Junimea si criticismul junimist |
Marţi, 08 Mai 2012 21:07 |
JUNIMEA ŞI CRITICISMUL JUNIMIST
Prof. Gabriela Ionescu
Colegiul Tehnic Nr.2, Târgu-Jiu
Rezumat: Societatea Junimea a fost cea mai importantă grupare ideologică şi culturală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, având rolul de a orienta evoluţia culturii române. Studiul de faţă urmăreşte principalele coordonate ale fiinţării acestei confrerii de spirite: fondatorii, înfiinţarea societăţii, etape în activitate, criticismul junimist.
Cuvinte cheie: societate, comuniune de idei, caracter polemic, prelecţiuni populare, direcţie nouă, criticism junimist, forme fără fond.
Societatea Junimea, înfiinţată în iarna anului1863 – primăvara anului 1864 („originea Junimii se pierde în noaptea timpurilor”) la Iaşi, din iniţiativa unor tineri entuziaşti ce studiaseră în străinătate (majoritatea în Germania) şi reveniseră apoi în ţară cu dorinţa de a pune în aplicare cunoştinţele dobândite, promovează un amplu ansamblu de idei care se concretizează, conform exegeţilor istoriografiei literare româneşti, într-un curent cultural, junimismul, care a iniţiat o orientare nouă pentru acea vreme în literatură şi cultură, dar şi în spiritul public.
Un grup de oameni, legaţi prin preocupări comune alcătuind o asociaţie bazată pe comuniunea de idei, care au reuşit să colaboreze în bună înţelegere, păstrându-şi, în acelaşi timp, fiecare libertatea de opinie.
Liderul societăţii, mentorul, autoritatea necontestata, liantul grupării este Titu Maiorescu, ceilalţi membri fondatori sunt Iacob Negruzzi – secretarul perpetuu şi directorul revistei Convorbiri Literare, Vasile Pogor – casier, oferă localul pentru tipografie şi formulează deviza Junimii: „Entre qui veut, reste qui peut”, P.Carp şi Theodor Rosetti – propunătorul denumirii societăţii.
În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, societatea Junimea a fost cea mai importantă grupare ideologică şi culturală din epocă, având rolul de a orienta evoluţia culturii române. O nouă generaţie de intelectuali se impune acum. Cei cinci tineri reveniţi de la studii din străinătate (P.P. Carp, Vasile Pogor, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi şi Titu Maiorescu), conştienţi de situaţia precară a culturii române, au hotărât înfiinţarea acestei societăţi, menită să aducă un suflu nou în cultura română. Circulaţia ideilor junimiste în epocă a fost asigurată de faptul că societatea avea o tipografie proprie, o librărie şi că edita revista Convorbiri literare, începând din 1867. În paginile revistei vor fi publicate articolele lui Maiorescu şi operele marilor clasici: poezia lui Mihai Eminescu, proza lui Ion Creangă şi Ioan Slavici, comediile lui I. L. Caragiale.
Exegeţii au distins trei etape în activitatea societăţii.
Prima dintre acestea, etapa ieşeană (1863-1874) are un pronunţat caracter polemic şi se manifestă în trei direcţii: limbă, literatură şi cultură. În această perioadă se elaborează principiile sociale şi estetice ale junimismului. Tot acum se impune necesitatea educării publicului prin aşa-numitele prelecţiuni populare. Organizate pe teme variate, în diverse cicluri sistematice şi ţinute într-o formă academică, ele au avut drept scop educarea publicului larg, care să înţeleagă cultura ca factor de progres şi moralitate.
Cea de-a doua etapă, din 1874 până în 1885 (cu desfăşurarea şedinţelor Junimii la Bucureşti, dar a activităţii revistei la Iaşi), este o etapă de consolidare, în sensul că în această perioadă se afirmă reprezentanţii de seamă ai „direcţiei noi” în poezia şi proza română, dar şi scriitori aproape necunoscuţi astăzi. Este o perioadă în care se diminuează teoretizarea criticismului în favoarea judecăţilor de valoare. Acum sunt elaborate studiile esenţiale prin care Titu Maiorescu se impune ca autentic întemeietor al criticii noastre literare moderne, fără însă a neglija preocupările din domeniul civilizaţiei, dar mai ales din domeniul limbii literare, necesare pentru că în 1860 se făcuse trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin.
Etapa a treia (bucureşteană) începe din 1885, când revista Convorbiri literare este mutată la Bucureşti, ca şi întreaga societate Junimea. Această etapă are un caracter preponderent universitar, prin studiile de specialitate din domeniile: istorie, filozofie, filologie, geografie. Revista va apărea până în 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii 20 de ani.
