Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Francofonia in romania
Scris de administrator   
Joi, 08 Februarie 2018 21:23

FRANCOFONIA ÎN ROMÂNIA

prof. Drăgian Ana-Elena

Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea

Momentul care marchează intrarea României în structurile internaţionale ale francofoniei, l-a constituit cea de-a IV-a Conferinţă a Şefilor de Stat, care s-a desfăşurat la Paris în 1991, conferinţă la care România a fost invitată oficial cu statut de observator, alături de Bulgaria. La nivel instituţional s-a decis crearea unui Consiliu permanent al francofoniei, care a demarat în ianuarie 1992.

La reuniunea din 1993 din Insulele Mauriţius au participat 47 de ţări, printre care şi România, care a fost admisă ca membru cu drepturi egale a comunităţii ţărilor care au în comun limba franceză, România fiind prezentă şi la următoarea întâlnire de la Hanoi în 1997.

Pe plan pedagogic, conform lucrării „Starea francofoniei în lume”, a Înaltului Consiliu al Francofoniei, editată în 1991, în România, „la începutul anului şcolar 1990, care a marcat şi introducerea limbii franceze în învăţământul primar, începând de la vârsta de opt ani, opţiunile părinţilor s-au îndreptat mai întâi către limba franceză ( 38% ), apoi engleza ( 26% ) şi , în fine, germana ( 20% ). La acea dată, 161.000 elevi urmau cursuri în limba franceză, iar Maison parisienne Hatier-Didier edita primul manual corespunzător clasei a II-a curs primar”.[1] În 1993, aceeaşi echipă de profesori români va publica primul manual pentru clasa a III-a curs primar, manual editat tot de Hatier-Didier.

Pe lângă instituţiile de învăţământ superior, funcţionează în Bucureşti mai multe filiale francofone, cum ar fi Şcoala Doctorală din Bucureşti, aflată sub patronajul Agenţiei Universitare a Francofoniei. Mai multe universităţi din România sunt membre titulare a Asociaţiei universităţilor parţiale sau integrale de limbă franceză (AUPELF ).

În 1972, la Universitatea Laval din Québec, AUPELF a organizat Prima Întâlnire Mondială a Departamentului de studii franceze, altfel spus a departamentelor sau catedrelor universitare de franceză sau a altor instituţii asemănătoare. România a participat şi aici ca membru fondator a Reţelei de departamente de studii franceze, prin delegatul Paul Miclău, la acea vreme decanul Facultăţii de Limbi Romanice din Bucureşti. La cea de-a doua întâlnire mondială de la Strasbourg, din 1977, s-a organizat Comitetul Regional al Departamentelor de studii franceze pentru Europa non-francofonă. Preşedinţia comitetului a fost asigurată timp de 14 ani de reprezentantul României, profesorul Paul Miclău. Cu acazia celei de-a treia întâlniri mondiale (Togo, 1982 ), acesta a fost ales vice-preşedintele Comitetului Internaţional a Departamentelor de studii franceze. Ultima întâlnire mondială a avul loc la New-Delhi în India.

O altă formă de regrupare a dascălilor de limbă franceză este Federaţia Internaţională a Profesorilor de Franceză ( FIPF ). Dacă România a participat la aceste activităţi şi congrese, aceasta s-a datorat înţelegerii şi generozităţii ultimilor preşedinţi ( canadieni şi finlandezi ). Dar după 1989, s-a putut crea Asociaţia Română de Profesori de Franceză (ARPF ), a cărei preşedinte este profesorul Dan Nasta, pe această cale, România devenind membră cu drepturi egale a FIPF. Ultimul congres a acestei federaţii internaţionale a avut loc la Lausanne, în Elveţia în 1992, unde România a participat cu un număr mare de delegaţi.[2]

Participarea României la aceste manifestări francofone se datorează faptului că ţara este francofonă la bază şi recunoscută în această calitate.

Este de remarcat faptul că singura ţară din lume unde franceza este prima limbă străină cunoscută şi utilizată mai ales ca şi limbă de cultură este România. Se estimează la un milion numărul românilor care sunt francofoni reali (adică cei care utilizează franceza ca limbă de folosinţă ) şi la patru milioane cel al francofonilor ocazionali.

