Evolutia starilor sufletesti in poezia lacul de Mihai Eminescu |
Scris de mihaiela lazar
|
Sâmbătă, 08 Februarie 2014 19:52 |
EVOLUŢIA STĂRILOR SUFLETEŞTI
ÎN POEZIA “LACUL” DE MIHAI EMINESCU
Prof. Andreea Burlacu,
Liceul Teoretic “Aurel Vlaicu” Breaza
Titlul poeziei prezintă lacul ca pe un martor, dar şi participant activ la idila ce urmează să aibă loc sub lumina lunii. Analiza stilistică a modurilor şi timpurilor verbale folosite de Eminescu a dus la concluzia că poezia are un caracter circular în ceea ce priveşte stările sufleteşti pe care le trăieşte eul liric în aşteptarea iubitei: Timpul prezent relevă certitudinea şi cumva complicitatea codrului ca ajutor pentru împlinirea iubirii, apoi conjunctivul prezent relevă speranţa şi dorinţa arzătoare ca iubita să vină,după care revine prezentul, de data aceasta cu certitudinea amară că iubirea nu are nicio şansă să se împlinească.
Poezia “Lacul” apare pentru prima dată la 1 septembrie 1876 în revista “Convorbiri literare din Iaşi, revistă editată sub egida societăţii “Junimea”.
Titlul poeziei prezintă lacul ca un cadru ideal pentru o posibilă idilă, dar şi ca un “personaj”,o ipostază a eului liric, ce îi potenţează stările sufltteşti.
Prima strofă descrie” lacul codrilor albastru”. În toate poeziile eminesciene, lacul şi codrul sunt nedespărţiţi,făcând parte dintr-un peisaj natural aproape ideal,în orice caz, un ambient care predispune la visare şi la iubire. Verbele la timpul prezent arată atât o acţiune care se desfăţoară în momentul vorbirii, cât şi una cu caracter permanent. Avem senzaţia că nuferii galbeni încarcă lacul mereu cu farmec, cu frumuseţe şi cu viaţă.
Ultimele două versuri ale primei strofe produc o ruptură,un declic în calmul static al lacului.Verbul la gerunziu “tresărind” surprinde o acţiune în desfăşurare,un proces,o stare durativă. Din punct de vedere stilistic, tresărirea este asociată cu mişcările involuntare, spontane, cauzate de o emoţie puternică. Se pare aşadar că primul care simte fiorul iubirii este lacul, care împrumută şi bărcii pe care o “cutremură,” din emoţia sa.
Cromatica primei strofe este foarte vie.:lacul este albastru, nuferii sunt galbeni, iar cercurile făcute de rotirea bărcii în apa liniştită sunt albe. Simbol al perfecţiunii, al creaţiei divine unice, cercul mai poate fi asociat şi cu dragostea ideală, iubirea necondiţionată între două fiinţe predestinate a fi Perechea Ideală
La începutul strofei a doua eul liric îşi face simţită prezenţa în mod direct: ”Şi eu trec de-a lung de maluri”. Avem sentimental că îndrăgostitul ia pulsul lacului pentru a vedea dacă acesta este pregătit să susţină şi să intensifice iubirea la care urmează să fie martor. Eul liric nu este liniştit însă, fiind într-o permanentă căutare, încordare.El ascultă zgomotele naturii şi aşteaptă venirea iubitei dintre trestii. Scrierea pronumelui “ea” cu litere cursive nu este întâmplătoare, putînd avea două semnificaţii, în opinia mea:pe de o parte, eul liric este conştient de unicitatea fiinţei iubite, care putea, numai ea, să apară şi să spulbere aşteptarea încordată a partenerului. Pe de altă parte, scrierea deosebită a pronumelui amintit ar putea avea legătură cu faptul că ea este fiinţa iubită văzută generic, o întrupare a Femeii pe care orice îndrăgostit ar aştepta-o. Deşi întîlnirea celor doi este planificată şi aşteptată de eul liric, verbul “a răsări” dă o aură misterioasă acestei veniri,văzută ca o apariţie bruscă, neaşteptată.
De la jumătatea strofei a doua până la ultima strofă, verbele sunt la conjunctiv present,timp ce exprimă o acţiune posibilă,realizabilă, dar care nu se ştie dacă va fi dusă la bun sfârşit. Exact acum începe scenariul idilei aşa cum şi-l imaginează eul liric :ea ar trebui să răsară dintre trestii, surprinzându-l şi să-i “cadă lin pe piept”. Se anunţă astfel o idilă liniştită, caldă, în care iubitul joacă şi un rol protector pentru femeia care se cuibăreşte încet la pieptul lui.
Strofa a treia poate fi şi ea împărţită în jumătate, având în vedere acţiunile pe care urmează să le facă cei doi îndrăgostiţi. Verbul “să sărim” ne duce cu gândul la un cuplu sprinten, plin de viaţă, care intră oarecum într-un spaţiu sacru,privilegiat-luntrea mică,i nstrument pentru călătoria erotică pe lac. În accord cu starea de fericire a cuplului regăsit, natura îi îngână cu “glas de ape”. Personificarea mai sus amintită scoate în evidenţă armonia totală dintre starea de fericire a cuplului şi bucuria naturii, care pare fericită să găzduiască şi să încurajeze o iubire curată, benefică.
