Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Particularitati psihologice ale scolarului in procesul insusirii citirii si scrierii
Marţi, 08 Martie 2011 13:19

PARTICULARITĂŢI PSIHOLOGICE ALE ŞCOLARULUI

ÎN PROCESUL ÎNSUŞIRII CITIRII ŞI SCRIERII

 

Herczeg Monica-Institutor

Şcoala cu clasele I-VIII Dudestii Noi

 

       Procesul citirii la copiii începători se deosebeşte calitativ de procesul citirii unui cititor cu experienţă. Acesta din urmă are format aşa zisul “câmp de citire” sau “câmp vizual”. Copilul nu are încă un “câmp de citire” propriu-zis. Câmpul lui de citire se limitează la literă.

       Ca să citească un cuvânt, el trebuie să perceapă fiecare literă şi să îşi aducă aminte de sunetul corespunzător. Până ajung cu cititul la sfârşitul cuvântului, cei mai mulţi copii uită literele de la început. De aici reiese necesitatea ca la copii să se formeze câmpul de citire egal cu o silabă. Numai astfel, treptat, copilul poate citi cuvinte întregi. Formarea câmpului de citire egal cu o silabă reprezintă prima particularitate a procesului citirii la elevi.

       A doua particularitate constă în faptul că el sesizează, cu mare greutate, sensul cuvintelor citite. 

     A treia particularitate a citirii la începători constă în desele reveniri în procesul citirii, un numai pe fiecare rând în parte, ci şi în cadrul aceloraşi cuvinte.

 

       Actul învăţării citit-scrisului este un proces didactic esenţial. Metoda fonetică, analitico-sintetică este metoda de bază şi este susţinută, completată şi îmbogăţită prin exerciţiu, joc didactic, explicaţie, conversaţie şi demonstraţie.

       Supus procesului de reformă, învăţământul primar continuă să funcţioneze şi să-şi manifeste principalele funcţii: funcţia instrumentală, funcţia informaţională şi funcţia formativ-educativă.

       Citit-scrisul solicită concomitent procesele cognitive, volitive, afective şi psihomotorii, ceea ce sporeşte gradul de dificultate pentru elevi, dar şi pentru alegerea strategiilor didactice.

       Procesul citirii la copiii începători se deosebeşte calitativ de procesul citirii unui cititor cu experienţă. Acesta din urmă are format aşa zisul “câmp de citire” sau “câmp vizual”. Copilul nu are încă un “câmp de citire” propriu-zis. Câmpul lui de citire se limitează la literă.

       Ca să citească un cuvânt, el trebuie să perceapă fiecare literă şi să îşi aducă aminte de sunetul corespunzător. Până ajung cu cititul la sfârşitul cuvântului, cei mai mulţi copii uită literele de la început. De aici reiese necesitatea ca la copii să se formeze câmpul de citire egal cu o silabă. Numai astfel, treptat, copilul poate citi cuvinte întregi. Formarea câmpului de citire egal cu o silabă reprezintă prima particularitate a procesului citirii la elevi.

       A doua particularitate constă în faptul că el sesizează, cu mare greutate, sensul cuvintelor citite. Copilul percepe mai întâi vizual cuvântul, îl pronunţă şi apoi sesizează sensul lui, spre deosebire de adult care înţelege sensul cuvintelor, odată cu perceperea lor vizuală. Deci, citirea trebuie predată fără rupturi între tehnica citirii cuvântului şi sesizarea înţelesului acestuia.

       A treia particularitate a citirii la începători constă în desele reveniri în procesul citirii, un numai pe fiecare rând în parte, ci şi în cadrul aceloraşi cuvinte. Această revenire este determinată de câmpul mic de citire al copilului,  de greutatea de a uni, de a sintetiza silabele în cuvinte, la vederea literelor cunoscute, de greutatea de a lega cuvintele între ele pentru a obţine o citire cu sens a propoziţiei.

       Procesul scrierii pentru începători este un proces complex care prezintă unele particularităţi:

           - să delimiteze fiecare sunet din structura fonetică a cuvântului pentru a o transforma într-o structură grafică;

           - să-şi concentreze atenţia asupra elementelor grafice pentru a obţine litera şi la combinarea literelor în cuvinte;

           - să-şi controleze mişcările mâinii pentru a da forma şi mărimea corectă a scrisului;

           - să-şi controleze permanent poziţia trupului, a mâinii, a stiloului pentru a asigura corectitudinea, cursivitatea şi estetica scrisului.

