Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Noile educatii
Luni, 02 Ianuarie 2012 00:00

NOILE EDUCATII

 

Dupa cum apreciaza specialistii, noile tipuri de continuturi sau „noile educatii” reprezinta cel mai pertinent si mai util raspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Incercand sa raspunda acestora, noile tipuri de continuturi sau „noile educatii” s-au constituit si s-au impus intr-un timp foarte scurt, dat fiind faptul ca ele corespund unor trebuinte de ordin sociopedagogic din ce in ce mai bine conturate.

In denumirea acestor educatii vom folosi noi expresiile care figureaza in progra­mele UNESCO, adoptate in toate cele peste 160 de state membre si in dictionarele sau glosarele internationale:

- educatia relativa la mediu,

- educatia pentru pace si pentru cooperare,

- educatia pentru participare si pentru democratie,

- educatie in materie de populatie,

- educatia pentru o noua ordine economica internationala,

- educatia pentru comunicare pentru mass-media,

- educatia pentru schimbare dezvoltare,

- educatia nutritionala,

- educatia economica si casnica moderna,

- educatia pentru timpul liber.

 

 

Educatia relativa la mediu

Educatia relativa la mediu isi propune sa-l conduca pe elev, deci pe viitorul cetatean, spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realitatii, sa-1 incite la participare, sa devina constient de viitor, de faptul ca viata generatiilor viitoare, calitatea ei, depinde intr-o mare masura si de optiunile sale.

Scopurile generale ale educatiei relative la mediu, izvorate si din priza de con­stiinta asupra cresterii accelerate a cantitatii si gravitatii problemelor, au fost precizate de Conferinta interguvernamentala.

Obiectivele vizeaza cunostintele, achizitia de atitudini, clarificarea valorilor. In perspectiva scolara, elevul trebuie ajutat:

- sa inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale actiunilor sale se repercuteaza asupra lui insusi,

- sa obtina cunostinte de baza necesare solutionarii problemelor mediului sau imediat,

- sa judece responsabilitatile individuale si colective, sa se angajeze in obtinerea coo­perarii pe linia rezolvarii unor probleme,

- sa dezvolte instrumente de analiza, reflectie actiune pentru a intelege, preveni si corecta neajunsurile provocate mediului.

Avand propria sa unitate bazata pe convergenta finalitatilor educative si pe coerenta demersurilor pedagogico-metodologice utilizate, tratam educatia relativa la mediu nu ca pe o disciplina, ci ca pe o modalitate pedagogica de atingere a unor scopuri precise si in acelasi timp ca pe un mijloc de sporire a eficacitatii invatamantului.

 

Educatia pentru pace

Omenirea  are nevoie de o constiinta comuna, de promovare a unui nou umanism, bazat nu numai pe valorile morale si culturale, ci pe achizitiile noii revolutii stiintifice si tehnice si pe impactul lor asupra vietii. Individul trebuie format in spiritul soli­daritatii cu cei din generatia sa, al respectului pentru cei care 1-au precedat cei ce-1 vor urma, al increderii in destinul umanitätii si in valorile umane.

Educatia pentru pace se constituie, ca o educatie a atitudinilor si mentalitatilor, a conduitei in societate, in scoala, in familie. Ea isi propune, ca finali­tate, autoconstientizarea facultatilor si proceselor fiecarui individ, pentru a putea fi utilizate apoi in activitatile sale, in sfera activitatilor sale, in sfera relatiilor interperso­nale din scoalà, familie, societate.

Educatia pentru pace presupune cultivarea unor atitudini superioare si formarea oamenilor in vederea evitarii conflictelor si a promovarii dialogului constructiv, cultivarea receptivitatii flexibilitatii, a respectului fata de valori si de aspiratii, fata de sine si fate de altii, a priceperii de a identifica punctele comune si de a respecta diversitatea situatiilor si stilurilor de viata. Aceste obiective ale educatiei pentru pace sunt piatra de incercare in procesul de formare a fiecarei personalitati.

 

Educatia pentru participare  si democratie

Prin participare se intelege nu numai posibilitatea de a desfasura o activitate creatoare, care face apel la capacitatea totala a individului si care este socialmente utila, ci semnifica sansa ofe­ritä tinerilor de a-si defini si delimita aspiratiile nevoile, de a inova, de a dobandi capacitatea de autogestiune. Prin participare, tinerii isi pot exprima optiunile in domeniul educatiei, culturii, productiei, timpului liber, sportului, pot deveni coparti­cipanti la propria formare. Tineretul nu este numai un receptor de informatii si un consumator de produse, ci un participant activ la faurirea operei comune, a istoriei natiunii careia ii apartine. Prin participare, el se integreaza in societate, dar in acelasi timp actioneaza si ca subiect integrator. El este un subiect activ al actiunii sociale, un factor si o resursa de progres spiritual si moral, orientarile valorice si optiunile fundamentale ale tinerei generatii se regäsesc in comportamente afective in diferite domenii ale muncii si vietii tinerilor.

