Formarea notiunilor elementare necesare studierii geografiei in ciclul gimnazial |
Scris de mihaiela lazar
|
Miercuri, 08 Octombrie 2014 13:04 |
FORMAREA NOŢIUNILOR ELEMENTARE
NECESARE STUDIERII GEOGRAFIEI ÎN CICLUL GIMNAZIAL
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare. Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.
Cuvinte cheie: dimensiuni educaţionale ale geografiei
Geografia, ca disciplină de învăţământ, are un rol deosebit în formarea şi educarea elevilor.
Lumea contemporană, în continuă schimbare, impune adaptarea Geografiei la cerinţele sociale permanent noi, prin includerea în structura ei clasică a unor multiple elemente de noutate: cunoaşterea şi protecţia mediului, păstrarea diversităţii naturale şi umane, integrarea europeană, globalizarea, amenajarea teritoriului.
Principalele dimensiuni educaţionale actuale ale Geografiei sunt:
· dimensiunea geoecologică, care reflectă, poate, principala problemă a lumii contemporane: cunoaşterea, conservarea şi reabilitarea mediului înconjurător;
· dimensiunea europeană, fără a fi o modă, a fost şi este o preocupare continuă a Geografiei regionale, mai ales în contextul integrării europene;
· dimensiunea globală, care permite raportarea la ansamblul planetar a elementelor naturale, umane şi a celor rezultate din interacţiunea dintre om şi natură;
· dimensiunea regională, care pune în evidenţă identitatea specifică fiecărei regiuni, diferenţierile individuale faţă de elementele generale, nu este în contradicţie cu dimensiunea europeană şi globală, ci este doar o modalitate de a sublinia specificul regional şi local, asigurându-se astfel păstrarea diversităţii naturale şi umane;
· dimensiunea culturală, care permite perceperea unor spaţii (regiuni, state, oraşe) cu o profundă tradiţie şi vocaţie culturală;
· dimensiunea umană, care redă problematica societăţii umane în dimensiunile ei spaţiale, temporale şi în legătură cu elementele mediului înconjurător;
· dimensiunea economică – dezvoltare durabilă, care, în condiţiile globalizării, îmbină elementele legate de eficienţă, accesarea resurselor şi atenţia pentru mediul înconjurător;
· dimensiunea naţională, care dezvoltă sentimentul de patriotism prin studierea Geografiei României;
· dimensiunea interdisciplinarităţii, care are o semnificaţie mai deosebită în cazul Geografiei, deoarece, prin structura sa interioară, ca ştiinţă atât a naturii cât şi a societăţii, poate sintetiza foarte bine aspecte ale cunoaşterii şi practicii umane din cele două mari domenii, la aceasta adăugându-se şi elemente de transdisciplinaritate şi multidisciplinaritate.
Prin studiul geografiei elevii îşi însuşesc un sistem de noţiuni, priceperi şi deprinderi, necesare pentru activitatea practică, îşi formează o concepţie ştiinţifică despre lume şi, în acelaşi timp, îşi formează deprinderi intelectuale de muncă.
Formarea primelor noţiuni de geografie se produce încă din învăţământul preşcolar, când, sub îndrumarea educatorilor, preşcolarii abordează teme cu caracter geografic: cercetarea unor medii cunoscute (clasa, oraşul / satul natal, parcul, pădurea, etc.). Astfel, prin aceste prime investigaţii se fundamentează capacităţile de observare, de analiză, de comparare, prin formularea întrebărilor cauzale – De ce? – şi a răspunsurilor, prin lansarea unor ipoteze şi prin căutarea dovezilor, se dezvoltă raţionamentul geografic al copiilor.
Introducerea, la clasa I şi a II-a, a disciplinei Cunoaşterea mediului vine să realizeze o punte de legătură între elementele de cunoaştere a mediului acumulate de copii în ciclul preşcolar şi disciplina Ştiinţele naturii, studiată la clasele a III-a şi a IV-a.
Studierea Ştiinţelor naturii într-o abordare interdisciplinară permite o structurare a problemelor pornind de la o serie de teme integratoare, mai apropiate de capacitatea de înţelegere a elevilor. Se urmăreşte, de asemenea, nu o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice, ci raportatea elevilor la mediul în care trăiesc. Astfel, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea orizontului local şi apropiat către reprezentarea orizontului îndepărtat.
Geografia, ca disciplină de sine stătătoare, este studiată abia în clasa a IV-a, fiind intitulată foarte generos: Introducere în geografie – de la localitatea natală la planetă.
Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezintă selectiv, sintetic, esenţializat şi structurat elementele de geografie a orizontului local şi apropiat, caracteristicile geografice generale ale României şi diferenţierile regionale (unde se pune, din nou, accent pe orizontul local şi apropiat) şi locul României în Europa şi pe Glob.
Demersul de învăţare porneşte de la localitatea natală şi ajunge la dimensiunile planetei, trecând prin spaţii de referinţă semnificative (orizontul local şi apropiat, regiunea natală, judeţul natal, ţara, continentul, planeta ca întreg).
Pe parcursul clasei a IV-a elevii pot să ajungă la perceperea corectă a unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite, făcând trecerea la scară, de la dimensiunile orizontului local şi apropiat până la cele ale planetei.
Parcurgerea conţinuturilor din programa de Geografie pentru clasa a IV-a presupune multiple elemente de geografie fizică (orientarea cu ajutorul punctelor cardinale, reprezentarea cartografică a suprafeţei terestre, relieful, clima, hidrografia, vegetaţia, fauna şi solurile, Pământul în Univers) şi geografie umană (populaţia, aşezările umane, economia), dar şi elemente de geografie politică (Uniunea Europeană), geografie regională (Europa) şi geografia mediului, punându-se bazele Geografiei generale care va fi studiată în clasa a V-a, Geografiei regionale, studiată în clasele a VI-a şi a VII-a şi a Geografiei României, studiată în clasa a VIII-a.
