică fiind la mari adâncimi. Deficit mare de apă se constată în timpul sezonului de vegetaţie, înregistrând-se un maxim de deficit în luna septembrie, de 38,2 mm.

Relieful favorabil, o configuraţie în majoritate este plană, cu uşoare denivelări cu înălţimi de 5-10 m, brăzdat de văi de adâncimi de 2-3 m, în direcţia sud-est – nord-vest. Se găsesc zone uşor ondulate, formate din dune şi interdune nisipoase stabilizate în partea centrală a zonei cu direcţii tot de sud-est – nord-vest, formate eolian. În zonele localităţilor Hinova, Batoţi şi Gruia diferenţele de nivel între terasele Dunării şi albia minoră a fluviului sunt mai ridicate, abruptul terasei atingând zona inundabilă sau albia râului, formând maluri foarte abrupte. Astfel în aceste zone se observă accentuat efectul de eroziune laterală a râului, precum şi a fenomenelor torenţiale proeminente în depozitele de loess a teraselor. Unităţile de relief sunt reprezentate de Câmpia Jianei, Câmpia Punghinei, Lunca Salciei, Culoarul Drobeta-Bala si Piemontul Bălăciţei.

-Principalele tipuri de soluri identificate pe teritoriul celor trei arii naturale protejate sunt: molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri cambrice, cernoziomuri argiloiluviale), argiluvisoluri (soluri brun-roscate, soluri brune luvice şi planosoluri), cambisoluri ( soluri brune eu-mezobazice, soluri brune luvice), psamosoluri, soluri hidromorfe, soluri aluviale şi protosoluri aluviale.

Din punct de vedere hidrologic, este prezentă o reţea minimă hidrografică, formată din Fluviul Dunărea la vest, cu braţul sau Dunărea Mică închizând un teritoriu ce formează Ostrovul Mare, în care se varsă pârâul Blahniţa al cărui debit de apă este influenţat de existenţa în zonă a unor luciuri de apă: Balta Rotunda şi Balta Verde.

Pădurile mixte de cer (Quercus cerris) şi gorun (Quercus petraea), eventual de gârniţă (Quercus frainetto), răspândite în etajul colinar (200-450-500-600 m) pe diferite roci (mai ales pe loess, dar şi pe nisipuri, andezite, tufe, calcare, dolomite şi conglomerate. Pădurile de luncă formate din specii cu lemn de esenţă tare sunt răspândite în luncile râurilor mari, în albia majoră a acestora

Pădurile de luncă formate din specii cu lemn de esenţă moale sunt răspândite în bazinul mediteranean şi al Mării Negre, pe grindurile nisipoase de mal din lungul râurilor mari în albia majoră a acestora, până la altitudinea aproximativă de 300 m (Populus nigra, Populus alba, Salix alba, (eventual Salix fragilis), stratul arbuştiv (Crataegus monogyna, Viburnum opulus, Frangula alnus, Cornus sanguinea, Euonymus europaeus, Sambucus nigra, Rosa caninas), stratul ierbos (Bidens tripartitus, Bidens frondosus, Lythrum salicaria, Lysimachia vulgaris, Mentha aquatica, Eupatorium cannabinum, Lycopus europaeus, Lycopus exaltatus, Polygonum hydropiper, Stachys palustris, Solanum dulcamara, Symphytum officinal ).

În arealul Blahnita este semnalată prezenţa mai multor păsări cu specii de: uliu-păsărar, lăcarul mare, lăcarul de mlaştină, lăcarul de rogoz, lăcarul de lac , fluierar de munte, ciocârlie-de-câmp, raţă suliţar, raţa roşie, raţă mare, raţă cârâietoare, raţă pestriţă, stârc cenuşiu, stârc roşu.

3.Modificari ale componentelor mediului

a)-la nivelul reliefului

-Eroziunea laterală cauzată de valurile fluviului în cazul malurilor abrupte de loess (Izvorul Frumos),

-Eroziunea provocată de torenţi pe pante abrupte de loess

-Surpări de teren pe pantele abrupte şi maluri de loess.

-Tasarea solului ca urmare a păşunatului intensiv al oilor.

-Îndiguiri pentru a proteja culturile agricole sau pentru a realiza legatura cu bălţile din luncă transformate în pescări.

b)-hidrologic

-Afectarea calitatii apei in sensul modificarii parametrilor acvatici si evolutia spre o stare inadecvata a calitatii habitatelor acvatice pentru pesti poate fi cauzata de diferite activitati antropice desfasurate in agricultura sau silvicultura. Printre acestea se mentioneaza utilizarea apei paraului pentru irigatii, deversarea in apa paraului de materiale reziduale, infiltratii ale apei uzate in panza freatica ce alimenteaza paraiele, tratamente deparazitare aplicate animalelor domestice urmate de spalarea acestora in apa paraielor, taierea arborilor din habitatele forestiere si de pe maluri si afectarea integritatii malurilor, aplicarea de tratamente chimice impotriva defoliatorilor forestieri, etc

Zonele cele mai grav afectate de schimbarea regimului hidric natural: Zona Ostrovul Corbului, unde lunca inundabilă cuprinsă între fluviul Dunărea şi braţul mort Dunărea Veche a fost izolat, desecat în cea mai mare parte şi transformat în teren agricol – în momentul prezent malul Dunării este antropizat, iar braţul mort este conectat la masele de apă din fluviu prin stăvilare. Această zonă este considerată de prioritate ridicată între siturile propuse pentru restaurare. Zona Izvoarele – Gruia, unde bălţile din luncă au fost transformate în pescării, şi conectivitatea acestora cu fluviu a fost întreruptă prin îndiguiri.

