Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768
platforma-educationala-colaborare.jpg

METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR
Duminică, 08 Februarie 2009 19:03

METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

 

 

Inst. Aftinescu Dorina Florina

Şcoala cu Clasele I-VIII, Galicea Mare, Dolj

 

 

Introducerea organizatorului cognitiv, ca metodã, ilustreazã principiul diferentierii progresive si serveste aceastã functie în raport cu orice temã sau subtemã fatã de care este utilizat.

Organizatorul cognitiv al acestui experiment este reprezentat de întrebarea pe care ne-o punem aici - ce metodã folosim într-o:

- lectie de predare în care am introdus un organizator cognitiv expozitiv;

- lectie de consolidare în care am introdus un organizator cognitiv comparativ;

Rãspunsul îl vom primi în urma experimentului aplicat.

 

Introducerea organizatorului cognitiv în predare, învãtare, consolidare, recapitulare si sistematizare, verificare si evaluare trebuie sã tinã cont de:

v Conditia complementarã, dacã:

- manualul de matematicã ar oferi permanent o completare cu probleme propuse spre rezolvare, aprofundare, extindere

v Conditia pedagogicã prin:

- modificarea accentului de pe anumite functii ale învãtãmântului în raport cu organizarea continutului unei discipline – pe realizarea unor sisteme de lectii cu un maximum de utilizare a tehnologiei didactice (strategii de lectie, strategii de învãtare);

v Conditia psihopedagogicã dacã:

- în activitatea de învãtare pe grupe omogene în functie de aptitudinea matematica specialã s-ar utiliza manualul alternativ destinat unui astfel de coeficient de inteligentã, atunci, la testarea matematicã, învãtãtorii vor formula criterii (itemi) echivalenti pentru stabilirea nivelului performantei maxime a elevilor.

v Dar la rândul lor solicitã:

- individualizarea învãtãrii;

- reguli superioare de operare eficientã;

- cabinete de informaticã.

Am pornit în demararea acestui experiment cu un numãr de 20 elevi – clasa de control si un numar de 18 elevi la clasa experimentalã, dintre care 11 se autodepãsesc în:

Tema 1: Rezolvarea problemelor prin metoda figurativã

Fie dupã algoritm, fie singuri, fie aplicând regula - 14 elevi

Tema 2: Compozitii de probleme dupã model grafic – 11 elevi

Tema 3: Compunere de probleme dupã relatii - 6 elevi

EXCEPtIA este în alegerea si redactarea temei 2:

Compozitii de probleme ( dupã model grafic sau relatii date) .

Cota cea mai înaltã de performantã – CREATIVITATEA – este atinsã de grupul cãruia i-a fost aplicat tratamentul cu organizatorul cognitiv: metode de rezolvare a problemelor.

Rezultã cã elevii îsi însusesc si utilizeazã principiile organizãrii cognitive ale problemei.

Deci, în acelasi timp, îndeplinesc cerintele unei compozitii si care este problemã.

Şi se constatã, în plus, cã elevii au fost exersati înaintea experimentului în creatii libere de diferite tipuri, deoarece compozitiile lor se remarcã printr – un mod de concepere si stil de exprimare încãrcat de simboluri.

Modul de redactare a temei în celelalte grupuri se deosebeste:

Ø Grupul care lucreazã în aplicatie prin strategii de descifrare a enuntului problemei, cunoaste principiile organizãrii cognitive si compune oral, probleme, dar preferã sã aleagã, în scris, rezolvare de probleme dupã algoritm dat. Rezultã cã si-a spus cuvântul modul de instruire anterior experimentului (axat pe explicarea limbajului matematic; creatii libere pornind de la relatii) si se impune sporirea actiunilor de încadrare a problemelor într-un tip.

Ø Grupul care lucreazã în aplicatie pe limbaj matematic, stãpâneste notiunea de problemã. Rezultã cã grupul întâmpinã greutãti la unificarea principiilor de alcãtuire a unei compozitii , deoarece preferã sã rezolve.

Ø Acest obiectiv poate fi reînvãtat prin analizã si delimitare pe texte a pãrtilor principale, prin exercitii de ordonare , exercitii de dezvoltare a unor pãrti din problemã. Se constatã cã grupul are elevi introvertiti, predispusi gândirii divergente, meditatiei profunde, care au o putere mare de concentrare pe probleme care ridicã probleme, ca si mediul lor familial. Cautã sprijinul si siguranta unui text pe care îl abordeazã foarte atent si critic.

Ø Teoretic, cercetarea atinge punctele de slãbiciune ale învãtãmântului românesc

Ø Pedagogic, acest curriculum national, centralizat, prestabilit, este, dupã pãrerea mea, depãsit, închistat în vechile tipare.

Ø Învãtãmântul propus de mine vizeazã o tratare individualã în conformitate cu aptitudinile speciale, trebuintele, dorintele, optiunile, aspiratiile, înclinatiile =zestrea nativã = talentul fiecãrui subiect scolar.

