Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Moduri de organizare a procesului de invatamant
Duminică, 25 Aprilie 2010 16:14

 Procesul de invatamant, ca activitate intreprinsa deliberat in vederea realizarii unor scopuri, presupune ca necesitate o organizare. Aceasta activitate se prezinta ca un sistem complex.

 

Organizarea pe clase si lectii a cunoscut cea mai larga raspandire, fiind dominanta in invatamantul contemporan de pretutindeni.

 

Paralel insa cu extinderea si perfectionarea sistemului pe clase si lectii au fost aplicate si alte moduri de organizare a procesului instructiv-educativ.

Fiecare din acestea introduc schimbari in structura si functionalitatea unor componente ale modelului de organizare pe clase si lectii: gruparea elevilor, organizarea continutului instruirii, promovarea unuia din modurile de instruire – frontal, individual, pe grupe, rolul educatorului in conducerea procesului didactic, determinarea elevilor pe parcursul scolaritatii etc.

 

Noile forme de organizare a procesului de invatamant isi propun, printre altele, sa promoveze moduri de organizare mai bune adaptate particularitatilor individuale ale elevilor, sub aspectul organizarii continutului, gruparii elevilor, metodologiei, relatiei pedagogice propunator-elevi etc.

 

Din randul acestora, pot fi mentionate:

 

 

Planul Dalton – dupa numele orasului din SUA – a fost experimentat de Hellen Parkhurst, in care clasele obisnuite sunt transformate in laboratoare pe discipline, oferind elevilor materiale documentare si indicatii de lucru pentru activitatea individuala. Laboratoarele pentru aceeasi disciplina prezinta materiale de studiu ordonate dupa gradul lor de complexitate si dificultate. Fiecare elev lucreaza conform unui program individual, in ritmul sau propriu de lucru, iar profesorul acorda, periodic, consultatii cand este solicitat. Trecerea elevilor de la o etapa la alta se efectueaza, pentru fiecare elevi in parte, in momente diferite, pe baza verificarii asimilarii continutului dat.

 

Sistemul Winnetka a fost experimentat de Carl Washburne, in Chicago, prin care se incearca imbinarea activitatii scolare in comun cu activitatea individuala, astfel ca programul sa fie compus din activitati colective si lucru individual, in proportii aproximativ egale.

 

Metoda centrelor de interes a fost elaborata de Ovid Decroly, fiind aplicata in Belgia. Ea introduce schimbari mai ales in organizarea continutului instruirii. Disciplinele de invatamant sunt inlocuite cu grupe de teme, constituite in jurul a patru “centre de interes” ale copiilor, corespunzatoare unor nevoi fundamentale – de hrana, de aparare contra intemperiilor, de lupta impotriva primejdiilor si nevoia de activitate in comun.

 

Sistemul proiectelor a fost fundamentat de J. Dewey si W. Kilpatrick. Se urmareste instruirea elevilor prin studierea unor “proiecte” (teme complexe), concepute pe baza intereselor spontane ale elevilor. Prin asimilarea unui proiect sunt asimilate cunostinte din diferite domenii stiintifice.

 

Alte moduri de organizare isi propun sa promoveze activitatea in grup a elevilor si, in acest fel, sa realizeze o mai buna adaptare a procesului didactic la particularitatile individuale ale elevilor si stimularea activitatii lor. Din randul acestora, mentionam “activitatea pe grupe mari de elevi”, preconizata de pedagogul francez Roger Cousinet, promovand lucrul in echipa, pentru executarea unor sarcini date, cu scopul de a intari caracterul social al activitatii scolare si, in acelasi timp, de a stimula activitatea elevilor. Asemanatoare acestui mod de organizare este si activitatea pe grupe cu sarcini de rezolvare a unui proiect, conceputa si experimentata in Franta de reprezentant al “scolii active” - Celestin Freinet. Alti pedagogi, Robert Dottrens, preconizeaza imbinarea a patru modalitati de organizare a procesului de invatamant: lectia, munca in echipa, invatamantul individualizat si instruirea programata.

