Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Jocurile didactice mijloc de activizare a elevilor din clasele primare si de cultivare a interesului pentru invatare
Luni, 08 Iulie 2013 21:27

JOCURILE DIDACTICE

MIJLOC DE ACTIVIZARE A ELEVILOR DIN CLASELE I-IV ŞI

DE CULTIVARE A INTERESULUI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

 

Înv. Gligor Dana

Şcoala Gimnazială Vidra

 

Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă preşcolară. Jucându-se, copilul descoperă lumea, viaţa, obiectele din jur. În joc, prin manipularea diferitelor obiecte, copii cunosc însuşirile acestora, prin aranjarea şi ordonarea lor dupăp anumite însuşiri sau reguli se ajunge ca aceste acţiuni externe să se interiorizeze, să ducă la acţiuni mintale. La rândul lor, aceste acţiuni mintale pot fi transfigurate apoi la alte activităţi, reinterpretate ori schimbate dând bune rezultate de la o zi la alta în activitatea copilului.      

Odata cu integrarea în viaţa şcolară, activitatea de învăţare ocupă rolul esenţial, dar o bună parte a acestei activităţi se redirijează prin joc, care rămâne o preocupare majoră a întregii copilării.

Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activităţii didactice, în diferite momente ale acesteia, atât în reactualizarea cunoştinţelor predate, asigurându-se şi captarea atenţiei elevilor, în dobândirea noilor cunoştinţe, în fixarea şi consolidarea acestora, cât şi în verificarea şi aprecierea rezultatelor, având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii. Învăţarea nu este un scop al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile şi constă în obţinerea succesului şi satisfacţiei.

 

            De la cea mai fragedă vârstă, jocul face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. Prin joc, copilul îşi afirmă personalitatea, calităţile sale fizice şi psihice, voinţa, inteligenţa, gândirea.

Jocul este o activitate primordială a copilului de vârstă preşcolară. Jucându-se, copilul descoperă lumea, viaţa, obiectele din jur. În joc, prin manipularea diferitelor obiecte, copii cunosc însuşirile acestora, prin aranjarea şi ordonarea lor după anumite însuşiri sau reguli se ajunge ca aceste acţiuni externe să se interiorizeze, să ducă la acţiuni mintale. La rândul lor, aceste acţiuni mintale pot fi transfigurate apoi la alte activităţi, reinterpretate ori schimbate dând bune rezultate de la o zi la alta în activitatea copilului.      

            Odata cu integrarea în viaţa şcolară, activitatea de învăţare ocupă rolul esenţial, dar o bună parte a acestei activităţi se redirijează prin joc, care rămâne o preocupare majoră a întregii copilării. Şi acum la vârsta şcolară, jocul este, de fapt, un mijloc de învăţare. Prin jocul didactic, activitatea de învăţare devine mai eficientă, mai atractivă. J.Fr.Herbart afirma că „plictiseala este păcatul de moarte al predării, iar folosirea jocului poate feri de acest păcat”. Jocul restabileşte un echilibru în activitatea şcolarilor, fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora generând o motivaţie secundară, dar stimulatorie, constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare.

            Jocul didactic poate fi utilizat la toate disciplinele, pe tot parcursul activităţii didactice, în diferite momente ale acesteia, atât în reactualizarea cunoştinţelor predate, asigurându-se şi captarea atenţiei elevilor, în dobândirea noilor cunoştinţe, în fixarea şi consolidarea acestora, cât şi în verificarea şi aprecierea rezultatelor, având ca scop înlăturarea plictiselii şi oboselii. Învăţarea nu este un scop al jocului, ci rezultatul lui. Scopul general este comun pentru toate jocurile şi constă în obţinerea succesului şi satisfacţiei.

            Cadrul didactic poate alege jocul potrivit şi chiar creea el însuşi jocuri care să permită acumularea cunoştinţelor într-o atmosferă de destindere, de divertisment, de relaxare. Se creează astfel un climat favorabil, propice între elevi, în rezolvarea sarcinilor jocului, o înţelegere în respectarea regulilor impuse.

