Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Particularitati psihologice ale scolarului in procesul insusirii citirii si scrierii
Marţi, 08 Martie 2011 13:19

PARTICULARITĂŢI PSIHOLOGICE ALE ŞCOLARULUI

ÎN PROCESUL ÎNSUŞIRII CITIRII ŞI SCRIERII

 

Herczeg Monica-Institutor

Şcoala cu clasele I-VIII Dudestii Noi

 

       Procesul citirii la copiii începători se deosebeşte calitativ de procesul citirii unui cititor cu experienţă. Acesta din urmă are format aşa zisul “câmp de citire” sau “câmp vizual”. Copilul nu are încă un “câmp de citire” propriu-zis. Câmpul lui de citire se limitează la literă.

       Ca să citească un cuvânt, el trebuie să perceapă fiecare literă şi să îşi aducă aminte de sunetul corespunzător. Până ajung cu cititul la sfârşitul cuvântului, cei mai mulţi copii uită literele de la început. De aici reiese necesitatea ca la copii să se formeze câmpul de citire egal cu o silabă. Numai astfel, treptat, copilul poate citi cuvinte întregi. Formarea câmpului de citire egal cu o silabă reprezintă prima particularitate a procesului citirii la elevi.

       A doua particularitate constă în faptul că el sesizează, cu mare greutate, sensul cuvintelor citite. 

     A treia particularitate a citirii la începători constă în desele reveniri în procesul citirii, un numai pe fiecare rând în parte, ci şi în cadrul aceloraşi cuvinte.

 

       Actul învăţării citit-scrisului este un proces didactic esenţial. Metoda fonetică, analitico-sintetică este metoda de bază şi este susţinută, completată şi îmbogăţită prin exerciţiu, joc didactic, explicaţie, conversaţie şi demonstraţie.

       Supus procesului de reformă, învăţământul primar continuă să funcţioneze şi să-şi manifeste principalele funcţii: funcţia instrumentală, funcţia informaţională şi funcţia formativ-educativă.

       Citit-scrisul solicită concomitent procesele cognitive, volitive, afective şi psihomotorii, ceea ce sporeşte gradul de dificultate pentru elevi, dar şi pentru alegerea strategiilor didactice.

       Procesul citirii la copiii începători se deosebeşte calitativ de procesul citirii unui cititor cu experienţă. Acesta din urmă are format aşa zisul “câmp de citire” sau “câmp vizual”. Copilul nu are încă un “câmp de citire” propriu-zis. Câmpul lui de citire se limitează la literă.

       Ca să citească un cuvânt, el trebuie să perceapă fiecare literă şi să îşi aducă aminte de sunetul corespunzător. Până ajung cu cititul la sfârşitul cuvântului, cei mai mulţi copii uită literele de la început. De aici reiese necesitatea ca la copii să se formeze câmpul de citire egal cu o silabă. Numai astfel, treptat, copilul poate citi cuvinte întregi. Formarea câmpului de citire egal cu o silabă reprezintă prima particularitate a procesului citirii la elevi.

       A doua particularitate constă în faptul că el sesizează, cu mare greutate, sensul cuvintelor citite. Copilul percepe mai întâi vizual cuvântul, îl pronunţă şi apoi sesizează sensul lui, spre deosebire de adult care înţelege sensul cuvintelor, odată cu perceperea lor vizuală. Deci, citirea trebuie predată fără rupturi între tehnica citirii cuvântului şi sesizarea înţelesului acestuia.

       A treia particularitate a citirii la începători constă în desele reveniri în procesul citirii, un numai pe fiecare rând în parte, ci şi în cadrul aceloraşi cuvinte. Această revenire este determinată de câmpul mic de citire al copilului,  de greutatea de a uni, de a sintetiza silabele în cuvinte, la vederea literelor cunoscute, de greutatea de a lega cuvintele între ele pentru a obţine o citire cu sens a propoziţiei.

       Procesul scrierii pentru începători este un proces complex care prezintă unele particularităţi:

           - să delimiteze fiecare sunet din structura fonetică a cuvântului pentru a o transforma într-o structură grafică;

           - să-şi concentreze atenţia asupra elementelor grafice pentru a obţine litera şi la combinarea literelor în cuvinte;

           - să-şi controleze mişcările mâinii pentru a da forma şi mărimea corectă a scrisului;

           - să-şi controleze permanent poziţia trupului, a mâinii, a stiloului pentru a asigura corectitudinea, cursivitatea şi estetica scrisului.