Insistenţa cu care poetul foloseşte verbul “să scap” referindu-se la lopeţi şi la cârmă scoate în evidenţă senzaţia programată de abandonare, de uitare de sine. Eul liric este în stare să-şi abandoneze cârma propriei vieţi cotidiene pentru a se dedica iubirii
Senzaţia de abandonare de sine este accentuată şi de folosirea verbului “să plutim”, care implică deplasarea întâmplătoare într-o direcţie voit necunoscută. Cel care predispune la plutire şi la abandonarea de sine a cuplului este farmecul “blândei lune”, sub lumina căreia cuplul se poate lăsa în voia sorţii fără a întâmpina vreun pericol. Aliteraţia şi inversiunea “lumina blândei lune” dau versului caracter sinestezic:pe de o parte, aliteraţia îmi dă senzaţia de curgere continuă datorită folosirii consoanei lichide “l”. E ca şi cum luna ar începe să coboare de pe cer şi să curgă încet, dar constant, peste apa lacului. Pe de altă parte,epitetul personificator “blândei lune” scoate în evidenţă caractterul protector la lunii, care pare a fi o mamă pentru cei doi îndrăgostiţi..
În versul al treilea apare un alt element al naturii care îmbogăţeşte peisajul cu frumuseţe şi o trezeşte parcă din letargia care-c cuprinsese. Este vorba de vântul care foşneşte lin în trestii. Deşi verbul “foşnească”pare a avea o sonoritate supărătoare din cauza dispunerii consoanelor “f”, ”ş”şi s”, el nu strică totuşi armonia peisajului, deoarece ar trebui să foşnească “lin”. Asonanţa din ultimul vers accentuează senzaţia de armonie a peisajului descris.Apa care ar trebui să sune pare a fi atât unduioasă, cât şi duioasă, ceea ce amplifică senzaţia de mediu protector, spaţiu sacru în care iubirea este ferită de orice piedică.
Ultma strofă schimbă registrul poeziei. Revenirea la timpul present al verbeloe,asociată cu propoziţia negativă “Dar nu vine” urmată de punctele de suspensie sugerează o trezire a eului liric la o realitate dacă nu crudă,măcar amară.Iubita nu vine,aşa că întâlnirea atât de minuţios planificată rămâne doar un vis neîmplinit al eului liric, un îndrăgostit fără speranţă. Locuţiunea dverbială “în zadar”, ca şi verbele “suspin şi sufăr”, care sunt dispuse în mod gradat, sugerează tristeţea şi amărăciunea eului liric la gândul că toate planurile sale de împlinire în iubire rămân doar un vis frumos, imposibil de transformat în realitate.
Din natura atât de minunat personificată nu a mai rămas decât “lacul cel albastru încărcat cu flori de nufăr. Dispariţia farmecului deosebit al lacului poate avea două cauze: pe de o parte natura, care a împrumutat din starea de beatitudine a eului liric, preia acum din dezamăgirea acestuia şi simte că nu mai are pentru cine să-şi arate frumuseţea. Pe de altă parte, eul liric este atât de dezamăgit, încât nu mai are ochi să vadă farmecul lacului.Acesta,care i-a fost prieten, complice, protector, a rămas în ochii eului luric un simplu lac albastru plin de flori de nufăr.
Din punct de vedere compoziţional se poate observa în poezia “Lacul” o anumită simetrie a dispunerii timpurilor verbale. În prima strofă, în jumătate din a doua şi în ultima verbele sunt la timpul prezent, sugerând mai întâi neliniştea şi aşteptarea permanentă,apoi dezamăgirea tot mai accentuată.pe care le trăieşte eul liric în planul real anterior şi.respectiv posterior aşteptării iubitei. În cele două strofe şi jumătate dedicate imaginării idilei,verbele sunt la conjunctiv perfect, sugerând o posibilă realizare a acţiunilor pe care le descriu. Este lumea paradisiacă în care eul liric visează să se abandoneze împreună cu iubita în numele Dragostei. Cu cât însă visul este mai frumos, cu atât trezirea este mai brutală şi senzaţia de singurătate mai cruntă.
