Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metode specifice predarii literaturii romane
Miercuri, 08 Decembrie 2010 19:22

METODE SPECIFICE PREDĂRII LITERATURII ROMÂNE

 

prof. Cornelia Lilă

Liceul Teoretic Novaci, jud. Gorj

 

 

Limba şi cultura, elemente fundamentale pentru viaţa unei societăţi, contribuie în egală măsură la modelarea vieţii sociale, la afirmarea individului în plan profesional şi social, la creşterea capacităţii de adaptare şi la îmbogăţirea universului său afectiv, motivaţional şi atitudinal.

Studiul literaturii în şcoală devine, astfel, un domeniu de interes pentru întreaga societate, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi din punct de vedere cultural, ca proces de formare a individului.

 

 

Datorită valenţelor formative deosebit de complexe ale studiului textului literar, lecţiile de literatură trebuie să devină activităţi în care se realizează, într-o interacţiune continuă, competenţe specifice atât în domeniul lingvisticii, cât şi în domeniul literaturii.

Specific predării literaturii române cunoaştem următoarele metode: lectura, expunerea, prelegerea-dezbatere, simularea, studiul de caz, reflecţia personală, brainstormingul, sinectica, comentariul literar (analiza literară).

A. Lectura este "o tehnică fundamentală de muncă intelectuală care în practica şcolii devine o parte esenţială a învăţării, o activitate de studiu personală şi formativă, o metodă de comunicare scrisă care permite învăţarea".

Lectura are funcţii multiple: de culturalizare, de instruire, de informare şi de documentare.

Tipurile de lectură sunt: lectura în gând sau cu voce tare; lectura lentă sau rapidă; lectura critică, explicativă, problematizată, studiul de text, lineară; lectura selectivă, continuă, de informare, lectura liberă sau dirijată; tehnica imprimeriei, tipărirea.

Introducerea treptată a elevilor în metodologia lecturii presupune: familiarizarea lor cu cartea, instrument al muncii intelectuale; alcătuirea unor fişe de lectură, notiţe biografice, planuri, rezumate, conspecte, extrase, note de studiu, fişe de studiu; deprinderea elevilor cu compuneri, recenzii, note de lectură, cronici, eseuri.

B. Expunerea. Metoda poate deveni activizantă în măsura în care "structura ei se întemeiază pe ideea dezvoltării prin expunere a contradicţiilor problemei, în măsura în care apare ca un dialog ce reflectă mişcarea gândirii în procesul analitico-sintetic de construcţie şi reconstrucţie a unei teorii".

Expunerea poate fi pregătită de profesor sau elev; ea trebuie să respecte unele cerinţe specifice vorbirii în public; trebuie să debuteze cu câteva fraze pentru captarea atenţiei auditoriului, urmată de amintirea temei, să fie concisă, să prezinte ordonat şi logic evenimentele; să se adapteze la situaţii nou create; să manifeste vigilenţă faţă de manifestările non-verbale ale auditorului; să respecte timpul planificat.

C. Prelegerea-dezbaterea oferă posibilitatea combinării expunerii cu dezbateri scurte. Metoda se bazează pe o alocuţiune mai largă a profesorului în legătură cu tema abordată, formulând o serie de probleme ce vor fi supuse dezbaterii. După epuizarea acestora, profesorul va relua expunerea pentru completarea informaţiei şi va oferi o nouă serie de aspecte spre dezbatere.

Prelegerea-dezbatere se utilizează mai ales în lecţiile de sinteză, de prezentare a unui curent literar, a unei perioade culturale etc.

Prelegerea este fără îndoială cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică tradiţională. În acest sens, este tipică imaginea profesorului la catedră (sau la tablă), care vorbeşte elevilor aşezaţi cuminţi în bancă şi (ei ascultă sau scriu după dictare). Am văzut că această abordare este foarte puţin eficientă pentru învăţare.

D. Simularea sau metoda dramatizării "este o metodă euristică, bazată pe utilizarea adecvată a mijloacelor şi procedeelor artei dramatice". Se utilizează de la grădiniţă până la clasele liceale. Ea poate lua mai multe forme: dramatizarea unui text literar; proces literar ca dezbatere problematizată a universului unei opere literare; expunerea cu oponent.

E. Studiul de caz este "o metodă cu mare valoare euristică, la modul general, mijloceşte confruntarea directă cu o situaţie din viaţa reală".

Cazul în sine ales serveşte ca suport al cunoaşterii inductive sau deductive; exemplu: "Cazul Eminescu" - pentru a înţelege valorile literaturii române sau "Cazul Gheorghidiu" - pentru a înţelege concepţia unei generaţii.

Pentru a folosi corect metoda, trebuie parcurse următoarele etape: stabilirea domeniului, descoperirea situaţiilor, eliminarea situaţiilor, alegerea situaţiilor, cuprinderea informaţiilor, organizarea pedagogică a situaţiei şi studiul de caz - analiza propriu-zisă.

F. Reflecţia personală. Înţeleasă ca o modalitate de învăţare, "reflecţia interioară şi abstractă se distinge ca una din cele mai active şi mai fructuoase metode, de o mare valoare euristică". Operează cu obiecte şi fapte imaginare în planul interior şi generează noi structuri operatorii şi cognitive. Fără reflecţie nu există cunoaştere, elaborare şi creaţie. În condiţiile supraîncărcării informaţionale, educatorul va trebui să insiste pe esenţializarea şi sistematizarea informaţiei, oferindu-i elevului posibilitatea de a aprofunda el însuşi ceea ce i s-a transmis, prin reflecţia personală.