            După cum am mai arătat, elevii învaţă jucându-se şi astfel îşi dau seama de relaţiile ce se stabilesc între ei, în timpul desfăşurării activităţii. Cu cât jocul este mai bine structurat şi mai complex, cu atât elevul acordă un interes (motivaţie), o implicare mai mare în desfăşurarea lui, deoarece copilul nu face bine decât ceea ce-i place să facă.

            Jocurile didactice nu se limitează doar la folosirea lor ca exemplu, ori ca mijloace de destindere pe parcursul lecţiilor la diferite discipline. Ele pot fi introduse chiar în cadrul unui opţional cu acelaşi nume, adică „jocurile didactice”.

            Relaţiile de joc, la început sporadice, instabile, se transformă, alături de lecţie, în forma de colaborare strânsă, astfel încât la sfârşitul perioadei şcolarităţii mici, clasa devine un colectiv închegat cu funcţii sociale bine determinate.

            Mânuite cu iscusinţă, jocurile didactice şi exerciţiile aduc o importantă contribuţie la pregătirea elevilor pentru viaţă, după cum şi Ed. Claparede arată că jocul pregăteşte viitorul satisfăcând nevoi prezente „Jocul este binele, este datoria, este idealul vieţii, este singura atmosferă în care fiinţa psihologică învaţă să respecte şi în consecinţă poate să acţioneze”

 

Bibliografie:

            Viorica, F.Nicoara, Revista „Învăţământul primar” nr. 2-3, Editura Miniped, Bucureşti, 2003

            Elena, Verza, „Omul, jocul şi distracţia”, Editura Şt. şi Enc., Bucureşti, 1978

            Ion, Cerghit, „Metode de învăţare”, E.D.P., Bucureşti, 1997 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Luni, 08 Iulie 2013 21:43
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Corpul National de Experti in Management…

Corpul National de Experti in Management Educational 2013 seria 1   In Monitorul Oficial nr. 98 din 19 februarie 2013 a fost publicat Ordinul nr. 3179/2013 al ministrului Educatiei Nationale privind aprobarea...

Read more

Metodologie pentru acordarea titlului Pr…

Ordin privind aprobarea Metodologiei pentru acordarea titlului „Profesorul anului“ in invatamantul preuniversitar

Read more

Valente educative ale metodelor interact…

VALENŢE EDUCATIVE ALE METODELOR INTERACTIVE                                                                                              Prof. Dobrea Monica                                                         Şcoala Gimnazială „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău               „Învăţarea autentică se petrece în măsura în care învăţătorul acceptă copilul aşa cum este...

Read more

Metodele predarii matematicii

METODELE PREDĂRII MATEMATICII Prof. Popa Crina Diana Școala Gimnazială Hășmaș, jud. Arad Metodica predării matematicii este o disciplină de tranziție între matematică, pedagogie și psihologie....

Read more

Ordinul 5817 din 2012

Ordinul 5817 din 25 septembrie 2012 (Ordinul 5817/2012)   Ordin pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, al ministrului administratiei si internelor si al ministrului finantelor...

Read more

Organizarea si desfasurarea admiterii in…

ORDIN privind organizarea si desfasurarea admiterii în învatamantul liceal de stat, pentru anul scolar 2011-2012     În baza prevederilor Legii învatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, În temeiul Hotararii Guvernului nr....

Read more

The direct object a study on traditional…

THE DIRECT OBJECT - A STUDY ON TRADITIONAL AND MODERN APPROCHES prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea In pre-theoretical grammars the direct object was frequently...

Read more

Johannes Brahms

JOHANNES BRAHMS (1833 – 1897) Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu Johannes Brahms este muzicianul german care, prin specificul artei sale, uneste cele douã mari...

Read more