GEOGRAFI DE SEAMĂ DIN JUDEŢUL VRANCEA

Prof. Ciobotaru Ana-Maria

Şcoala Gimnazială Măicăneşti

Rezumat: Ţinutul Vrancei este situat în partea de sud-est a României. Aceste ţinuturi şi-au adus contribuţia la înfrumuseţarea şi îmbogăţirea fondului de cultură a ţării, prin personalităţi ce au adus o serie de schimbări. Vrancea este casa originară a poemului etnogenezei româneşti prin balada "Mioriţa". De asemenea, este şi leagănul de unde a pornit întemeierea geografiei ca ştiinţă - Simion Mehedinţi, începuturile şcolii de stratigrafie – Athanasiu Sava dar şi prin Cotea Valeriu, cel care a adus contribuţii în domeniul oenologiei.

Abstract: The Vrancea land is located in the south-east of Romania. These lands have contributed to fund beautification and enrichment culture of the country through the personalities that brought a number of changes. The Vrancea is the home's original for the poem through the Romanian ethnogenesis: the ballad "Miorita". Also, is the cradle where it started the foundation of geography as a science - Simion Mehedinti, the beginnings of school stratigraphy - Athanasiu Sava and with Cotea Valeriu, the one who made ​​contributions in the field of oenology.

Cuvinte cheie: Vrancea, judeţ, geografie, personalitate, stratigrafie, oenologie.

Athanasiu Sava (28 aprilie 1861-8 aprilie 1946) din comuna Rugineşti, a fost geolog şi paleontolog, membru de onoare al Academiei Române, fondatorul şcolii naţionale de stratigrafie. A realizat studii asupra flişului şi formaţiunilor neogene din Carpaţii Orientali dar şi cercetări paleontologice asupra mamiferelor terţiare şi cuaternare din România.

Din opera marelui savant se remarcă: Studii geologice din districtul Suceava (1898), Curs de geologie stratigrafică cu privire specială asupra dezvoltării diferitelor formațiuni geologice din țara noastră (1932), Curs de geologie generală (1931 - 1932), Asupra prezenței petrolului în Suceava (1901), Asupra stratigrafiei muntelui Stănișoara din nordul Moldovei (1905).

Cotea Valeriu (11 mai 1926) din comuna Vidra este inginer agronom, profesor universitar consultant, director al Centrului de Cercetări pentru Oenologie din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. A absolvit între anii 1947-1951 Facultatea de Agronomie de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi, diplomă de inginer în profilul agricol U.S.A.M.V. Iaşi, diplomă de doctor în agronomie U.S.A.M.V. Bucureşti.

Activitatea publicistică este concretizată în peste 500 de titluri, dintre care mai mult de jumătate sunt lucrări ştiinţifice, iar celelalte sunt cronici, recenzii, prefaţe, postfeţe şi numeroase biografii-portret ale unor oameni de ştiinţă contemporani sau trecuţi în lumea umbrelor. Din cele peste 500 de scrieri, 40% sunt elaborate ca singur autor, 40% ca prim autor şi 20% în colaborare. Un număr de peste 30 de lucrări au fost prezentate în cadrul unor manifestări şi reuniuni ştiinţifice internaţionale (congrese, simpozioane, colocvii etc.) dar şi publicate în reviste de specialitate din Franţa, Elveţia, Germania, S.U.A, Italia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Grecia. 

Dintre cele zece lucrări de sinteză (manuale, cursuri, tratate), de o apreciere deosebită s-au bucurat: Oenologia (1982), Tratat de Oenologie, vol. I (1985) şi vol. II (1988), Podgoriile şi Vinurile României (2000), la care este prim autor. Fiecare dintre aceste trei lucrări s-a bucurat de premiul Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (O.I.V) - organizaţie interguvernamentală cu sediul la Paris, iar ultima a primit şi premiul COPYRO în anul 2000.

Simion Mehedinți (19 octombrie1868, Soveja - 14 decembrie 1962, București) a fost un academician, geograf și geopolitician român. Spirit filozofic, format la școala lui Titu Maiorescu, a desfășurat o vastă activitate culturală ca educator, prin scrierile și numeroasele sale conferințe ținute în fața studenților români din centrele universitare ale țării. A fost un adept al ideilor naționaliste și legionare.

