INFLUENŢE CULINARE DE LA CENTRU ŞI EST EUROPENI

Maistru instructor Hodorog Cristina

C.N.E. “Gh. Chiţu” Craiova, judeţul Dolj

          Un studiu  făcut la făcut la Universitatea Charles din Praga pe adolescenţii din ţările centrului şi estului Europei a evidenţiat faptul că în acele ţări în care venitul pe cap de locuitor a fost suficient, aportul de hrană a fost prea abundent în comparaţie cu necesarul unui organism în creştere (sentinţa însă începe să se manifeste chiar şi la venituri mai mici din cauza faptului că unele alimente sunt mai ieftine, cum ar fi  zahărul şi grăsimile).

            Compoziţia hranei nu a fost adecvată manifestându-se o creştere prea mare a aportului de proteine, grăsime şi zahăr, în timp ce consumul de legume, fructe şi produse lactate a fost insuficient în ţările fostului tratat de la Varşovia s-a manifestat tendinţa creşterii incidenţei boli  crorononiene  , Bulgaria fiind exemplul clasic din cauza celei mai mari mortalităţi cardio vasculare (60,7 % în 1990). Explicaţia ar putea fi găsită în faptul că între anii 1970-1988 consumul de carne, lapte, zahăr şi produsele derivate din acestea a crescut în mod dramatic şi împreună cu ele, grăsimile (care au ajuns la 37 % din totalul caloriilor), sarea şi alcoolul.

            Consumul de cereale a scăzut, în timp ce în aceeaşi perioadă s-a manifestat o creştere uşoară a legumelor, schimbările care au urmat anului 1989 o dată cu apariţia pieţelor libere au dus la o scădere accentuată a consumului de legume, fructe şi leguminoase care constituiau o parte importantă a dietei bulgare. Produsele de tip “gustări” (snack) sunt consumate tot mai mult, iar pâinea albă a înlocuit specialităţile de pâine neagră care erau tradiţionale cândva în Bulgaria.

            Ca şi în ţările industrializate ‚ în mai toate ţările în curs de dezvoltare s-a manifestat un “trend” ascendent al consumului de alimente de tip “fast food”   care se manifestă încă din timpul copilăriei. Alimentele obişnuite tip „fast food” au un conţinut crescut de grăsime (în special acizi graşi de tip trans), ceea ce a dus la creşterea mortalităţii prin boli crorononiene  (în ţările care au început să devină mai conştiente cu privire la legătura dinte o alimentaţie defectuoasă şi sănătate, aceste reţete de restaurante de tip „fast food” au început să includă şi chiftele vegetariene  - “veggie - burger” – ca şi o varietate mai mare de salate). Expresia “junk food” a ajuns să desemneze acele alimente fără valoare nutritivă adică numai  (aşa numitele) “calorii goale” (junk în limba engleză înseamnă gunoi). O altă expresie în vogă este “colonizarea” de tip cola, fenomen care a dus la creşterea dramatică a obezităţii şi a incidenţei diabetului zaharat noninsulinodependent în rândul copiilor tot mai afectaţi de asaltul de calorii din băuturile răcoritoare se mai manifestă o tendinţă periculoasă şi anume “cafeinismul” (s-a constat că cei mai mari  consumatori de cafeină sunt copii între unu şi cinci ani care primesc dintr-un pahar de cola o cantitate de cafeină echivalentă cu patru ceşti de cafea la un adult, atunci când raportăm cantitatea de cafeină la greutatea corporală). În unele ţări cum ar fi Slovacia sau Belgia, cam jumătate din numărul de copii chestionaţi în cadrul unui studiu au raportat un consum de coca cola sau alte băuturi răcoritoare (dintre care unele au adaos de cafeină chiar dacă nu sunt o cola, de ex: “Seven Up”, „Mountain Dew” sau “Dr. pepper”, mai răspândite în ţările occidentale) de cel puţin odată pe zi. Consumul de dulciuri între mese este la fel de răspândit. Chiar şi deserturile care se consumă la masă constituie un pericol pentru copii pentru ca o felie de tort, de ex, se raportează la o greutate corporală mai mică la copil faţă de adult care consumă o porţie la fel de mare. Asistăm astfel la creşterea fenomenului de obezitate în rândul copiilor.

            O alimentaţie deficitară este adesea însoţită şi de o scădere a activităţii fizice. Un studiu efectuat în Polonia a evidenţiat o creştere a incidenţei cancerului colonectal la cei care îşi petreceau timpul liber în activităţi  sedentare.

            S-a emis ipoteza ca populaţia ţărilor în curs de dezvoltare este mai  vulnerabilă  la asaltul stilului de alimentaţie de tip “fast food”. În ceea ce  priveşte obezitatea şi bolile cronice degeneratice, din cauza subnutriţiei din timpul primei perioade a vieţii (ipoteza Barker).

            Poate că acest fenomen se leagă şi de observaţia că în ţările occidentale obezitatea şi diabetul zaharat de tip II se întâlnesc mai mult la cei sărăci.

            Un stil de viaţă vegetarian are un efect pozitiv asupra diferiţilor factori de risc pentru boala arterelor coronare aceştia includ o greutate corporală medie de regulă mai mică, nivele mai mici de colesterol total şi L.D.L – colesterol precum şi valori mai mici ale tensiuni arteriale. Cercetătorii germani de la Universitatea din Munchen care au ajuns la această conclizie au publicat rezultatele studiului lor în 1995. Ei adaugă în revista germană de cercetare medicală: “În asociere cu un stil mai sănătos de viaţă” vegetarieni au o mortalitate generală cu 30% mai mică.

            Prevalenţa cancerului bronsic, de colon şi de sân este de asemenea mai mică, în forma sa cea mai strictă însă, regimul vegetarian poate duce la deficit de vitamina B12, care poate să apară la copii vegetarieni, la femeile care alăptează sau la cele însărcinate, într-un cuvânt la cei care au nevoie crescută de această vitamină. În genral însă, un regim vegetarian are un efect benefic asupra sănătăţii atunci când este comparat cu dieta obişnuită din Europa Centrală.

Bibliografie:

1. World cancer research fund, american institute for cancer research: Food, nutrition and the Precention of cancer; 1997
2. www.medicas.ro
3. Minghien Cristina: procesul uman de formare a obiceiurilor alimentare: Editura Neutrina Reşiţa – 2009