Prin această metodă, elevul îşi pune întrebări, probleme în legătură cu cele studiate, încearcă răspunsuri la nedumeririle sale sau la contradicţiile de ordin cognitiv. Folosindu-se de virtuţile limbajului interior, în răstimpul meditaţiei, elevul întreprinde tatonări, încearcă anticipaţii, formulează supoziţii, ipoteze şi căi de rezolvare, ajunge la noi elaborări şi concluzii, redescoperă reguli, principii, conturează posibilităţi de aplicare, realizează adevărate creaţii originale.

G. Brainstorming-ul; Sinectica. Metoda brainstorming-ului sau a asaltului de idei a fost iniţiată de A.F.Osborn în 1938 şi dezvoltată tot de el ca tehnică de stimulare a activităţii.

Metoda poate fi utilizată în compunerile libere bazate pe identificarea empatetică, în înţelegerea psihologiei creatoare a unui scriitor, prin identificarea cu acestea. Se cere mare talent din partea profesorului pentru a conduce activitatea.

Brainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât de fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul „cantitatea generează calitatea“. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.

H. Comentariul literar este o cale specifică de cunoaştere a valorii estetice a operei literare. Este o metodă de receptare a textului literar, dar şi o metodă de predare-învăţare propriu-zisă. Se parcurg următoarele etape:

      -   încadrarea scriitorului în mişcarea literară a epocii şi locul operei pe care o comentăm în cadrul creaţiei literare a scriitorului;

-         stabilirea genului şi speciei literare cărora le aparţine opera;

-         geneza operei (dacă este cazul);

-         enunţarea temei cu trimitere la alte opere cu temă similară din literatura naţională şi universală, cu raportări la curentul literar pentru care este specifică o astfel de temă;

-         identificarea motivelor;

-         observarea unităţii compoziţionale a operei în elementele ei constructive, care vor fi abordate pe parcursul comentariului;

-         comentarea nivelurilor limbii (lexical, semantic, sintactic, fonetic);

-         valoarea semnelor de punctuaţie;

-         valoarea artistică şi etică a operei literare;

-         contribuţia scriitorului respectiv la dezvoltarea limbii literare;

-         originalitatea scriitorului.

În gimnaziu, accentul cade pe sensibilizare şi pe studiul parţial al operei, pe dezvoltarea imaginaţiei reproductive, în timp ce în liceu "analiza tinde să devină completă ca metodă cadru, în care pot alterna variante ale euristicii: problematizarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia, brainstorming-ul".

 

 

Bibliografie:

 

Bontaş, Ioan,  Pedagogie, Tratat, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2001

Cucoş, Constantin, Pedagogie, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2006

Oprea, Crenguţa - Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999

 

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Amintirea unui mare scriitor Marin Preda

AMINTIREA UNUI MARE SCRIITOR - MARIN PREDA   Prof. Gîju Laura, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuşi, Piteşti       Rostesc Marin Preda şi deja emoţiile mă cuprind. Deşi pentru unii ar fi doar un anonim...

Read more

Travailler la production ecrite modele d…

FLE: TRAVAILLER LA PRODUCTION ÉCRITE MODÈLE D’ENSEIGNEMENT – APPRENTISSAGE DE LA STRATÉGIE EN 4 ÉTAPES   Prof. MANEA Ruxandra-Magdalena Colegiul Naţional « Dr. Ioan Meşotă » Braşov   Rezumat: Acest articol propune înregistrarea mai întâi a uni...

Read more

Lecturi limba si literatura romana pentr…

LECTURI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A XI-A Lecturi obligatorii - Literatura română pentru clasa a XI-a:Tudor Arghezi - VersuriIon Barbu - VersuriLucian Blaga - VersuriG. Călinescu - Scrinul negruM....

Read more

LicArt 2011

Clubul Nouă ne pasă! şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului    organizează a 10-a ediţie a Festivalului Naţional de Arte pentru Liceeni LicArt 2011 -secţiunile poezie, fotografie şi teatru-   Regulament LicArt   La concurs pot participa...

Read more

Proba practica la concursul pentru ocupa…

   ANEXA Nr. 7   la metodologie   PROBA PRACTICA din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in unitatile de invatamant particular din invatamantul preuniversitar Disciplinele Instruire practica, Activitati de preprofesionalizare -...

Read more

Formarea continua a personalului din inv…

 Formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar modificări şi completări prin ordin 3129 din 2013   Vezi Ordin 3129/2013 Ordin pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar,...

Read more

Matematica si creativitate

MATEMATICĂ ŞI CREATIVITATE   Prof. inv. primar Gligor Dana Scoala gimnaziala Vidra, jud. Alba   Rezolvarea problemelor constituie o activitate cu caracter complex în cadrul căreia se clarifică noţiuni teoretice, se formează priceperi şi deprinderi,...

Read more

Rolul familiei moderne in educatie

ROLUL FAMILIEI MODERNE ÎN EDUCAȚIE   Prof. înv.primar Abaza Maria Școala Gimnazială Nr.1 Tîrgu Ocna, județul Bacău               Familia este primul mediu în care copilul se dezvoltă, de unde acesta împrumută obiceiuri și deprinderi...

Read more