Și-a făcut studiile la București, apoi în Franța și Germania. A fost profesor la Universitatea din București la prima catedră de geografie din România. A fost membru titular al Academiei Române din anul 1915 şi director al revistei Convorbiri literare. A avut un rol important în dezvoltarea gândirii geografice și geopolitice în România. S-a preocupat de stabilirea obiectului și conținutului geografiei, de precizarea locului ei în sistemul științelor, de determinarea legilor și categoriilor geografice dar și a metodelor de cercetare în geografie și geopolitică.

A elaborat un sistem propriu de gândire geografică, concretizat în lucrarea sa fundamentală Terra - introducere în geografia ca știință (2 vol., 1931). Între 1940 și 1944 a colaborat cu revista „Geopolitică și geoistorie”.

Numit la 17 mai 1900 profesor la Facultatea de Litere din București, la prima catedră de geografie înființată în România, Simion Mehedinți a format în această calitate generațiile de mari geografi ai țării -George Vâlsan, Constantin Brătescu, Vintilă Mihăilescu, Mihail D. David. A devenit membru al Mișcării legionare și a fost un admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu.

A colaborat la numeroase ziare și reviste (mai ales Convorbiri literare pe care a condus-o mulți ani): "Cuvântul Studențesc", "Duminica poporului", "Lamura", precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: "Analele Academiei Române", "Buletinul Societății Române de Geografie", "Analele Dobrogei", "Natura", "Anuarul de Geografie și Antropogeografie", "Volkermagasin" (Germania). Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins din viață în anul 1962.

Dintre lucrările acestuia se remarcă: Kartographische Induktion (teză de doctorat) (1900), Etrogeneitatea celor patru sfere (1900), Problemele geografiei contemporane ca știință despre Cosmos (1900), Introducere în studiul geografiei (1904), Die rumänische Steppe (1904), Către noua generație (1912), Poporul (1913), Primăvara literară (1914), Omul politic (1915), Școala poporului (1918), Legea Eforiilor (1918), Însușirile omului de Stat (1919), Altă creștere: Școala muncii (1919), Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale (Discurs de recepție la Academia Română) (1920), Vechimea poporului român și legătura cu elementele alogene (1924), Titu Maiorescu (1925), Școala română și capitalul biologic al poporului român, Biblioteca eugenică și biopolitică a ASTREI (1927), Cadrul antropogeografic. Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul. Vol. I (1918-1928), Terra (metodologie geografică). Operă de importanță științifică mondială, aclamată de specialiștii mondiali în domeniu (1930), Opere complete. „Fundația pentru Literatură și Artă”, Geografia României pentru clasa a III-a, Aproprie-te de Isus prin biserica noastră și prin alegerea educatorilor, Quelque observations sur l'evolution de la geographie en Roumanie, "La vie scientifique en Roumanie", Academia Română, tomul IV: "Sciences pures" I, pag. 329-371 (1937), Geografie și geografi la începutul sec. XIX-lea, Geografie și geografi la începutul sec. XX - Însemnări cu privire la desvoltarea științelor și a învățământului în România (1938), Trilogia științei. Cercetător - erudit – savant.

Geografi de seamă, oameni ai cărţilor, erudiţi ai pământurilor vrâncene, aceştia sunt oamenii care au pus bazele unor ştiinţe complexe, unor fundamente esenţiale pentru geografie. Este important a se cunoaşte biografia unor iluştri stâlpi ai geografiei – cei care au format bazele acesteia.

Bibliografie:

Ielenicz M, Comănescu Laura, Geografie fizică generală (bazele geografiei fizice), Editura Universitară, Bucureşti, 2005;

http://www.vrancea.ro/vn_personalitati.jsp

http://ro.wikipedia.org/wiki/Simion_Mehedin%C8%9Bi

http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=377&prenume_pers=Sava&nume_pers=ATHANASIU

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sava_Athanasiu

http://www.acad.ro/pag_cv/cv_vcotea.htm

http://www.artline.ro/Vrancea_Personalitati_-12880-1-n.html