MARI MATEMATICIENI AI ANTICHITĂŢII

Prof. Popp Loredana

Şcoala cu clasele I-VIII SINANDREI

Euclid din Alexandria

Euclid din Alexandria originar din Damasc(ca. 325 î. Hr, 265 î. Hr) a fost un matematician grec care a trăit şi predat în Alexandria în Egipt în timpul domniei lui Ptolemeu I (323 î. Hr – 283 î. Hr). Despre viaţa lui Euclid nu s-au păstrat nici un fel de date, de aceea se spune că viaţa lui se confundă cu opera. Dar nici aceasta nu s-a păstrat în întregime.

În afară de Stihia în traducere românească Elementele, tradusă în peste 300 de limbi şi în care pune bazele geometriei plane şi spatiale şi ale aritmeticii, au mai rămas câteva cărţi dintre care se amintesc: Datele, lucrare ce cuprinde teoreme şi probleme care completează Elementele şi Optica, privită ca o geometrie a "razei vizuale". A iniţiat tradiţia de a indica sfârşitul unei demonstraţii prin cuvintele: ceea ce era de demonstrat.”Elemente” reprezintă cartea după care s-a învăţat geometrie secole de-a rândul; Euclid a rămas pentru umanitate părintele geometriei.

Într-o anecdotă, scrisă după 800 de ani de la moartea sa, se povesteşte că Ptolomeu l-ar fi rugat pe Euclid să-i arate o cale mai uşoară ca să înţeleagă geometria, iar Euclid ar fi răspuns: „În geometrie nu există drumuri speciale pentru regi”.

Thales din Milet

Thales a fost un filozof şi om de ştiinţă grec care a trăit între anii 624 – 546 î. Hr. Deşi niciuna dintre scrierile lui nu a fost găsită, cunoaştem munca sa din scrierile altora. Era nominalizat în toate listele tradiţionale ale celor "Şapte Înţelepţi", inclusiv în cea a lui Platon. Avea o reputaţie de priceput om politic iar istoria relatată de Herodot despre deturnarea cursului râului Halys atestă reputaţia şi capacitatea sa de inginer. Thales şi-a pus întrebări despre natura universului şi a dat răspunsuri care nu au luat în considerare zeii şi demonii. Renunţarea la mitologie a fost un pas crucial în gândirea ştiinţifică şi a condus la o explozie intelectuală care a durat sute de ani. Se pare că este primul care a rupt tradiţia gândirii dependente de supranatural, trecând la real.

În domeniu matematicii, Thales a adus geometria în Grecia, familiarizându-se cu ea în timpul călătoriilor sale în Egipt şi dezvoltând-o ulterior. Teoremele geometrice elaborate de el au constituit temelia matematicii greceşti.

Thales a demonstrat că:

1. un cerc este împărţit în două părţi egale de diametru
2. unghiurile bazei unui triunghi isoscel sunt egale
3. unghiurile opuse la vârf sunt egale
4. un triunghi este determinat dacă sunt date o latură şi unghiurile adiacente ei
5. unghiul înscris într-un semicerc este unghi drept.

Pitagora

Pitagora (c. 580 î. Hr. - c. 500 î. Hr.) a fost un filozof şi matematician grec, originar din insula Samos, întemeietorul pitagorismului, care punea la baza întregii realităţi teoria numerelor şi a armoniei. A fost şi conducătorul partidului aristocratic din Crotone (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au păstrat. Tradiţia îi atribuie descoperirea teoremei geometrice şi a tablei de înmulţire, care îi poartă numele. Ideile şi descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor apropiaţi.

Pitagora a fost un mare educator şi învăţător al spiritului grecesc şi se spune că a fost şi un atlet puternic. Pitagora era ionian, originar din insula Samos, dar a emigrat la Crotone, în Italia de sud, unde a întemeiat şcoala ce-i poartă numele, cea dintîi şcoală italică a Greciei antice. Pitagora pare să nu fi scris nimic. Doctrina filosofică a pitagorismului ne este totuşi destul de bine cunoscută din lucrările lui Aristotel şi Sextus Empiricus, precum şi din lucrări ale pitagoricienilor de mai tîrziu. Totuşi, nu se poate stabili cu precizie ce aparţine lui Pitagora şi ce au adăugat pitagoricienii ulteriori. Celebrele texte "pitagoriciene" Versurile de aur ale lui Pitagora şi Legile morale şi politice ale lui Pitagora, existente şi în traduceri româneşti, aparţin unei epoci ulterioare.

Teorema lui Pitagora este una dintre cele mai cunoscute teoreme din geometria plană (euclidiană). Teorema lui Pitagora afirmă că "în orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei". Dacă se notează cu a şi b lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic, şi cu c lungimea ipotenuzei acestuia, atunci teorema lui Pitagora poate fi formulată algebric astfel:

 a² + b² = c²

Teorema lui Pitagora este în acelaşi timp şi una dintre teoremele cele mai demonstrate (poate teorema cu cele mai multe demonstraţii independente), şi una dintre cele mai uşor demonstrabile. The Pythagorean Proposition, o carte scrisă de Elisha Scott Loomis şi publicată (în câteva ediţii) în America conţine 370 de demonstraţii, inclusiv una aparţinând fostului preşedinte american James Garfield.
Reciproca este adevărată: Oricare ar fi trei numere pozitive a, b, c astfel încât a² + b² = c² , există un triunghi cu laturi de lungimi a, b, c, iar unghiul dintre laturile de lungimi a şi b va fi drept.

Deşi teorema se atribuie astăzi lui Pitagora, se ştie cu siguranţă că a fost cunoscută de mai toate civilizaţiile Pământului de-a lungul timpului: indienii antici, asiro-babilonieni, egiptenii antici, chinezii antici şi alţii.