 

Sistemele prezentate constituie modalitati de adaptare a procesului de invatamant la particularitatile psihice ale diferitelor grupe de elevi, de stimulare a activitatii elevului, a interesului lor pentru studiu etc. In acelasi timp, insa, ele prezinta numeroase limite, constand in diminuarea rolului educatorului in conducerea procesului de instructie si educatie – sistemul monitorial, planul rolului educatorului in conducerea procesului de instructie si educatie (sistemul monitorial, planul Dalton); restructurarea continutului instruirii pe discipline, inlocuindu-l prin ordonarea acesteia pe teme mai cuprinzatoare (sistemul “centrelor de interes”, metoda “proiectelor”): nu asigura insusirea sistematica a continutului instruirii scolare si cultiva atitudini indivudualiste (planul Dalton, planul Winnetka) etc. Experienta scolara a dovedit ca aceste metode necesita mai multe resurse materiale si financiare, fara a conduce la rezultate mai bune in pregatirea tuturor elevilor. 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:08
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Manastirea Recea intre istorie si legend…

MÂNĂSTIREA RECEA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Judeţul Vrancea are o mulţime de locuri bisericeşti care nu sunt cunoscute tuturor turiştilor. Unele dintre ele au parte...

Read more

Importanta parteneriatelor scoala famili…

IMPORTANŢA PARTENERIATELOR ŞCOALĂ - FAMILIE   Bobariu Liliana Şcoala Gimnazială Vidra   Crearea unor parteneriate cu familia este un proces care necesita coalizarea energiilor si unirea efortului tuturor partenerilor si care trebuie considerat un element...

Read more

Situatia deseurilor in municipiul Brasov

Situatia deseurilor in municipiul Brasov

STUDIU PRIVIND SITUAŢIA DEŞEURILOR ÎN MUNICIPIUL BRAŞOV   Constantin Elena Mădălina Prof Geografie -  Şcoala Generală nr. 6 Iacob Mureşianu     Rezumat: Odată cu dezvoltarea economică a oraşului Braşov începută în a doua jumatate a...

Read more

Masurarea competentelor de lectura ale e…

MĂSURAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ ALE ELEVILOR DIN CLASA A IX-A LICEU - studiu de caz -   Prof. VIRA ADINA MONICA Colegiul Tehnic de Transporturi, jud. Braşov   Predarea limbii şi literaturii române la clasele cu...

Read more

Linii directoare si idei pentru incorpor…

PARTEA IV Linii directoare şi idei pentru încorporarea SF-ului în diverse domenii educaţionale    Proiectul SciFiEd pune accentul pe (1) furnizarea de instrumente, formare şi consiliere pentru profesori, care să-i asiste în îmbunătăţirea...

Read more

Cresterea motivatiei de invatare a elevi…

Cresterea motivatiei de invatare a elevilor la disciplina matematica

STUDIU PRIVIND CREŞTEREA MOTIVAŢIEI DE ÎNVĂŢARE A ELEVILOR LA DISCIPLINA MATEMATICĂ Andrei Roxana, profesor, Școala Gimnazială Nr. 25, Galați Studiul de faţă abordează problematica...

Read more

Copilaria iubire in opera lui Mihai Emin…

COPILĂRIA – IUBIRE ÎN OPERA LUI MIHAI EMINESCU   Ileana Faur, profesor Limba şi Literatura română Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara            Prezentul articol aduce în discuţie valenţele iubirii adolescentine, pure, în poeziile de...

Read more

Un alt mod de abordare a fizicii

UN ALT MOD DE ABORDARE A FIZICII prof. Mihaela Butoi Colegiul Tehnic “Petru Poni”, Onești La nivelul fiecărei şcoli a apărut motivaţia implementării noilor tehnologii...

Read more