       Analizând particularităţile fonetice ale limbii şi particularităţile începătorilor în ceea ce priveşte citirea şi scrierea, putem sintetiza:

           - învăţarea citirii şi scierii trebuie să aibă un caracter conştient pe baza analizei şi sintezei fonetice şi grafice a cuvintelor;

           - însuşirea citirii şi scrierii se realizează cu mai multă uşurinţă dacă între aceste două activităţi se stabileşte o strânsă corelaţie;

           - paralel cu activitatea de predare a citirii şi scrierii trebuie să se urmărească dezvoltarea spiritului de observaţie, a atenţiei, a gândirii şi a vorbirii elevilor, a comportamentului lor social.

În perioada de achiziţii fundamentale, însuşirea citirii şi scrierii sunt cele mai de seamă scopuri ale învăţării.

       Dezvoltarea comunicării orale vizează pe lângă cultivarea unor deprinderi de vorbire corectă şi însuşirea unor reguli necesare comunicării în contextul social în relaţii de cooperare. În acest proces de cultivare a limbajului se urmăreşte realizarea obiectivelor stabilite sub aspect fonetic, lexical, îmbogăţirea vocabularului cu substantive, adjective, pronume şi verbe, aceste obiective ducând la redarea orală a conţinuturilor. Organizarea activităţilor de percepere şi învăţare a limbii române, a normelor de comunicare orală, de adresare politicoasă, exprimarea nuanţată prin utilizarea unor expresii artistice vor duce la formarea unor deprinderi de însuşire corectă a limbii române.

 

Bibliografie:

Blideanu, E., Şerdean, I., Orientări noi în metodologia studierii limbii române în ciclul primar, E.D.P. Bucureşti, 1981

Cosmovici, A. şi Iacob, L., Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Piaget, J., Psihologie şi pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1972

Peneş, M., Molan, V., Îndrumător pentru folosirea manualului de limba română – comunicare – citire – lectură clasa a II- a, Editura Aramis, Bucureşti, 1995  

Străchinaru, I., Psihopedagogie specială, vol.I, Editura Trinitas, Iaşi, 1994

Şerdeanu, I., Metodica predării limbii române la clasele I – IV, E.D.P., Bucureşti, 1993

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:40
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Studiu despre geneza metaforei si sensul…

STUDIU DESPRE GENEZA METAFOREI ŞI SENSUL CULTURII DE LUCIAN BLAGA   Prof. Dr. Elena Nadia Vesa Şcoala cu Clasele I-VIII, Vidra, Judeţul Alba   Motto: Destinul omului este creaţia.   Pornind de la scurta prezentare a...

Read more

Conceptia estetica

CONCEPtIA ESTETICÃ A LUI LIVIU REBREANU   Profesor Laura Mihaela Herman Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare     Conceptia esteticã a lui Liviu Rebreanu se regãseste...

Read more

The critical period in language learning

THE CRITICAL PERIOD IN LANGUAGE LEARNING Prof. Chirilă Ana-Maria Şcoala Gimnazială ,,Iustin Pîrvu’’ Poiana Teiului The critical period hypothesis states that there is a period of life (between birth and puberty)...

Read more

Strategies for self assessment

STRATEGIES FOR SELF ASSESSMENT Anca Lăptucă, Colegiul Naţional "Mihai Viteazul", Ploieşti Teacher and student self-assessment as a good educational tool Self-assessment is probably an activity every thinking individual engages...

Read more

Energia incotro

ENERGIA, ÎNCOTRO?   Gălăţan Daniela, Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I Timişoara   Este de aşteptat ca savanţii, laboratoarele lumii să-şi concentreze capacitatea de creaţie în direcţia aprofundării cunoaşterii şi a punerii în valoare a acelor...

Read more

Metode si tehnici de cunoastere si carac…

METODE ŞI TEHNICI DE CUNOAŞTERE ŞI CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR     Cunoaşterea psihologică de către profesor a elevilor este complexă şi dificilă, dar, este şi extrem de profitabilă pentru elevul în cauză,...

Read more

Impactul migratiei parintilor asupra cop…

 IMPACTUL MIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA COPIILOR RĂMAŞI SINGURI ACASĂ   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila     Rezumat: Copii lăsaţi singuri acasă, în grija bunicilor sau a altor rude, dar şi cei...

Read more

Expresia plastica si terapia ocupational…

EXPRESIA PLASTICĂ ŞI TERAPIA OCUPAŢIONALĂ Mureşan-Chira Gabriel Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca Educaţia plastică reprezintă o componentă a cărui deziderat este atins atunci când...

Read more