FORMAREA DE COMPETENŢE

PRIN LECŢIILE DE ECONOMIE ŞI ECONOMIE APLICATĂ

Profesor, Popescu Marcela Paula

Liceul Tehnologic”Vasile Cocea”Moldoviţa

Cuprins:

1.Competenţele ca finalităţi ale procesului de instruire.

2. Cum se formează competenţele prin studiul disciplinelor Economie şi Economie aplicată?

1. Competenţele ca finalităţi ale procesului de instruire

LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a Educaţiei Naţionale

Art. 4 „Finalitatea principală a educării o reprezintă formarea competenţelor (definite ca „un ansamblu multifuncţional şi trasferabil de cunoştinţe, deprinderi / abilităţi şi aptitudini necesare în situaţii diferite)”.

Art. 72 „ (1)Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare. ”

Art. 329 „(1)Finalităţile principale ale învăţării pe tot parcursul vieţii vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea durabilă a societăţii.

(2)Învăţarea pe tot parcursul vieţii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie şi a competenţelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. ”

Domeniile de competenţe – cheie recomandate de Comisia Europeană.

Aceste domenii de competenţe-cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională în Europa.

1. Comunicarea în limba maternă

2. Comunicarea în limbi străine

3. Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii

4. Competenţa digitală (TSI – Tehnologia Societăţii informaţiei)

5. Competenţa socială şi competenţe civice

6. A învăţa să înveţi

7. Iniţiativă şi antreprenoriat

8. Sensibilizare şi exprimare culturală

   Competenţele – cheie:

   (1) competenţele se definesc printr-un sistem de cunoştinţe – deprinderi (abilităţi) – atitudini;

   (2) au un caracter transdisciplinar;

   (3) competenţele – cheie reprezintă într-un fel finalităţile educaţionale ale învăţământului obligatoriu;

   (4) acestea trebuie să reprezinte baza educaţiei permanente.

   Structura unei competenţe

   • resursele, constituite din:

• cunoştinţe („a şti"),

• deprinderi/abilităţi („a face")

• atitudini, valori(„a fi, a deveni");

  • situaţiile concrete în care elevul învaţă şi pune în practică acel potenţial.

  Fără crearea situaţiilor concrete create pentru a pune în aplicare ceea ce a învăţat, acel potenţial rămâne doar în planul lui „a şti", nu trece în planul lui „a face".

  Formarea competenţelor

• achiziţionarea (dobândirea) de noi cunoştinţe, adică însuşirea de noţiuni, concepte, legi, etc.;

• formarea de deprinderi, adică de capacităţi care permit elevului să înţeleagă, să aplice, să rezolve, să compare, să analizeze, să emită ipoteze sau soluţii, să sintetizeze sau să evaluaze diferite situaţii;

• formarea de atitudini care să exprime convingeri, reacţii şi angajări personale ale elevului faţă de diferite situaţii.

  2. Cum se formează competenţele prin studiul disciplinelor Economie şi Economie aplicată?

  Rolul disciplinelor Economie şi Economie aplicată este justificată de nevoia de a studia problematica economiei de piaţă, astfel încât elevii :

• să dobândească competenţele necesare unei orientări active în mediul economic şi social de-a lungul intregii vieti;

• să dezvolte disponibilitate de a reacţiona pozitiv la o realitate în continuă schimbare;

• să adopte decizii optime în raport cu informaţiile disponibile la un moment dat ;

• să înţeleagă noţiunea de consumator, să îşi identifice nevoile, să fie conştienţi de riscuri şi de oportunităţi;

• să formeze deprinderi şi atitudini corecte în ceea ce priveşte administrarea bugetului personal;

• să gestioneze eficient resursele;

• să manifeste un comportament orientat spre realizarea personală,

• valorificarea propriului potenţial şi construirea unei cariere de succes.

  Domeniile de competenţe – cheie – ca bază a învăţării economiei

1. Comunicarea în limba maternă

   Cunoştinţe: Utilizarea terminologiei specifice (definirea şi înţelegerea conceptelor economice).

   Abilităţi: Exprimarea orală corectă.

   Atitudini: Asumarea unui discurs oral în public; dezvoltarea interesului pentru lecturile cu un conţinut economic.

   2) Competenţe matematice, în ştiinţe şi tehnologii

   Cunoştinţe: Cunoaşterea modalităţilor elementare de reprezentare grafica; reprezentarea unor date sub formă de tabele sau de diagrame statistice în vederea înregistrării, prelucrării şi prezentării acestora,

   Abilităţi: Realizarea unor operaţii matematice simple; utilizarea operaţiilor matematice în analiza şi interpretarea unor fenomene economice; utilizarea unor algoritmi.