Criticismul junimist
Principalul merit al societăţii este acela de a fi pus bazele spiritului critic modern în cultura şi literatura română, reprezentând, în aceeaşi măsură, o reacţie împotriva lipsei de echilibru între formele şi fondul cultural moştenit de la paşoptişti. Curentul cultural promovat de societatea Junimea, se manifestă începând cu anul 1863, timp de un sfert de secol, ca o mişcare de modernizare profundă şi de aplicare ferventă a spiritului critic. Junimiştii au recunoscut contribuţia predecesorilor, dar s-au raportat critic la epoca paşoptistă (1830-1860), de întemeiere a literaturii noastre moderne.
Trăsăturile definitorii ale junimismului au fost identificate de Tudor Vianu, în Istoria literaturii române moderne: spiritul critic, spiritul filozofic, gustul pentru clasic şi academic, spiritul oratoric, ironia.
Spiritul critic este cea mai importantă trăsătură a junimismului şi se manifestă prin respectarea adevărului în studiul istoriei şi al limbii, dorinţa de a începe o viaţă politică şi culturală pe baze autentice, cultivarea simplităţii şi combaterea falsei erudiţii, rigoare şi raţiune, respingerea formelor fără fond. Este combătută falsa erudiţie, manifestată de către mulţi cărturari ai timpului, prin folosirea unei limbi artificiale, care să-i diferenţieze de oamenii de rând. Este respinsă nonvaloarea, identificată la nivelul limbii („beţia de cuvinte”, abuzul de neologisme) şi la nivel socio-politic şi cultural, al instituţiilor statului („formele fără fond”).
Spiritul filozofic era prezent în toate zonele de interes ale tinerilor junimişti şi aceasta nu trebuie să ne surprindă pentru că, după cum se ştie, patru dintre cei cinci membri fondatori aveau doctoratul în filozofie.
Spiritul oratoric a fost adoptat ca o expresie a echilibrului, a rigurozităţii, dar şi ca reacţie împotriva retorismului exagerat al paşoptiştilor, a discursurilor politice demagogice. Maiorescu a devenit în epocă şi a rămas până în zilele noastre un model al oratorului: el îşi pregătea discursurile cu maximă rigurozitate, avea grijă ca totul să fie echilibrat şi elegant, avea în vedere nu numai conţinutul de idei al textului, dar şi forma discursului, inclusiv ţinuta vestimentară, dicţia şi gestica.
Metoda utilizată cel mai adesea de junimişti împotriva adversarilor, dar şi pentru a dezaproba, pentru a scoate în evidenţă tare ale societăţii pe care îşi doreau să le îndrepte era ironia. Tineri învăţaţi, cu o cultură solidă, aveau cultul canoanelor clasice considerând valoare ceea ce rezista în timp.
Criticismul junimist este legat în primul rând de activitatea lui Titu Maiorescu, mentorul societăţii Junimea, dar şi îndrumătorul cultural şi literar al epocii. Criticismul junimist se manifestă mai întâi în domeniul limbii, prin articolul publicat de Titu Maiorescu în 1866, Despre scrierea limbei române. Importanţa articolului în contextul epocii este majoră pentru că declanşează lupta împotriva curentului latinist şi precede întemeierea instituţiei academice, care ar fi avut drept scop: impunerea alfabetului latin, unificarea ortografiei, elaborarea unor lucrări normative (gramatici etc). În 1868, apare studiul În contra direcţiei de astăzi în cultura română, în care este formulată teoria formelor fără fond. Teoria exprimă viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii, fiind construită cu un fundament filozofic, pe trei principii: autonomia valorilor, unitatea dintre cultură şi societate, unitatea dintre fond şi formă în cultură şi în dezvoltarea socială. Prin fond, Maiorescu înţelege activităţile materiale, sociale şi culturale, dar şi tradiţiile sau mentalităţile. Prin formă, sunt desemnate structurile instituţionale (juridice şi politice) ale societăţii, sistemul de educaţie, instituţiile culturale (presa, teatrul, conservatorul, Academia etc), prin care se realizează circulaţia valorilor în cadrul societăţii. Maiorescu nu este împotriva preluării formelor culturale din exterior, însă consideră că acestea trebuie adaptate la specificul naţional şi anticipate de crearea fondului; el combate formele fără fond, contradicţia realitate - aparenţă şi susţine evoluţia organică a societăţii, de la fond spre forme.
Criticismul junimist este o trăsătură definitorie a mişcării, care a influenţat destinul literaturii şi al culturii române. Structurarea unei doctrine unice pe baza respectului faţă de adevăr, plasarea analizei şi a interpretării fenomenului artistic într-o paradigmă valorică universală, combaterea cu vehemenţă a mistificării istoriei şi a limbii române, a lipsei de echilibru între fondul şi forma fenomenului cultural, sunt câteva dintre ideile în numele cărora luptă junimiştii.
