Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Jocurile video dezvolta memoria activa a copiilor
Scris de mihaiela lazar   
Joi, 08 Septembrie 2016 07:55

JOCURILE VIDEO DEZVOLTĂ MEMORIA ACTIVĂ A COPIILOR

Prof. Alina Elena Turcescu

Colegiul Național ”Ion C. Brătianu” Pitești

Studii științifice și experiemente realizate în cadrul Consiliului Britanic de Cercetări Medicale au arătat că antrenamentul copiilor realizat prin participarea acestora la activități de joc video a condus la creșeterea capacităților memoriei active. Acest tip de memorie este foarte important pentru că, între altele, reprezintă un predictor semnificativ privind progresul școlar ulterior al copiilor. De asemenea, stimularea electrică a cortexului prefrontal al adulților, lucru echivalent cu activitatea de participare a copiilor la jocuri video, a condus, de asemenea, la dezvoltarea memoriei active a participanților adulți la experimente. Abilitățile pe care le dezvoltă asemenea jocuri sunt evidente.

Cuvinte cheie: joc video, memorie activă, copii, adulți, creier, dezvoltare.

La conferința anuală a Societății de Neuroștiință Cognitivă, care a avut loc anul acesta la New York, au fost prezentate o serie de cercetări și concluziile lor ce conduc la ideea că jocurile video dezvoltă memoria activă la copii, după cum și ideea că stimulările electrice ale creierului adulților conduc la aceleași rezultate.

Duncan Astle de la Consiliul Britanic de Cercetări Medicale, care a prezidat simpozionul, a prezentat aceste idei argumentând: ”Sperăm ca printr-o mai bună cunoaștere a felului în care și de ce abilitățile cognitive sunt influențate de antrenament să putem valorifica mai eficient beneficiile antrenamentelor mentale.”

Multe din cercetările contemporane se apleacă asupra memoriei active deoarece reținerea de informații pentru o scurtă perioadă de timp, până la 8-10 minute, este o capacitate centrală în viața de zi cu zi. În plus, studiile au arătat faptul că modul în care funcționează memoria de scurtă durată, memoria activă, în copilărie reprezintă un predictor foarte relevant în legătură cu progresele școlare ulterioare ale copilului. Plecând de la această idee, Duncan Astle și echipa sa au cercetat dacă este posibil să antrenezi memoria copiilor. Rezultatele studiilor au fost publicate în Journal of Neuroscience și au fost prezentate și în cadrul conferinței amintite mai sus. Grupurile de copii implicați în cercetare aveau între 8 și 11 ani și au participat la un experiment care a presupus 20 de sesiuni de antrenament pentru creier, fiecare din ele a câte 30 minute și 8 jocuri video parcurse. Jocurile solicitau copiilor să rețină informații spațiale sau verbale pentru o scurtă perioadă de timp, pentru ca apoi aceste informații să fie verificate. De exemplu, unul din jocuri cerea memorarea de către copii a locului și ordinii în care apăreau în joc niște asteroizi, iar la sfârșitul jocului copiii trebuiau să dea click pe asteroizii respectivi în ordinea în care apăreau în joc pentru verificarea măsurii în care au reținut informațiile. În grupul experimental, jocurile deveneau din ce în ce mai dificile pe măsură ce răspunsurile copiilor erau mai corecte, în timp ce în grupul de control dificultatea rămânea constantă pentru a putea face diferența între rezultatele obținute în condiții de antrenament al memoriei și cele obținute fără antrenarea acesteia. Finalul experimentului a concluzionat o îmbunătățire a abilităților memoriei active la copiii antrenați în raport cu cei neantrenați. Aceste concluzii au fost verificate și cu ajutorul analizelor cerebrale realizate prin magneto-encefalogramă. Aceasta a arătat că s-au produs schimbări semnificative în conexiunea dintre rețelele neuronale fronto-parietale și cele din occipitalul lateral complex și cortexul temporal inferior la copiii din grupul experimental. Astle a concluzionat legat de acest aspect că antrenamentul a dezvoltat atenția pe care copiii sunt capabili să o folosească ulterior și în cazul unor situații noi pentru care nu au fost antrenați.

Cercetările prezentate la simpozion au fost axate, de asemenea, pe studierea modului în care adulții reacționează din punct de vedere mnezic la stimulările electrice de intensitate slabă ale creierului. John Jonides și colegii săi de la Universitatea din Michigan, SUA, au realizat un experiment la care au participat 62 de subiecți umani care au fost stimulați electric atât la nivelul cortexului prefrontal stâng, cât și cel drept în timp ce desfășurau activități video-spațiale ce implicau folosirea memoriei active. Grupul de control primea false stimulări electrice în timpul desfășurării acelorași activități. După 7 sesiuni de astfel de antrenamente mentale, grupul experimental stimulat electric a dovedit o sporire a capacităților de memorie activă, dezvoltare care s-a menținut pe parcursul a câteva luni după terminarea antrenamentelor. De asemenea, cercetătorii au observat că cei stimulați electric la nivelul cortexului prefrontal drept au dovedit abilități de a transfera selectiv ceea ce au învățat în timpul activităților din antrenamente la situații pentru care nu au fost antrenați. John Jonides a declarat că au fost surprinși să constate efectul de lungă durată asupra memoriei active a subiecților deoarece este un aspect nou, pe care nu l-au așteptat și nu îl luaseră în calcul.

