Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Jocurile didactice mijloc de activizare a elevilor din clasele primare si de cultivare a interesului pentru invatare
Luni, 08 Iulie 2013 21:27

JOCURILE DIDACTICE

MIJLOC DE ACTIVIZARE A ELEVILOR DIN CLASELE I-IV ŞI

DE CULTIVARE A INTERESULUI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

 

Înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Vidra

 

Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă preşcolară. Jucându-se, copilul descoperă lumea, viaţa, obiectele din jur. În joc, prin manipularea diferitelor obiecte, copii cunosc însuşirile acestora, prin aranjarea şi ordonarea lor dupăp anumite însuşiri sau reguli se ajunge ca aceste acţiuni externe să se interiorizeze, să ducă la acţiuni mintale. La rândul lor, aceste acţiuni mintale pot fi transfigurate apoi la alte activităţi, reinterpretate ori schimbate dând bune rezultate de la o zi la alta în activitatea copilului.      

Odata cu integrarea în viaţa şcolară, activitatea de învăţare ocupă rolul esenţial, dar o bună parte a acestei activităţi se redirijează prin joc, care rămâne o preocupare majoră a întregii copilării.

Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activităţii didactice, în diferite momente ale acesteia, atât în reactualizarea cunoştinţelor predate, asigurându-se şi captarea atenţiei elevilor, în dobândirea noilor cunoştinţe, în fixarea şi consolidarea acestora, cât şi în verificarea şi aprecierea rezultatelor, având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii. Învăţarea nu este un scop al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile şi constă în obţinerea succesului şi satisfacţiei.

 

            De la cea mai fragedă vârstă, jocul face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. Prin joc, copilul îşi afirmă personalitatea, calităţile sale fizice şi psihice, voinţa, inteligenţa, gândirea.

Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă preşcolară. Jucându-se, copilul descoperă lumea, viaţa, obiectele din jur. În joc, prin manipularea diferitelor obiecte, copii cunosc însuşirile acestora, prin aranjarea şi ordonarea lor după anumite însuşiri sau reguli se ajunge ca aceste acţiuni externe să se interiorizeze, să ducă la acţiuni mintale. La rândul lor, aceste acţiuni mintale pot fi transfigurate apoi la alte activităţi, reinterpretate ori schimbate dând bune rezultate de la o zi la alta în activitatea copilului.      

            Odata cu integrarea în viaţa şcolară, activitatea de învăţare ocupă rolul esenţial, dar o bună parte a acestei activităţi se redirijează prin joc, care rămâne o preocupare majoră a întregii copilării. Şi acum la vârsta şcolară, jocul este, de fapt, un mijloc de învăţare. Prin jocul didactic, activitatea de învăţare devine mai eficientă, mai atractivă. J.Fr.Herbart afirma că „plictiseala este păcatul de moarte al predării, iar folosirea jocului poate feri de acest păcat”. Jocul restabileşte un echilibru în activitatea şcolarilor, fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora generând o motivaţie secundară, dar stimulatorie, constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare.

            Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activităţii didactice, în diferite momente ale acesteia, atât în reactualizarea cunoştinţelor predate, asigurându-se şi captarea atenţiei elevilor, în dobândirea noilor cunoştinţe, în fixarea şi consolidarea acestora, cât şi în verificarea şi aprecierea rezultatelor, având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii. Învăţarea nu este un scop al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile şi constă în obţinerea succesului şi satisfacţiei.

            Cadrul didactic poate alege jocul potrivit şi chiar creea el însuşi jocuri care să permită acumularea cunoştinţelor într-o atmosferă de destindere, de divertisment, de relaxare. Se creează astfel un climat favorabil, propice între elevi, în rezolvarea sarcinilor jocului, o înţelegere în respectarea regulilor impuse.

            După cum am mai arătat, elevii învaţă jucându-se şi astfel îşi dau seama de relaţiile ce se stabilesc între ei, în timpul desfăşurării activităţii. Cu cât jocul este mai bine structurat şi mai complex, cu atât elevul acordă un interes (motivaţie), o implicare mai mare în desfăşurarea lui, deoarece copilul nu face bine decât ceea ce-i place să facă.