Scrisă în perioada în care iubirea şi natura erau două teme îngemănate ale poeziei eminesciene, poezia “Lacul” poate fi considerată, cred, un fel de artă poetică pentru creaţia erotică eminesciană. La Eminescu, dragostea presupune aşteptare încordată, abandonare într-un vis măreţ în mijlocul unei atmosfere de basm, şi dezamăgirea neîmplinirii acestuia. Concluzia o trage tot Eminescu, care consideră geniul “o nefericire
Bibliografie
1. Crişan,Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, ”Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas ,Bucureşti, 2009
2. Chevalier, Jea,,Gheerbrant, Alain, ”Dicţionar de simboluri: Vol. I”, Editura Artemis, Bucureşti, 1993.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Duminică, 09 Februarie 2014 20:30 |
|
FIGURI FEMININE ÎN „LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI”
DE MIRON COSTIN
Prof. Hriţcu Elena-Luminiţa
Liceul Teoretic „Carmen Sylva”, Eforie Sud, Constanţa
Studiul urmăreşte să realizeze un inventar al figurilor feminine din „Letopiseţul Ţării Moldovei”al celui... Read more
APROAPE DE O ATMOSFERĂ ELECTROMAGNETICĂ
prof. Mihaela Butoi
Liceul tehnologic “Petru Poni” Onești
Atmosfera Pământului a devenit, treptat, aproape una electromagnetică, constituită dintr-un ansamblu dezordonat de unde, provenite dintr-o mulțime de... Read more
CĂUTAREA IDENTITĂŢII ÎN MEDIA
Mureşan - Chira Gabriel
Prof. Educator CRDEII, Cluj - Napoca
Asaltul informaţional este o realitate întâlnită la tot pasul. Ne punem întrebarea firească - cum ne protejăm... Read more
Metodologie de organizare si desfasurare
a probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone
in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona"
pe diploma de bacalaureat
Afla Metodologia din 10 septembrie... Read more
CHARLES GOUNOD ŞI DOCTORUL FAUST
Prof. Gloria Ghidiceanu
Şcoala Gimnazială Mihai Viteazul, Craiova
Charles Gounod s-a născut la Paris, la 17 iunie 1818, fiu al unor artişti (tatăl pictor şi gravor, mama... Read more
METODE DE INTERACŢIUNE EDUCAŢIONALĂ
Prof. Laura Herman
Şcoala “Nicolae Iorga” Baia Mare
Dincolo de accentul informaţional care devine tot mai puţin monopol al şcolii, aspectul formativ şi motivaţional al acesteia se poate... Read more
STUDIU DESPRE GENEZA METAFOREI ŞI
SENSUL CULTURII DE LUCIAN BLAGA
Prof. Dr. Elena Nadia Vesa
Şcoala cu Clasele I-VIII, Vidra, Judeţul Alba
Motto: Destinul omului este creaţia.
Pornind de la scurta prezentare a... Read more
INTEGRAREA COPIILOR CU DEFICIENȚE
ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, REALITATE SAU FICȚIUNE?
Prof. de psihopedagogie specială Martinconi Noemi,
Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă ,,Alexandru Roșca Lugoj”
Societatea este în continuă schimbare, totul evoluează într-un ritm mai... Read more
TIPOLOGII ALE ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE ŞI SOLUŢII DE INTEGRARE ÎN ŞCOALĂ
Prof. Pavel Adriana-Cristina
Colegiul Economic Buzău
Sintagma „şcoala pentru diversitate” este echivalentă sintagmei “şcoala pentru toţi” şi reprezintă dezideratul maximei… TEORIILE CONTEMPORANE ALE MANAGEMENTULUI
APLICABILE ȋN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ
Profesor limba engleza Camelia Timofte
Școala cu cls. I-VIII G.E. Palade, Buzău
Pentru managerul unei unități de învățământ, a motiva personalul implică a identifica acele…
MANAGEMENTUL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
LA CLASELE CU DEFICIENŢI DE VEDERE
Liliana Nacev, profesor psihopedagog
Liceul Teoretic IRIS, Timişoara
Profesorul psihopedagog trebuie să fie în măsură să ia în considerare nevoile specifice ale copilului…
VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE
Profesor pentru învăţământul primar, Mirela Frunzeanu
Mark Twain International School, loc. Voluntari, jud. Ilfov
Rezumat
Viziunea unei organizaţii reprezintă o stare ideală proiectată în viitor şi care configurează…
Legea 258/2007 privind practica elevilor si studentilor
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1 Practica este activitatea desfasurata de elevi si studenti, in conformitate cu planul de invatamant, care are drept scop…
STUDIU - ROLUL EDUCAŢIEI ÎN FORMAREA DE VALORI ŞI PRINCIPII MORAL – CIVICE
înv. Marc Aurica
Şcoala Gimnazială Cîmpeni
Motto: ”Pentru a trăi între oameni, trebuie să ştii să te porţi… Tabere si excursii scolare - formulare si documentare
Vezi ordinul MEN 3060/2014 privind aprobarea conditiilor de organizare a taberelor, excursiilor, exeditiilor si a altor activitati de timp liber, organizate prin scoala,… CARACTERIZARE GENERALĂ - VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ
Profesor Lazar Mihaiela
Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu
“Etapa micii şcolarităţi este perioada când situaţiile repetate duc la constituirea de mijloace de gândire mai operative în… Calcul medie de admitere pentru învăţământul liceal 2014
Iată cum se face calculul mediei de admitere utilizate pentru admiterea în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2014-2015, menţionând anexa nr. 2 la…
|