Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Lectia de geografie ca aplicatie in teren Bazinul hidrografic Tisau
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 18:52

LECŢIA DE GEOGRAFIE CA APLICAŢIE ÎN TEREN 

STUDIU DE CAZ – BAZINUL HIDROGRAFIC TISĂU

 

Prof. Nicolae Cecilia,

Colegiul Tehnic, Buzău

 

Lecţia de geografie în aer liber este nu numai necesară, dar şi obligatorie pentru o mai bună înţelegere a ceea ce este palpabil, valorificând valenţele descriptiv-informative şi practic-aplicative. Elevii devin mici specialişti de monitorizare a mediului, care identifică habitatele în teren, colectează datele, analizează şi interpretează rezultatele.

 

Lecţia în teren are ca scop înţelegerea fenomenelor şi proceselor geografice din bazinul hidrografic Tisău prin cercetarea la teren şi sensibilizarea faţă de problemele mediului înconjurător. Elevii vor face observaţii privitoare la relieful, clima, hidrografia, vegetaţia şi solurile din bazinul hidrografic Tisău, observaţii asupra proceselor de modelarea reliefului şi asupra proceselor antropice, măsurători şi cartări la teren, fotografierea şi filmarea aspectelor importante. Informaţiile se verifică cu acurateţe în teren cu ajutorul hărţii de bază, identificând un punct de observaţie asupra zonei de cercetat sau se poate apela şi la ajutorul localnicilor referitor la elementele de pe hartă. O dată realizată baza de lucru am desfăşurat pe teren cu elevii măsurători şi determinări ale caracteristicilor fizico-geografice din bazinul hidrografic Tisău. În acest demers didactic am adresat întrebări pentru stimularea motivaţiei.

Elevii au determinat pe harta topografică că râul Tisău îşi are izvoarele de pe versantul sudic al Piscului Dracului (737 m) şi  traversează Dealurile Lapoş-Ciolanu şi Depresiunea Nişcovului pe o lungime de 7,37 km.

Primul punct de observaţie l-a constituit confluenţa pârâului Pietroşiţa, pârâu cu caracter temporar, cu râul Tisău, în apropiere aflându-se şi un podeţ de traversare a acestuia. Observaţiile geomorfologice la teren evidenţiază prezenţa terasei a 5-a în bazinul Pietroşiţa relativ restrânsă. Măsurătorile la teren au pus în evidenţă maluri înalte ale râului Tisău de 2,5 m, iar altitudinea relativă prin confruntarea cu harta este de 255 m. Din punct de vedere geologic au fost identificate tipurile de roci sedimentare neogene, aşa cum sunt: pietrişuri, nisipuri, mâluri. Pe ambele maluri ale râului Tisău se observă prezenţa proceselor geomorfologice, aluvionări, prăbuşiri, rostogoliri, eroziunea în suprafaţă, ceea ce indică regimul torenţial al acestui râu.

Un al doilea obiectiv a fost măsurarea parametrilor meteorologici cu ajutorul aparatelor şi instrumentelor, şi observarea mediului de pe valea Pietroşiţa. Datele meteo au fost trecute în tabele, s-au întocmit grafice ale evoluţiei temperaturilor zilnice şi ale cantităţii de precipitaţii zilnice, şi s-a realizat buletinul meteo. Buletinul meteo. „Astăzi vremea este în general instabilă, cu averse de ploaie, ce depăşesc pe alocuri 12 l/mp. Vântul suflă slab până la moderat dinspre nord şi nord-est, iar cerul este temporar noros. Temperatura maximă a zilei va atinge valoarea de  18°C.”

Al treilea aspect urmărit a fost măsurarea datelor hidrologice, viteza, nivelul apei, temperatura apei, aprecierea calităţii apei şi gradul de poluare. Nivelul râului măsurat a fost de 35 cm, lăţimea de 3m, iar temperatura apei de 19°C. Tisăul este cel mai mare afluent al râului Nişcov, are o alimentare pluvio-nivală şi are versanţi împăduriţi. Debitele sunt mai mari primăvara-vara, când creşte şi riscul de inundaţii şi are o putere mai mare de eroziune. În zona cercetată există diguri de beton pentru protejarea malurilor. Aspectele negative sunt legate şi de depozitarea pet-urilor şi a gunoaielor menajere. 

Din punct de vedere biogeografic bazinul cercetat se găseşte în etajul nemoral al zonei forestiere, cu subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) şi subetajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica), specific dealurilor înalte. Au fost identificate specii de fag, gorun, tei, carpen, frasin, ulm cu înălţimi de 10-15 m ulm şi lemn câinesc, măceş, păducel. Gradul de împădurire este ridicat cu porţiuni restrânse defrişate.

În aval de confluenţa pârâului Pietroşiţa cu râul Tisău a fost studiat solul de tip aluviosol, având adâncimea orizonturilor de sol de 30 cm, ph-ul solului 6-7,2, culoarea solului este brun-cenuşie, textura grosieră, iar structura grăunţoasă. Aluviosolul se caracterizează printr-o bioacumulare redusă, ca urmare a depunerilor succsesive de aluviuni. Materialul parental este alcătuit din fluviatile, lacustre şi aluviale recente. Aluviosolurile au o fertilitate relativ bună, fiind cultivate în zonă cu cereale.