c)-pedologic

Păşunatul intensiv al oilor rezultă în degradarea pajiştilor (ruderalizare şi sărăcire în specii), acumularea bălegarului şi a deşeurilor (deşeuri de lână şi deşeuri menajere) în locul stânelor şi a locurilor de odihnă – care rezultă în dispariţia aproape totală a vegetaţiei ierboase şi tasarea solului.

d)-biotic

Introducerea de noi specii-pe terenurile acoperite de pajişti semifixate de nisip şi pe dunele de nisip încă din mijlocul secolului XX. au început plantările de salcâm (Robinia pseudo-acacia) în scopul fixării solului. Aceste plantaţii sunt azi relativ larg răspândite, şi în multe cazuri replantate. Arboretele sunt monodominate de salcâm, echiene, iar stratul ierbos lipsit de diversitate, dominat de specii ruderale.

Replantarea pădurii cu pin silvestru (Pinus sylvestris) rezultă în schimbarea totală (dispariţia) habitatelor naturale din locul plantaţiilor. Deşi pinul silvestru este o specie nativă pe teritoriul ţării, şi nu se răspândeşte agresiv, aceste arborete nu sunt caracteristice peisajului.

Se plantează specii fructifere nespecifice pădurilor de cer şi gorun în parcele mici: nuc (Juglans regia), zarzăr (Armeniaca vulgaris). Replantarea pădurii cu frasin (Fraxinus excelsior) reprezintă presiune în cazul în care pădurile xerofile de cer şi gorun sunt înlocuite cu plantaţii de frasin

e)antropic

Depozitarea deşeurilor menajere reprezintă unul dintre presiunile cele mai răspândite la nivelul sitului. În lipsa amenajărilor potrivite pentru depozitarea deşeurilor, mai ales a celor nedegradabile (plastic, metal), acestea sunt depozitate (de multe ori împrăştiate) la marginea aşezărilor, în parcări de pe marginea drumurilor, şi de-a lungul drumurilor asfaltate şi neasfaltate comunale de asemenea. Efectele negative ale deşeurilor constă nu numai în poluare continuă ci şi într-o degradare a peisajului. Acumularea deşeurilor biodegradabile atrage după sine răspândirea speciilor ruderale.

4.Biblografie

-BOTNARIUC, N., TATOLE V., Cartea roşie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, Bucureşti

-PLANUL INTEGRAT DE MANAGEMENT AL SITURILOR NATURA 2000 ROSPA0011 BLAHNIŢA

https://ro.wikipedia.org/wiki/Blahni%C8%9Ba

 

Revista cu ISSN

Importanta creativitatii in procesul de …

IMPORTANŢA CREATIVITĂŢII ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE A MATEMATICII ÎN GIMNAZIU   Copaciu Georgeta Cătălina  prof. Şcoala Generală Moeciu de Jos, Jud. Braşov     Prin învăţarea creativă trebuie să reuşim să facem din fiecare copil un...

Read more

Inspectia tematica scop obiective tipuri…

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar   SECTIUNEA a 6-a Inspectia tematica. Scop, obiective, tipuri, etape   Art. 46. -     Obiectul principal al inspectiei tematice il reprezinta o secventa particulara/un aspect a/al activitatii...

Read more

Formele generale ale educatiei

FORMELE GENERALE ALE EDUCAŢIEI   Educator Stan Luminiţa-Simona  Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Formele generale ale educaţiei reprezintă ansamblul acţiunilor şi al influenţelor pedagogice desfăşurate, succesiv sau simultan, în cadrul activităţii de formare-dezvoltare...

Read more

Determinarea sensibilitatii bacteriilor …

DETERMINAREA SENSIBILITĂŢII BACTERIILOR LA ANTIBIOTICE Prof. Chiroşcă Gabriela Şcoala Gimnazială Horleşti Rezistenţa la antibiotice este o calitate funcţională şi inevitabilă a bacteriilor antibacteriene. Pentru a...

Read more

Dezvoltarea creativitatii

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITÃŢII DE LA NECESITATE SOCIALÃ LA REALITÃŢILE EDUCAŢIONALE   Prof. grad 1 Bechir Ghiulnar Liceul Teoretic “Callatis”, Mangalia     Creativitatea este o trãsãturã complexã a personalitãtii umane, constând în capacitatea de a...

Read more

Utilizarea computerului in cadrul orelor…

UTILIZAREA COMPUTERULUI ÎN CADRUL ORELOR DE LITERATURĂ   Profesor Safta Mariana Alina Școala Gimnazială Tudor Vadimirescu În predare-evaluare este foarte important să se utilizeze mijloace moderne...

Read more

Comunicare si discurs didactic

COMUNICARE ŞI DISCURS DIDACTIC   Prof. Surdu Alina-Daniela Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni   Nimic nu poate fi cunoscut cu adevărat înainte de a trece în semne; nu există cunoaştere fără semne şi nici semne...

Read more

Cresterea calitatii educatiei si formari…

CREŞTEREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PRIN NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE   Mirela Frunzeanu, profesor pentru învăţământul primar, Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov   Rezumat Contextul de dezvoltare a sistemului educaţional...

Read more