Implicarea subiectilor educatiei in propria formare trebuie inteleasa nu numai ca interiorizare a unor norme cerinte, ci ca angajare constienta si  afec­tiva, exprimata prin dorinta de autoperfectionare, de dezvoltare prin contactul activ cu modele de actiune dezirabile social. Participarea se manifestà prin actiuni de cooperare, prin dialoguri prin fuziune moral-afectiva, creeaza solidaritate in spatiu, dezvolta dorinta de a deveni partener, de a se racorda la valori, de a inova.

Invatarea participativa inseamna, prin urmare, nu numai inarmarea individului cu cunostinte si  mai ales cu atitudini, cu comportamente si modele actionale in situatii sociale, inseamna optiunea pentru acceptare si solidaritate. Participarea coreleaza pozitia cu coeziunea, increderea reciproca, respectul fatà de om si realizare. Solici­tarea la participare inseamna implementarea principiilor democratiei in comporta­mentul cotidian, in munca, in viata.

 

Educatie economica si casnica moderna

Faptul ca realitatile economice se resfráng in mod determinant asupra individului colectivitatii, avand astfel un rol important in formarea omului, ne obliga sa men­tionam cuprinderea educatiei economice in aria noilor educatii.

Cerintele economice determina calificarea fortei de muna in acelasi timp, impun atitudini si orientari productive in toate sectoarele de activitate. Initierea in teoria practica economica favorizeaza dobandirea constiintei conduitei economice ca temei al unei vieti echilibrate cu o buna integrare in planul vietii sociale. Cunoasterea intelegerea faptelor economice in substratul lor cauzal ajuta la cresterea calitatii productiei de bunuri si prin aceasta la imbunatatirea calitatii vietii. Avem in vedere atitudinea fata de bunuri, spiritul de cooperare si respect fata de munca, capacitatea de participare directa la infaptuirea proiectelor economice ale societatii.

Pregatirea economica pentru viata individuala si initierea in problematica economiei casnice constituie un prim pas in directia formarii capacitatii de autogestiune. Efectul acesteia asupra perfectionarii activitatii in planul productiei sociale este de necontestat.

 

Ultima actualizare în Joi, 12 Ianuarie 2012 00:17
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Jocul didactic la clasa pregatitoare

JOCUL DIDACTIC LA CLASA PREGĂTITOARE Prof. Înv. Primar, Vladu Ana Nicoleta Școala Gimnazială Nr. 3 Rovinari Jocul didactic constituie un mijloc valoros de...

Read more

Rolul aplicatiilor practice la orele de …

Rolul aplicAŢiilor practice la orele de matematică Studiu de specialitate   Profesor Simona Bucurenciu Liceul Tehnologic „Gh. M. Costin”, Constanța   Aplicațiile practice ale matematicii sunt aproape absente în predarea acestei materii. Ca urmare a apărut...

Read more

Calendarul Activitatilor Educative Regio…

Calendarul Activitatilor Educative Regionale si Interjudetene 2013   Vezi Calendarul Activitatilor Educative Regionale si Interjudetene – anul 2013, fara finantare MEN.  

Read more

Calendarul concursurilor interjudetene s…

  Calendarul concursurilor interjudetene scolare 2015   Vezi Calendarul concursurilor interjudetene/regionale scolare fara finantare MECS organizate in anul 2014-2015, respectiv: ·         concursuri scolare pe domenii/discipline de studiu (limba si literatura romana, limba engleza, limba...

Read more

Dualismul poetic Grigore Alexandrescu

DUALISMUL POETIC. GRIGORE ALEXANDRESCU   Prof. Becheru Ramona Florentina Grup Şcolar Ferdinand I Rm.Vâlcea     Grigore Alexandrescu a creat în două registre estetice, aparent distincte, exprimând contradicţiile conştiinţei sale, ireductibile, interogative, greu de conciliat. Acest...

Read more

Continutul dosarului comisiei metodice s…

Conţinutul dosarului comisiei metodice sau ariei curriculare     I. Componenta organizatorică - structura noului an şcolar; - încadrări; - componenţa catedrei (nume, grade didactice, vechime); - orarul membrilor catedrei.   II. Componenta managerială - raport de activitate pe anul...

Read more

Experimentul didactic metoda fundamental…

EXPERIMENTUL DIDACTIC - METODĂ FUNDAMENTALĂ ÎN STUDIUL BIOLOGIEI Profesor: Cocoş Alina Magdalena, Şcoala Gimnazială "ŞT.O.IOSIF", Tecuci Rezumat: Pornind de la definiţia experimentului ca metodă fundamentală în învăţarea biologiei, articolul aduce în...

Read more

Caracterizare generala varsta scolara mi…

CARACTERIZARE GENERALĂ - VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ   Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     “Etapa micii şcolarităţi este perioada când situaţiile repetate duc la constituirea de mijloace de gândire mai operative în...

Read more