Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Revista cu ISSN


Noile educatii
Luni, 02 Ianuarie 2012 00:00

NOILE EDUCATII

 

Dupa cum apreciaza specialistii, noile tipuri de continuturi sau „noile educatii” reprezinta cel mai pertinent si mai util raspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Incercand sa raspunda acestora, noile tipuri de continuturi sau „noile educatii” s-au constituit si s-au impus intr-un timp foarte scurt, dat fiind faptul ca ele corespund unor trebuinte de ordin sociopedagogic din ce in ce mai bine conturate.

In denumirea acestor educatii vom folosi noi expresiile care figureaza in progra­mele UNESCO, adoptate in toate cele peste 160 de state membre si in dictionarele sau glosarele internationale:

- educatia relativa la mediu,

- educatia pentru pace si pentru cooperare,

- educatia pentru participare si pentru democratie,

- educatie in materie de populatie,

- educatia pentru o noua ordine economica internationala,

- educatia pentru comunicare pentru mass-media,

- educatia pentru schimbare dezvoltare,

- educatia nutritionala,

- educatia economica si casnica moderna,

- educatia pentru timpul liber.

 

 

Educatia relativa la mediu

Educatia relativa la mediu isi propune sa-l conduca pe elev, deci pe viitorul cetatean, spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realitatii, sa-1 incite la participare, sa devina constient de viitor, de faptul ca viata generatiilor viitoare, calitatea ei, depinde intr-o mare masura si de optiunile sale.

Scopurile generale ale educatiei relative la mediu, izvorate si din priza de con­stiinta asupra cresterii accelerate a cantitatii si gravitatii problemelor, au fost precizate de Conferinta interguvernamentala.

Obiectivele vizeaza cunostintele, achizitia de atitudini, clarificarea valorilor. In perspectiva scolara, elevul trebuie ajutat:

- sa inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale actiunilor sale se repercuteaza asupra lui insusi,

- sa obtina cunostinte de baza necesare solutionarii problemelor mediului sau imediat,

- sa judece responsabilitatile individuale si colective, sa se angajeze in obtinerea coo­perarii pe linia rezolvarii unor probleme,

- sa dezvolte instrumente de analiza, reflectie actiune pentru a intelege, preveni si corecta neajunsurile provocate mediului.

Avand propria sa unitate bazata pe convergenta finalitatilor educative si pe coerenta demersurilor pedagogico-metodologice utilizate, tratam educatia relativa la mediu nu ca pe o disciplina, ci ca pe o modalitate pedagogica de atingere a unor scopuri precise si in acelasi timp ca pe un mijloc de sporire a eficacitatii invatamantului.

 

Educatia pentru pace

Omenirea  are nevoie de o constiinta comuna, de promovare a unui nou umanism, bazat nu numai pe valorile morale si culturale, ci pe achizitiile noii revolutii stiintifice si tehnice si pe impactul lor asupra vietii. Individul trebuie format in spiritul soli­daritatii cu cei din generatia sa, al respectului pentru cei care 1-au precedat cei ce-1 vor urma, al increderii in destinul umanitätii si in valorile umane.

Educatia pentru pace se constituie, ca o educatie a atitudinilor si mentalitatilor, a conduitei in societate, in scoala, in familie. Ea isi propune, ca finali­tate, autoconstientizarea facultatilor si proceselor fiecarui individ, pentru a putea fi utilizate apoi in activitatile sale, in sfera activitatilor sale, in sfera relatiilor interperso­nale din scoalà, familie, societate.

Educatia pentru pace presupune cultivarea unor atitudini superioare si formarea oamenilor in vederea evitarii conflictelor si a promovarii dialogului constructiv, cultivarea receptivitatii flexibilitatii, a respectului fata de valori si de aspiratii, fata de sine si fate de altii, a priceperii de a identifica punctele comune si de a respecta diversitatea situatiilor si stilurilor de viata. Aceste obiective ale educatiei pentru pace sunt piatra de incercare in procesul de formare a fiecarei personalitati.

 

Educatia pentru participare  si democratie

Prin participare se intelege nu numai posibilitatea de a desfasura o activitate creatoare, care face apel la capacitatea totala a individului si care este socialmente utila, ci semnifica sansa ofe­ritä tinerilor de a-si defini si delimita aspiratiile nevoile, de a inova, de a dobandi capacitatea de autogestiune. Prin participare, tinerii isi pot exprima optiunile in domeniul educatiei, culturii, productiei, timpului liber, sportului, pot deveni coparti­cipanti la propria formare. Tineretul nu este numai un receptor de informatii si un consumator de produse, ci un participant activ la faurirea operei comune, a istoriei natiunii careia ii apartine. Prin participare, el se integreaza in societate, dar in acelasi timp actioneaza si ca subiect integrator. El este un subiect activ al actiunii sociale, un factor si o resursa de progres spiritual si moral, orientarile valorice si optiunile fundamentale ale tinerei generatii se regäsesc in comportamente afective in diferite domenii ale muncii si vietii tinerilor.