   Atitudini: Înţelegerea necesităţii utilizării unor instrumente matematice precise pentru modelarea proceselor din realitatea economică

   (3) Competenţa digitală

   Cunoştinţe: Utilizarea computerului pentru accesarea informaţiei existente prin internet,biblioteca virtuală

   Abilităţi:utilizarea funcţiilor principale ale computerului,

   Atitudini: Înţelegerea rolului informaticii în dobândirea, prelucrarea şi prezentarea informaţiilor cu caracter economic(documente contabile).

   (4) Competenţa socială şi competenţe civice

   Cunoştinţe: specificul socio-economic al U.E.

   Abilităţi: Înţelegerea specificului elementelor de geografie socială şi culturală în contextul diversităţii U.E. ,recepţionarea critică a informaţiilor din massmedia referitoare la comunitatea locală, naţională şi la problemele U.E..

   Atitudini: Interesul pentru dezvoltarea durabilă.

   (5) A învăţa să înveţi

   Cunoştinţe: Metode de analiză obiectivă a realităţii înconjurătoare

   Abilităţi: Citirea, interpretarea şi realizarea informaţiei sub formă grafică.

   Atitudini: Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză a realităţii economice ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

   (6) Iniţiativă şi antreprenoriat

   Cunoştinţe: Cunoaşterea unor elemente de bază ale unor activităţi economice (modul de satisfacere a nevoile consumatorilor,resurse naturale, resurse umane, factori de producţie, sisteme economice,etc).

   Abilităţi: Evaluarea elementelor care pot sta la baza unei activităţi economice; iniţierea şi analizarea unei afaceri prin realizarea P.A.

   Atitudini: Atitudine pozitivă pentru inovaţie şi iniţiativă.

   (7) Sensibilizare şi exprimare culturală

   Cunoştinţe:Economie deschisă-Globalizare şi integrare europeană

   Abilităţi: Relaţionarea informaţiilor din mas-media.

   Atitudini: Atitudine pozitivă faţă de cultură, civilizaţie.

   (8) Comunicarea în limbi străine

   Cunoştinţe: Pronunţarea corectă a numelor marilor economişti ai lumii.

   Abilităţi: Înţelegerea unui text cu conţinut economic

   Atitudini: Dezvoltarea interesului pentru diferenţele culturale care se manifestă şi prin diversitatea de limbaj

   PROGRAMA ŞCOLARĂ

   În proiectarea instruirii pe baza competenţelor, elementele reglatoare principale sunt programele şcolare. .

   La nivelul programelor şcolare de Economie şi Economie aplicată ,relaţia dintre formarea şi evaluarea competenţelor este evidenţiată prin raportarea acestora la:

   - competenţele generale, care reprezintă un ansamblu structurat de cunoştinţe şi de deprinderi pe care

   şi-l propune să-l creeze şi să-l dezvolte fiecare disciplină de studiu, pe întreaga perioadă de şcolarizare;

   - competenţele specifice, care se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din competenţele generale şi sunt etape în formarea acestora;

   - conţinuturile învăţării, care sunt mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor generale propuse;

• valorile şi atitudinile, care orientează dimensiunile axiologică şi afectiv-atitudinală aferente formării personalităţii elevului din perspectiva fiecărei discipline;

• sugestiile metodologice, care propun :

• modalităţi de organizare a procesului de predare/învăţare/evaluare;

• exemplele de activităţi de învăţare sugerează demersuri pe care le poate întreprinde profesorul pentru formarea competenţelor specifice.

  Activităţile de învăţare se proiectează pe baza corelării competenţelor specifice şi conţinuturilor prevăzute în programa şcolară („Cum voi face?”).

  Activităti de învăţare recomandate de programele şcolare prin care sunt formate competenţele specifice:

  Economie

• Exerciţii prin care să fie valorificată experienţa elevilor

• Analiza unor exemple din economia românească

• Analiza unor procese referitoare la spaţiul economic al U.E.

Economie aplicată

• Exersarea deprinderilor esenţiale pentru desfăşurarea unei activităţi economice eficiente şi responsabile în spaţiul privat şi public

• Simularea activităţilor unei firme

• Punerea elevilor în situaţii concrete

• Realizarea unor activităţi prin care este încurajată manifestarea liberei iniţiative şi a spiritului întreprinzător

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

Economie

Economie aplicată

La disciplina „Economie”, cunoştinţele de microeconomie sunt prezentate teoretic.

La disciplina „Economie aplicată”, prin studiul acesteia se va continua utilizarea conceptelor de economie studiate anterior , în situaţii economice concrete, cu care ne întâlnim în viaţa de zi cu zi.

Bibliografie:

• LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a Educaţiei Naţionale;

• Programa şcolară pentru ciclul superior al liceului, Economie, Bucureşti, 2006