Elevii au concluzionat că: particularităţile morfometrice au implicaţii în procesele de modelare, aşa cum sunt şiroirile, pluviodenudarea, alunecările superficiale sau prăbuşirile; reţeaua hidrografică a constituit factorul care a dirijat denudarea în ansamblul ei şi a stabilit trăsăturile morfologice ale reliefului, gradul de adâncire şi de dezvoltare laterală a văilor; dezvoltarea reliefului (între 753,4 m şi 199 m) condiţionează diferenţieri climatice în zonalitatea verticală şi în manifestarea fenomenelor meteorologice; modificările topoclimatice sunt imprimate de zonalitatea latitudinală şi verticală, în special de orientarea culmilor şi înclinarea pantelor; Vegetaţia bazinului determinată de etajarea caracteristicilor climatice şi învelişului de sol prezintă o distribuţie spaţial etajată impusă de desfăşurarea unităţilor de relief.

În concluzie, am constatat următoarele: situaţiile de învăţare bazate pe acţiuni obiectuale concrete determină dezvoltarea psihică a elevilor, autonomia intelectivă şi acţională a acestora, stimularea creativităţii şi imaginaţiei; cercetarea în teren dezvoltă competenţele de a culege, prelucra, analiza şi sintetiza informaţiile despre anumite procese şi fenomene; analizarea orizontului local implică o abordare interdisciplinară, elevii pot utiliza cunoştinţe acumulate la alte discipline; elevii învaţă să-şi folosească mai bine abilităţile practice de studiu şi cercetare prin utilizarea în teren a aparatelor şi instrumentelor;

 

Bibliografie:

BĂLTEANU, D., Experimentul de teren în geomorfologie. Aplicaţii în Subcarpaţii Buzăului, Editura Academiei, Bucureşti, 1983.

IANOŞ, Elena, Excursia şcolară şi valenţele sale instructiv-educative, Terra,  An.XXXII-XXXIV(LII-LIV), p.220-223, Editura CD Press, Bucureşti, 2005.

POPESCU, Dida, Observaţii geomorfologice în Depresiunea Nişcovului, în vol. „Geografia judeţului Buzău şi a împrejurimilor”, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1971.

Ultima actualizare în Miercuri, 09 Aprilie 2014 19:09
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Cum sa motivezi elevii sa fie activi in …

CUM SĂ MOTIVEZI ELEVII SĂ FIE ACTIVI ÎN TIMPUL ORELOR DE CURS                                                                                                     Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina                                                                                                 Şcoala Gimnazială Fodora, com. Gâlgău   O bună comunicare între elevi şi profesor...

Read more

Calendar bacalaureat 2013

Calendarul examenului de bacalaureat 2013   Ministrul educatiei a aprobat Calendarul examenului national de bacalaureat national pentru anul 2013. Afla care este calendarul pentru bacalaureat 2013, sesiunea iunie-iulie 2013 si sesiunea august-septembrie...

Read more

Dualismul poetic Grigore Alexandrescu

DUALISMUL POETIC. GRIGORE ALEXANDRESCU   Prof. Becheru Ramona Florentina Grup Şcolar Ferdinand I Rm.Vâlcea     Grigore Alexandrescu a creat în două registre estetice, aparent distincte, exprimând contradicţiile conştiinţei sale, ireductibile, interogative, greu de conciliat. Acest...

Read more

Continutul dosarului comisiei metodice s…

Conţinutul dosarului comisiei metodice sau ariei curriculare     I. Componenta organizatorică - structura noului an şcolar; - încadrări; - componenţa catedrei (nume, grade didactice, vechime); - orarul membrilor catedrei.   II. Componenta managerială - raport de activitate pe anul...

Read more

Familia sursa de tensiuni si nelinisti p…

FAMILIA-SURSĂ DE TENSIUNI ŞI NELINIŞTI PENTRU COPII?                                            Prof. Terchilă Elena                                              Liceul Teologic Tg-Jiu              Familia reprezintă un partener important în educaţia copilului. Educaţia este o obligaţie a familiei, a statului, a...

Read more

Importanta strategiilor didactice de inv…

IMPORTANŢA STRATEGIILOR DIDACTICE DE ÎNVǍŢARE INTERACTIV-CREATIVǍ ÎN GRǍDINIŢĂ   Prof. înv. preşcolar Bălăşoiu Flaminia Grădiniţa P.N. Vălişoara   Rezumat Didactica modernă, spre deosebire de cea „tradiţională” pune în centrul acţiunii didactice copilul. Acesta nu mai este...

Read more

ROLUL LECTURII

ROLUL LECTURII ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITÃŢII COPILULUI CÃLÃTORIE SPRE INIMÃ ŞI MINTE ...   Prof. Popescu Ileana - Alina (limba si literatura românã) Şcoala”Arhitect T. T. Socolescu”, com. Pãulesti, Judetul Prahova     Literatura – „scop absolut...

Read more

Evaluarea formala si evaluarea informala

EVALUAREA FORMALĂ ȘI EVALUAREA INFORMALĂ   Prof. Nuți Gălețeanu Școala Gimnazială specială pentru Deficienți de auz „Sfânta Maria”- București   Evaluarea școlară este un act de valorizare ce intervine în viața elevilor. Dar așa cum...

Read more