Ø Idealul educational sã fie centrat pe individ, sã satisfacã împlinirea lui spiritualã ca om, în domeniul în care are aptitudini, ci nu sã fie o comandã socialã care nu ajunge sã îndeplineascã pânã la urmã nici comanda societãtii, nici idealul propriu al unei personalitãti umane

Ø Schimbarea mentalitãtii: scoala este la dispozitia individului uman si nu invers. Societatea, ca macrosistem social, prosperã cu cât totalitatea indivizilor din care este alcãtuitã sunt mai pregãtiti, mai educati, civilizati si progreseazã ajungând la un anumit nivel de bunãstare materialã si spiritualã.

Ø Relatiile dintre educat-educator trec în sfera cooperãrii, comunicãrii deschise, constructive. Reciprocitatea, libertatea de actiune, de a lua decizii în ce priveste formarea personalitãtii, sunt atribute ce definesc noul model de relatii.

Ø Mod de instruire special si conform aptitudinilor cerut de acest tip de inteligentã, evident cã de aici rezultã necesitatea unei mãsurãtori adecvate si a unui program. Facilitatea specialã a programului se regãseste în trecerea de la o etapã la alta atunci când subiectul singur se simte pregãtit si hotãrãste momentul. Decizia nu este îngrãditã de bariera anilor scolari, ci de nivelul propriu de pregãtire.

Ø Managementul este categoric descentrat si axat în principal pe o ofertã bogatã de optionale propuse de elevi si/sau pãrinti. Aparent simplu ca organizare (grupe omogene de nivel, cu numãr aproximativ redus de subiecti), managementul este complex din punctul de vedere al programului de instruire, al organizãrii cognitive al continutului.

 

Bibliografie:

Cerghit Ioan, Metode de învãtãmânt, editia a III-a, Editura Didacticã si Pedagogicã R.A., Bucuresti 1997;

Cerghit Ioan, Neacsu Ioan, Negret-Dobridor Ion, Pânisoarã Ion Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iasi, 2001;

Cucos Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, Iasi, 1998;

Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernã, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:33
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Norme metodologice privind efectuarea co…

Norme metodologice privind efectuarea concediului de odihna al personalului didactic din invatamant

Read more

Festivalul National al Sanselor Tale

Festivalul National al Sanselor Tale   Conform adresei M.E.C.T.S. nr. 62458/10.10.2012, in perioada 19-25 noiembrie 2012 se va desfasura  sub genericul “Mediu social mai sigur pentru o educatie mai performanta”, a XIII-a editie a Festivalului National al Sanselor Tale. Organizarea...

Read more

GHID PRACTIC - continuare

Lazar Mihaiela   GHID PRACTIC AL AUTOFORMARII MANAGERIALE A PROFESORULUI (continuare)     5. Managementul comunicarii § Retineti ca deprinderile de comunicare eficienta se dobandesc si se perfectioneaza continuu § Inainte de a comunica un mesaj, anticipati...

Read more

Influenta antichitatii greco latine in o…

INFLUENȚA ANTICHITĂȚII GRECO-LATINE ÎN OPERA LUI ALEXANDRU MACEDONSKI   MIRON Costina Violeta, Doctorand Universitatea “Ovidius” Constanţa Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   Alexandru Macedonski est le théoricien de la modernité entre les...

Read more

Educatia digitala in scoala romaneasca

EDUCAȚIA DIGITALĂ ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ   Profesor Magaz Vasilica Georgeta Liceul Teoretic “ Callatis”, Mangalia                    Rezumat - Acest secol este fără îndoială, secolul culturii digitale. Educaţia digitală este  una din preocupările de bază...

Read more

Evolutia starilor sufletesti in poezia l…

EVOLUŢIA STĂRILOR SUFLETEŞTI ÎN POEZIA “LACUL” DE MIHAI EMINESCU   Prof. Andreea Burlacu, Liceul Teoretic “Aurel Vlaicu” Breaza   Titlul poeziei prezintă lacul ca pe un martor, dar şi participant activ la idila ce urmează...

Read more

PROCEDEE NOI DE EVALUARE IN INVATAMANTUL…

PROCEDEE NOI DE EVALUARE ÎN ÎNVÃŢÃMÂNTUL PRIMAR   Inst. DOBREA MONICA Şcoala „Înv. N. Pâslaru” Casin, Jud. Bacãu     „E imposibil sã judeci adecvarea unei conduite, gradul de eficacitate a unei actiuni fãrã sã cunosti...

Read more

BLACKNESS VS. WHITENESS IN THE EARLY FIL…

BLACKNESS VS. WHITENESS IN THE EARLY FILM INDUSTRY Burghiu Iuliana-Florina, Grup Şcolar “Sfânta Maria”, Galaţi               This article is a theoretical attempt to present the background of the early film industry, which...

Read more