În concluzie, achiziţionarea noţiunilor elementare de geografie se face pe tot parcursul ciclului primar, mai accentuat la finalul acestuia, învăţătorul având un rol deosebit de important în realizarea acestor achiziţii, deoarece are libertatea de a alege şi de a organiza activităţile de învăţare, precum şi succesiunea temelor, păstrând însă logica internă a disciplinei, pentru a atinge obiectivele propuse.
Elevii intră în ciclul gimnazial cu un bagaj consistent de noţiuni geografice, profesorul de geografie având rolul de a aprofunda şi îmbogăţi cunoştinţele geografice ale elevilor.
Bibliografie:
Mândruţ, O. (1996), Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei învăţământului preunuiversitar - Ghid metodologic, I.Ş.E., Bucureşti.
Mândruţ, O., Apostol, Gabriela (2003), Geografie - Ghidul profesorului pentru clasele V – VIII, Editura Corint, Bucureşti.
MEC (CNC) (2005), Programe şcolare pentru clasa a IV-a – Geografie, Bucureşti.
MECI (2009), Programă şcolară revizuită - Geografie – clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti.
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ACTULUI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE PRIN UTILIZAREA APLICAȚIILOR ONLINE ÎN ORELE DE GEOGRAFIE
Prof. Rus Marinela
Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Bistrița
Utilizarea aplicațiilor online în orele de geografie prezintă... Read more
Învăţătorii şi profesorii Junior Achievement se pregătesc cu tehnologie de business pentru ore “altfel”
Bucureşti, 17 februarie - Miercuri, 85 de învăţători din 36 de localităţi şi oraşe* au participat la... Read more
PERTURBĂRI ÎN COMUNICAREA DIDACTICĂ
Prof.Pavel-Surlaru Adriana-Cristina
Colegiul Economic Buzău
Comunicarea didactică, ca şi comunicarea generală interumană, este supusă unor perturbări numeroase şi... Read more
CREATIVITATEA ÎN ŞCOALĂ ŞI ÎN AFARA EI
Prof. Gabriela Ungureanu,
Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I, Timişoara
Societatea contemporană, comparativ cu cele anterioare, se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în conduită,... Read more
Ordinul 5866 din 26 septembrie 2012 (Ordinul 5866/2012)
Ordinul privind aprobarea programelor scolare de
Limba si literatura italiana materna pentru clasele a IX-a si a X-a
Afla ordinul privind aprobarea programelor scolare... Read more
ABANDONUL ȘCOLAR- CAUZE ȘI MODALITĂȚI DE PREVENIRE
Prof. înv. primar Marc Aurica
Școala Gimnazială Cîmpeni, jud. Alba
Educaţia are un rol vital în viaţa unei persoane. Așa cum spune John Dewey... Read more
Planificare model pentru limba si comunicare invatamant primar
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice.... Read more
METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA
EXAMENULUI NAŢIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
Vezi metodologia privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare (definitivat) în învăţământ.
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art. 1 Prevederile Metodologiei privind... Read more
NOILE TEHNOLOGII VALORIFICATE ÎN PREDAREA LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE
Mocan Nicoleta, profesor limba română,
Școala Gimnazială Nr. 1 Săcădat
Ultimele două decenii au transformat tehnologia informaţiei şi comunicării (T.I.C.)… Ghid de evaluare a activităţii didactice
I. PLANIFICARE – PROIECTARE
1. Modul de întocmire a planificărilor:
- structura
- esalonarea adecvată a materiei pe întregul an
- concordanţa cu cerinţele programelor
- integrarea în…
PRINCIPALELE DIMENSIUNI ALE MANAGEMENTULUI
CLASEI DE ELEVI
Institutor Anton Simona Marinela
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2, Vorniceni, Judeţul Botoşani
Dimensiunile centrale ale managementului clasei de elevi, identificate la…
STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A FENOMENULUI DE BULLYING ÎN CONTEXT EUROPEAN
Prof. Moise Iuliana Daniela,
Liceul cu Program Sportiv „I. B. Soter”, Buzău
Fenomenul bullying este din ce în… Călătorie prin lumea-ntreagă
Fiind la Constantine, în a doua perioadă de lucru în Algeria, Luciana Stănilă face o excursie în Egipt. Fascinată de miturile faraonilor, dornică să viziteze Egiptul cu vestita…
Chestionar pentru cadrele didactice
de la Mark Twain International School
Unitatea școlară în care funcționați derulează un nou proiect intitulat Education Technology for World Class Learning, care pune la dispoziția fiecărui…
OPERA FOLCLORICÃ LOCALÃ
– PARTE INTEGRANTÃ A FOLCLORULUI ROMÂNESC –
Prof. Cristina Ciucã
Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca-Chiojdului, Buzãu
Ca în atâtea locuri de pe întinsul tãrii noastre, constiinta folclorului, specificã satului românesc, este…
MITUL LUI SISIF
Prof. Lorincz Cristina
profesor C.T. Iosif Şilimon, Braşov
Articolul de faţă este un studiu asupra operei camusiene „Mitul lui Sisif”, aducând în discuţie tema principală a absurdului. Întregul studiu se… SATIRA SOCIALĂ
ÎN ȚIGANIADA LUI ION BUDAI – DELEANU
Prof. Drd. Miron Costina Violeta
Școala cu clasele I-VIII Tălpaș, Dolj
Mots-clés: satire, intertextualité, société, politique, Tsiganes
Resumé
Auteur satirique par excellence, la réponse de…
|