       Analizând particularităţile fonetice ale limbii şi particularităţile începătorilor în ceea ce priveşte citirea şi scrierea, putem sintetiza:

           - învăţarea citirii şi scierii trebuie să aibă un caracter conştient pe baza analizei şi sintezei fonetice şi grafice a cuvintelor;

           - însuşirea citirii şi scrierii se realizează cu mai multă uşurinţă dacă între aceste două activităţi se stabileşte o strânsă corelaţie;

           - paralel cu activitatea de predare a citirii şi scrierii trebuie să se urmărească dezvoltarea spiritului de observaţie, a atenţiei, a gândirii şi a vorbirii elevilor, a comportamentului lor social.

În perioada de achiziţii fundamentale, însuşirea citirii şi scrierii sunt cele mai de seamă scopuri ale învăţării.

       Dezvoltarea comunicării orale vizează pe lângă cultivarea unor deprinderi de vorbire corectă şi însuşirea unor reguli necesare comunicării în contextul social în relaţii de cooperare. În acest proces de cultivare a limbajului se urmăreşte realizarea obiectivelor stabilite sub aspect fonetic, lexical, îmbogăţirea vocabularului cu substantive, adjective, pronume şi verbe, aceste obiective ducând la redarea orală a conţinuturilor. Organizarea activităţilor de percepere şi învăţare a limbii române, a normelor de comunicare orală, de adresare politicoasă, exprimarea nuanţată prin utilizarea unor expresii artistice vor duce la formarea unor deprinderi de însuşire corectă a limbii române.

 

Bibliografie:

Blideanu, E., Şerdean, I., Orientări noi în metodologia studierii limbii române în ciclul primar, E.D.P. Bucureşti, 1981

Cosmovici, A. şi Iacob, L., Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Piaget, J., Psihologie şi pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1972

Peneş, M., Molan, V., Îndrumător pentru folosirea manualului de limba română – comunicare – citire – lectură clasa a II- a, Editura Aramis, Bucureşti, 1995  

Străchinaru, I., Psihopedagogie specială, vol.I, Editura Trinitas, Iaşi, 1994

Şerdeanu, I., Metodica predării limbii române la clasele I – IV, E.D.P., Bucureşti, 1993

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:40
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Precizari evaluarea elevilor la proba de…

Precizari privind evaluarea elevilor la proba anticipata a examenului de bacalaureat sustinut de elevii sectiilor bilingve francofone in vederea obtinerii mentiunii speciale "sectie bilingva francofona" pe diploma de bacalaureat   Afla Precizarea...

Read more

Planificare model pentru geografie invat…

Planificare model pentru geografie invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Intuitia in ciclul gimnazial

Intuitia in ciclul gimnazial

INTUIŢIA ÎN CICLUL GIMNAZIAL Andrei Roxana, profesor Grup Şcolar “Gheorghe Asachi”, Galaţi   Odată cu trecerea la gimnaziu, intuiţia evoluează către abstract, adică obiectele se pot înlocui cu desene sau scheme, materialul intuitiv venind...

Read more

Utilizarea computerului in cadrul orelor…

UTILIZAREA COMPUTERULUI ÎN CADRUL ORELOR DE LITERATURĂ   Profesor Safta Mariana Alina Școala Gimnazială Tudor Vadimirescu În predare-evaluare este foarte important să se utilizeze mijloace moderne...

Read more

Planificare model pentru religie invatam…

Planificare model pentru religie invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata materiale...

Read more

Prevenirea esecului scolar prin tratarea…

PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR PRIN TRATAREA DIFERENŢIATĂ A ELEVILOR   Înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Vidra   Pentru asigurarea succesului în învăţare pentru toţi elevii, este necesară o educaţie diferenţiată, ceea ce presupune crearea situaţiilor...

Read more

Educabilitatea

EDUCABILITATEA   CONCEPT Prin expresia „educabilitate”, psihopedagogii desemneaza potentialul de formare umana sub influenta factorilor de mediu sau educationali. Polisemantismul termenilor care compun aceasta definitie o fac foarte neclara. De exemplu, expresia „potential de...

Read more

Practica studenteasca in constructii

Proiectul "Practica Studentilor Facultãtii de Constructii" a vizat dezvoltarea pregãtirii profesionale a studentilor, fiind realizat ca parteneriat între Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii si Instalatii - Catedra de...

Read more