            Jocurile didactice nu se limitează doar la folosirea lor ca exemplu, ori ca mijloace de destindere pe parcursul lecţiilor la diferite discipline. Ele pot fi introduse chiar în cadrul unui opţional cu acelaşi nume, adică „jocurile didactice”.

            Relaţiile de joc, la început sporadice, instabile, se transformă, alături de lecţie, în forma de colaborare strânsă, astfel încât la sfârşitul perioadei şcolarităţii mici, clasa devine un colectiv închegat cu funcţii sociale bine determinate.

            Mânuite cu iscusinţă, jocurile didactice şi exerciţiile aduc o importantă contribuţie la pregătirea elevilor pentru viaţă, după cum şi Ed. Claparede arată că jocul pregăteşte viitorul satisfăcând nevoi prezente „Jocul este binele, este datoria, este idealul vieţii, este singura atmosferă în care fiinţa psihologică învaţă să respecte şi în consecinţă poate să acţioneze”

 

Bibliografie:

            Viorica, F.Nicoara, Revista „Învăţământul primar” nr. 2-3, Editura Miniped, Bucureşti, 2003

            Elena, Verza, „Omul, jocul şi distracţia”, Editura Şt. şi Enc., Bucureşti, 1978

            Ion, Cerghit, „Metode de învăţare”, E.D.P., Bucureşti, 1997 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Luni, 08 Iulie 2013 21:43
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Avaritia - un vechi motiv literar

AVARIŢIA - UN VECHI MOTIV LITERAR                                                                                                     prof. Rodica Ioana Obreja  Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa” Braşov     Acest articol prezintă un vechi motiv literar, avariţia,din clasicisam până la realism, prin prezentarea câtorva personaje...

Read more

Formarea atitudinii de iubire fata de Du…

FORMAREA ATITUDINII DE IUBIRE FAŢĂ DE DUMNEZEU A TINERILOR SOCIETĂŢII DE ASTĂZI Prof. MĂTĂLICĂ PAULA Şcoala Gimnazială, comuna HERĂEŞTI – NEAMŢ REZUMATUL LUCRĂRII ...

Read more

Elemente de deontologie a evaluarii in c…

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUARII IN CONTEXTUL CREȘTERII  CALITĂŢII ACTULUI EDUCAȚIONAL LA DISCIPLINA MATEMATICĂ   Prof. Petruţ Steliana Grup Şcolar „Mihai Eminescu„ Jimbolia-Timiş     „Exemplul este cel mai de seamă mijloc educativ, în tot cursul vieţii,...

Read more

Program Scoala Altfel activitati pentru …

ACTIVITATEA NR. 2 CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!   Program Şcoala Altfel -  Activităţi 1.       Grupa de vârstă: tineriiii din clasele IX-XII 2.       Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoţional, social, spiritual 3.      ...

Read more

Evaluarea elevilor din ciclul primar pri…

EVALUAREA ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN INTERMEDIUL PROIECTELOR   Prof. înv. primar Bukszar Daniela Școala Gimnazială Lunca Bradului - Județul Mureș   Rezumat: Evaluarea elevilor în cadrul unei discipline, în viziune tradițională, cuantifică doar cunoștințele, priceperile...

Read more

Despre-expresiile-idiomatice

DESPRE EXPRESIILE IDIOMATICE Profesor Silvia Baltă, Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti Studierea expresiilor idiomatice se realizează în cadrul frazeologiei, disciplină de sine stătătoare al...

Read more

Efectul Prometeu si deficientele unei cu…

EFECTUL PROMETEU ŞI DEFICIENŢELE UNEI CULTURI POPULARE   Prof. Maghiar Adina S08 „Arany Janos”, Salonta               În lumea istorică există o ortogeneză a culturilor care se constituie într-o teorie a culturilor şi care...

Read more

Calendarul si structura anului scolar 20…

Calendarul si structura anului scolar 2015-2016 Calendarul anului scolar 2015-2016 a fost modificat cu patru zile inainte ca elevii sa se intoarca pe bancile scolii. Elevii se...

Read more