Implicarea subiectilor educatiei in propria formare trebuie inteleasa nu numai ca interiorizare a unor norme cerinte, ci ca angajare constienta si  afec­tiva, exprimata prin dorinta de autoperfectionare, de dezvoltare prin contactul activ cu modele de actiune dezirabile social. Participarea se manifestà prin actiuni de cooperare, prin dialoguri prin fuziune moral-afectiva, creeaza solidaritate in spatiu, dezvolta dorinta de a deveni partener, de a se racorda la valori, de a inova.

Invatarea participativa inseamna, prin urmare, nu numai inarmarea individului cu cunostinte si  mai ales cu atitudini, cu comportamente si modele actionale in situatii sociale, inseamna optiunea pentru acceptare si solidaritate. Participarea coreleaza pozitia cu coeziunea, increderea reciproca, respectul fatà de om si realizare. Solici­tarea la participare inseamna implementarea principiilor democratiei in comporta­mentul cotidian, in munca, in viata.

 

Educatie economica si casnica moderna

Faptul ca realitatile economice se resfráng in mod determinant asupra individului colectivitatii, avand astfel un rol important in formarea omului, ne obliga sa men­tionam cuprinderea educatiei economice in aria noilor educatii.

Cerintele economice determina calificarea fortei de muna in acelasi timp, impun atitudini si orientari productive in toate sectoarele de activitate. Initierea in teoria practica economica favorizeaza dobandirea constiintei conduitei economice ca temei al unei vieti echilibrate cu o buna integrare in planul vietii sociale. Cunoasterea intelegerea faptelor economice in substratul lor cauzal ajuta la cresterea calitatii productiei de bunuri si prin aceasta la imbunatatirea calitatii vietii. Avem in vedere atitudinea fata de bunuri, spiritul de cooperare si respect fata de munca, capacitatea de participare directa la infaptuirea proiectelor economice ale societatii.

Pregatirea economica pentru viata individuala si initierea in problematica economiei casnice constituie un prim pas in directia formarii capacitatii de autogestiune. Efectul acesteia asupra perfectionarii activitatii in planul productiei sociale este de necontestat.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Joi, 12 Ianuarie 2012 00:17
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Despre problemele elevilor care ne creea…

DESPRE PROBLEMELE ELEVILOR CARE NE CREEAZĂ PROBLEME   Silvia Brănescu, Profesor de Limba si literatura română Şcoala cu Clasele I-VIII Mintiu Gherlii, Cluj   Într-un ziar apărea cu ceva timp în urmă un articol care...

Read more

Costume intalnite in zona moldovei

COSTUME ÎNTÂLNITE ÎN ZONA MOLDOVEI   Prof.Vacaru Mariana, Colegiul Tehnic „Danubiana”Roman     Costumul naţional femeiesc din Moldova are o structură unitară, fiind constituit în toate satele din aceleaşi elemente: cămaşa (ia), poalele, catrinţa, brâul şi...

Read more

Formarea atitudinii de iubire fata de Du…

FORMAREA ATITUDINII DE IUBIRE FAŢĂ DE DUMNEZEU A TINERILOR SOCIETĂŢII DE ASTĂZI Prof. MĂTĂLICĂ PAULA Şcoala Gimnazială, comuna HERĂEŞTI – NEAMŢ REZUMATUL LUCRĂRII ...

Read more

Valentele formative ale muzicii pentru m…

VALENŢELE FORMATIVE ALE MUZICII PENTRU MICII ŞCOLARI   Înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Vidra   Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, chiar împărăteasa acestora, ne ajută în exprimarea ideilor, sentimentelor, stărilor...

Read more

Comment aider les eleves a developper un…

COMMENT AIDER LES ÉLÈVES À DÉVELOPPER UNE COMPÉTENCE COMMUNICATIVE?   Profesor: Popescu Mihaela Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari   Le présent article a pour objectif principal de présenter quelque considérations méthodologiques sur le développment de la...

Read more

Chestionar pentru elevi privind implicar…

ANONIM   CHESTIONAR PENTRU ELEVI IMPLICAREA FAMILIEI  ÎN EDUCAŢIA COPILULUI   Am dori să cunoaştem cateva aspecte referitoare la implicarea  familiei în educaţia copiilor şi a relaţiilor dintre familie şi şcoală. Răspunsurile pe care le vom obţine...

Read more

Forme de organizare a activitatilor de e…

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR     CAPITOLUL II     FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ                        ŞI SPORT ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR     Art.8. Formele de organizare curriculară...

Read more

Colindatul copiilor

COLINDATUL COPIILOR Prof. Ciuca Cristina Şcoala cu clasele I – VIII, Bâsca-Chiojdului, Com. Chiojdu, Jud. Buzãu     Obiceiurile calendaristice sunt grupate în patru cicluri care corespund celor...

Read more