De asemenea există în România un Institut Francez la Bucureşti, având corespondent un Centru Cultural Român la Paris, precum şi trei Centre Culturale la Iaşi, Cluj şi Timişoara, a căror funcţiune este urmarea Acordului Guvernamental semnat la Paris în 1990, între România şi Franţa. Cursurile de limbă franceză de la Institutul Francez de la Bucureşti permit răspândirea francofoniei dincolo de sistemul educativ. În fiecare an, 180 de cursuri sunt puse la dispoziţie, pentru orice nivel, şi Institutul organizează examene pentru obţinerea de diplome DELF ( diplomă de studii în limba franceză ) sau DALF ( diplomă aprofundată în limba franceză ). Institutul este de asemenea un centru pentru obţinere diplomelor ştiinţifice, legate de domenii precise ale vieţii profesionale, cum sunt : certificatul de limbă franceză profesională ( CFP), certificatul de limbă franceză pentru turism şi industria hotelieră ( CFTH ), certificatul de limbă franceză juridică ( CFJ ), diplome în franceza afacerilor ( DFA ).

Bibliografie:

www.francofonie.htm

Léauté, J., Ştefănescu, C., 1994, Avez-vous dit francophonie?, Prietenii Cărţii, Bucureşti, p.78-79



[1] www.francofonie.htm

[2] Léauté, J., Ştefănescu, C., 1994, Avez-vous dit francophonie?, Prietenii Cărţii, Bucureşti, p.78-79

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Luni, 12 Februarie 2018 21:58
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Metode de comunicare

METODE DE COMUNICARE Prof. Macarie Cristina Liceul Vocațional Pedagogic ,,Mihai Eminescu” Tîrgu Mureș Cadrul didactic are un rol activ în comunicarea didactică deoarece el acţionează ca un filtru...

Read more

Standarde profesionale in invatamant

STANDARDE PROFESIONALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT    Prof. Achim Maria Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalau   MOTTO:  „Nu-i ÎNVEŢI pe copii  nici ceea ce ŞTII, nici ceea ce VREI ci ceea ce EŞTI.”               Prin natura umană, ne dorim...

Read more

Mari matematicieni ai antichitatii

Mari matematicieni ai antichitatii

MARI MATEMATICIENI AI ANTICHITĂŢII   Prof. Popp Loredana Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI   Euclid din Alexandria Euclid din Alexandria originar din Damasc(ca. 325 î. Hr, 265 î. Hr) a fost un matematician grec care a...

Read more

La traduction poetique

LA TRADUCTION POETIQUE   Prof. Florescu Paula Cristina, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi Piteşti   Acest articol se opreşte asupra actului de traducere poetică care este capital pentru dialogul între culturi şi mai ales între...

Read more

Planetele Sistemului Solar

Planetele Sistemului Solar

Planetele Sistemului Solar     Cele noua planete ale Sistemului Solar au foarte multe aspecte in comun. Toate au orbita eliptica in jurul Soarelui si toate au luat nastere din praful si gazele...

Read more

Documente consilierul educativ coordonat…

Documentele consilierului educativ / coordonatorului de proiecte  si programe educative scolare si extrascolare   Afla care sunt documentele necesare pentru consilierul educativ / coordonatorul de proiecte si programe educative scolare si extrascolare.   Documente necesare pentru...

Read more

Sensul onomatopeelor in creatia lirica b…

SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ   dr. Ştefan Lucian MUREŞANU   Motto: Veacul m-a făcut / Atât de cult, / Încât mă uit / Peste oameni. / Am învăţat atâtea / În timpul...

Read more

Platforme de elearning Moodle si Ael

PLATFORME DE ELEARNING MOODLE ŞI AEL STUDIU ŞTIINŢIFIC   Profesor Grecu Daniela,  Liceul de Arte “Marin Sorescu” Craiova   Moodle este un Sistem de management al învătării / predării – Learning Management System (LMS). O altă...

Read more