Stimularea electrică a creierului adulților este, însă, similară cu activitatea de antrenament prin jocuri video în cazul copiilor. Aceste aspecte au arătat încă o dată faptul că procesele noastre psihice se dezvoltă în măsura în care sunt folosite și cu atât mai mult cu cât sunt folosite mai mult. Implicarea noastră în cât mai multe activități cognitive este de natură a ne dezvolta intelectual, așadar de a dezvolta inteligența, iar această aptitudine generală este maniera adaptării noastre optime la lumea noastră. De asemenea, posibilitatea de a interveni electric asupra creierului cu consecințe benefice deschide drumul posibilității de a ne ameliora biologic, în special, în cazul de față, în legătură cu ameliorarea Alzheimer și a demenței senile.

Ceea ce este interesant de constatat este, de asemenea, faptul că jocurile desfășurate la calculator, atât de blamate de părinți și profesori, nu sunt, iată, un deserviciu adus educației copiilor noștri. Ele dezvoltă abilități cognitive, ceea ce este și firesc pentru că nu există joc ce nu dezvoltă ceva la copii. Fiecare, în funcție de specificul său, aduce beneficii de altă natură. Singura problemă care se ridică pertinent este legată de timpul alocat jocurilor video în cadrul timpului liber al copiilor noștri, pentru că tot ce e mult strică. Nu prin aceea că s-ar dezvolta prea tare memoria activă a lor, ci prin aceea că dezvoltarea armonioasă a personalității și abilităților copiilor noștri presupune implicarea în mai multe tipuri de activități, cât mai diversificate, nu în majoritate covârșitoare în una din ele. În plus, copiii au nevoie și de contact direct, senzorial cu lumea reală, nu doar de contact virtual cu o lume imaginară.

În concluzie, lăsați copiii să se joace la computer, dar cu măsură și nu doar la computer.

Bibliografie:

https://www.sciencedaily.com/releases/2016/04/160405105557.htm, articol, Cognitive Neuroscience Society, New York, 2016;

Zlate, Mielu, Crețu, Tinca, Mitrofan, Nicolae, Aniței, Mihai, Psihologie, Manual pentru clasa a X-a, Aramis, București, 2005.


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Joi, 29 Septembrie 2016 07:59
 

Revista cu ISSN

Muzicalitatea sonetelor lui Vasile Voicu…

MUZICALITATEA SONETELOR LUI VASILE VOICULESCU Prof. Simona Crainic Liceul de Arte Plastice, Timişoara   O analiză a modalităţii în care se realizează muzicalitatea sonetelor lui V.Voiculescu în ciuda rigorilor impuse de forma fixă de...

Read more

Managementul educational si familia

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL ȘI FAMILIA Prof. Comănescu Marghioala Colegiul Agricol ,,Dr. C. Angelescu” Buzău Școala este instituția organizată de societate pentru instruire și educare, care contribuie astfel prin influențele sale specifice,...

Read more

Chestionar pentru personalul didactic in…

ANEXA Nr. 9   la regulament   CHESTIONAR pentru personalul didactic*)      ___________    *)Raspunsurile la acest chestionar au caracter confidential.   - model -   In scopul diagnosticarii procesului institutional din scoala dvs., a stabilirii unor...

Read more

Planificare model pentru istorie invatam…

Planificare model pentru istorie invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Studiu privind evaluarea perceptiei elev…

STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPŢIEI ELEVILOR REFERITOR LA RELAŢIA LOR CU PROFESORUL   Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov     Studiul urmăreşte cinci dimensiuni psihopedagogice: limbajul folosit de către...

Read more

Revista cercului literar

CERCHIŞTII ŞI ,,REVISTA CERCULUI LITERAR” DE LA SIBIU   Nevodenszki Sorina, profesor I Şcoala cu clasele I-VIII Sânandrei, Jud. Timis     Sibiul a oferit climatul în care s-a constituit una din cele mai cunoscute grupãri din...

Read more

Contraceptia

CONTRACEPŢIA   Prof. Camelia Cosma Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău Contracepţia poate fi definită ca fiind totalitatea metodelor care împiedică fecundaţia, împiedicând ori contactul între ovul şi spermatozoid,...

Read more

Studiu de specialitate educatia parintil…

Studiu de specialitate Educaţia părinţilor – o necesitate               Profesor Pătrașcu Elena Crenguța             Liceul Tehnologic I. C. Petrescu Stîlpeni – GPP Stîlpeni, jud. Argeș     Conceptul educației permanente este "în mod...

Read more