Bibliografie:
Călinescu, G., Istoria Literaturii Române, Craiova, Editura Vlad & Vlad, 1993
Ibrăileanu, G., Studii literare, Iaşi, Editura Junimea, 1986
Ornea, Z., Junimea şi Junimismul, Bucureşti, Editura Minerva, 1998
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
CARNEA DE BOVINE-BENEFICII ADUSE SĂNĂTĂȚII CONSUMATORILOR
Prof. ing. Simion Dobrica
Liceul Tehnologic , , Costin Nenițescu”Buzău
Particularitățile digestiei... Read more
CARTEA - PRIETENUL NEPREȚUIT
Înv. Marc Aurica
Școala Gimnazială Cîmpeni
Cine nu ştie citi, nu se poate instrui, nu poate realiza nici un progres care să-l conducă spre autoinstruire şi autoeducaţie.... Read more
INFLUENȚA ANTICHITĂȚII GRECO-LATINE
ÎN OPERA LUI ALEXANDRU MACEDONSKI
MIRON Costina Violeta, Doctorand Universitatea “Ovidius” Constanţa
Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj
Alexandru Macedonski est le théoricien de la modernité entre les... Read more
THE LEARNER-CENTERED MODEL OF TEACHING AND LEARNING
Prof. Popescu Mihaela
Colegiul Tehnic Mătăsari, Gorj
The learner-centered model of teaching and learning is the method emphasizing the goal of the current teaching... Read more
TUTUNUL ŞI EFECTELE FUMATULUI ASUPRA ORGANISMULUI
Prof. Camelia Veronica Cosma
Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău
În societatea actuală acest viciu ”legal” este tot mai mult preferat... Read more
PREMISA ÎNVĂŢĂRII EXPERIENŢIALE ÎN FIZICĂ
prof. Mihaela Butoi
Colegiul Tehnic “Petru Poni” Onești
Este o mare provocare a învăţământului, a educaţiei găsirea unui ”limbaj comun”, a unor metode... Read more
ROLUL ADOLESCENTULUI ÎN SOCIETATE
Prof. Teodorescu Lacramioara
Liceul Teoretic D. Zamfirescu Odobeşti, Jud. Vrancea
Fiecare adolescent este un caz concret, distinct şi trebuie tratat ca atare. El are maniera sa... Read more
 UN PROIECT CARE II APROPIE PE ELEVI DE CARTE:
GÂNDEŞTE-TE LA VIITORUL TAU! CITEŞTE!
prof. Ciucă Cristina
Şcoala cu clasele I – VIII Bâsca – Chiojdului, Com. Chiojdu, Jud. Buzău
Motto: «Cartea... Read more
EDUCATIA TEHNOLOGICA SI PROFESIONALA
Conceptul de educatie profesionala
Problema formarii si educarii profesionale este de mare actualitate in conditiile societatii moderne. Tanarul trebuie sa fie pregatit nu pentru a face fata numai… PROFIL DE PERSONALITATE AL ELEVULUI CREATIV
Profesor Maria Ritivoi
Colegiul Economic “Emanuil Gojdu” Hunedoara
Lucrarea prezintă un profil de personalitate al elevului de liceu, care învaţă discipline economice.
Ansamblul tuturor trăsăturilor de personalitate… Oportunități Qdays
Qdays Educational este reprezentantul oficial în România pentru EF Education First, lider mondial în educație internațională și una dintre cele mai mari companii private de învățământ din lume. Înființată… MOTIVAȚIA ÎNVĂȚĂRII LA ȘCOLARII MICI
Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana
Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău
Una dintre mizele cele mai importante ale sistemului de învățământ românesc este stimularea motivației… SCOPUL ŞI IMPORTANŢA ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE
Prof. Mihaela Marian
Colegiul Tehnic ‘‘Constantin Brâncuși’’
Rezumat: Acţiunile educative desfășurate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese ale elevilor, care… TIPURI DE MEDIU ŞI REFLECTAREA LOR ÎN ARIILE
PROTEJATE DIN JUDEŢUL BRĂILA
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Studiul prezintă caracteristicile mediului din judeţul Brăila şi modul…
PREMISE ŞI CERINŢE ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Prof. înv. primar OLAR CAMELIA-MARIA
Şcoala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăştie
… THE ROLE OF LEARNING STRATEGIES IN SLA.
TEACHING OUR STUDENTS HOW TO LEARN
Profesor: Elisabeta Maxim
Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Botoşani
“Learning strategies are the conscious thoughts and…
STUDIU - ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE
Prof. Gligor Dana
Școala Gimnazială Cîmpeni, jud. Alba
Învăţarea prin cooperare presupune acţiuni conjugate ale mai multor persoane (elevi, profesori) în atingerea scopurilor comune…
|