PRACTICI DE EDUCAŢIE CARE IAU ÎN CONSIDERARE COPILUL CA ÎNTREG

ÎN ALTERNATIVA STEP BY STEP

Daniela Bobocea, profesor înv. primar

Şc. Gimn. Mihai Viteazul Brăila

Rezumat:

Încă de la începuturile educaţiei dascălul a fost plasat pe un piedestal, din start existând o distanţă între cei doi poli ai educaţiei; în antiteză „alternativa Step by Step consideră copilul ca pe o persoană demnă de respect, unică, şi caută să-i asigure o continuitate individuală în dezvoltare, precum şi practici de dezvoltare adecvate, specifice lui. Cooperarea şi colaborarea au drept scop verificarea demersurilor şi experienţelor individuale de descoperire a lumii şi valorizarea lor. Step by Step caută să se asigure că orice copil achiziţionează şi dezvoltă aptitudini fizice, cognitive, emoţionale, etico-morale, artistice, teoretice, sociale şi practice pentru a participa la o societate democratică, deschisă”.[1] Din educatorul cu statut de şef, care deţine supremaţia şi adevărul absolut, cadrul didactic capătă o latură mult mai umană, de partener de lucru al copilului

“La originea întocmirii programei se află copilul. Cunostinţele copiilor determină programa şcolară, iar aceste cunostinţe trebuie în primul rând căutate în manifestările concrete ale copilului.”

Ruth Charney

Procesul de învăţământ este centrat pe copil, educaţia este individualizată

Predarea este orientată în funcţie de necesităţile copilului.

Copilul învaţă prin descoperire individuală, educatorul încurajându-l să descopere moduri personale de-a forma deprinderi de învăţare şi cunoaştere (exemple: scrisul cu mâna stângă, moduri individuale de exprimare şi cunoaştere, încurajarea experimentelor de descoperire, etc.).

Învăţarea se face în ritmul propriu al copilului.

În sistemul de lucru tradiţional fiecare copil este obligat să lucreze în ritmul impusă de clasă. El poate corespunde vitezei de lucru a unora, dar pot exista şi diferenţe: unii lucrează foarte repede, alţii prea încet, realizându-se astfel discrepanţe între nivelurile de învăţare . În plus, activităţile fiind standardizate, se limitează capacitatea de a inventa, învăţa sau înţelege în stil propriu. În ceea ce priveşte ritmul de dezvoltare a copiilor este esenţială respectarea stadiului individual al dezvoltării fiecărui copil, a gradului de atenţie de care e capabil pentru achiziţia corectă, pentru înţelegerea completă a sarcinilor şi pentru găsirea modalitaţilor de rezolvare a lor.

Programul Step by Step facilitează individualizarea prin organizarea clasei pe centre de activitate, adevărate ateliere de lucru bine dotate cu materiale de studiu, de unde copiii pot culege informaţiile, le pot prelucra şi pot experimenta ceea ce învaţă. Aici copiii sunt învăţaţi să înveţe şi înţelegerea devine mult mai facilă. Copiii nu mai reproduc doar o acţiune impusă, ei caută căi proprii prin care să o înţeleagă.

Modelul de program Step by Step presupune implicarea prin:

- participarea familiei a activităţile şcolii printr-un parteneriat real;

- didactici potrivite care respectă personalitatea copilului;

-centrarea copilului în întreaga abordare a demersului educaţional bazat pe individualizare;

- sala de clasă amenajată prin centre de activitate;

- instruirea continuă ,perfecţionarea cadrelor didactice implicate, susţinerea logistică.

Participarea părinţilor la educaţia copilului

Dacă în trecut, în şcoala tradiţională familia reprezenta un factor important ca mediu de provenienţă al copilului dar era o prezenţă rară în şcoală, participa doar la întrunirile de tip şedinţă, la serbări şcolare, dacă era doar informată de rezultatele şcolare ale copilului sau era solicitată doar pentru susţinerea materială şi financiară a şcolii, în clasa Step by Step familia devine parte integrată a şcolii, a activităţii educative.

Opinia lui James Hymes se regăseşte în ideologia alternativei care implică părinţii în educaţia copilului şi recunoaşte importanţa acestei participări în educaţie: „Părinţii sunt la fel de convinşi ca şi profesorul de valoarea, importanţa şi demnitatea individului. Individul este în acest caz copilul lor. Părinţii ştiu ce este pregătirea şi motivaţia deşi s-ar putea să nu înţeleagă sensul acestor cuvinte. Ei trăiesc cu copiii lor şi trebuie să ia în considerare aceste idei. Părinţii ştiu cum sunt copiii mici le cunosc activitatea, egocentrismul, le cunosc timiditatea. le cunosc gălăgia şi imaginaţia, dezordinea şi sociabilitatea. Părinţii au trăit împreună cu copiii de la naşterea acestora.”[2]

Părinţii sunt invitaţi în clasa Step by Step să participe la procesul de educaţie, nu atât ca un observator ci ca urmare a unei colaborări cu învăţătorul. Această prezenţă este un fapt obişnuit, firesc, fără a avea caracter perturbator şi nici să implice o atitudine de festivitate; părintele vine în sprijinul învăţătorului şi al elevului, să ajute la confecţionarea materialelor didactice, la organizarea materialelor în centre, la realizarea activităţilor de studiu tematic, poate aduce diferite noutăţi, poate împărtăşi din experienţele profesionale sau poate deveni personaj de lectură. Aceasta comunicare duce la reducerea presiunilor conflictuale asupra copilului, dându-i o mai mare libertate în dezvoltare, el se exprimă mai liber devenind astfel mai transparent pentru părinţi.

În multe şcoli şi grădiniţe Step by Step există o sală a părinţilor, în care aceştia îşi împărtăşesc experienţele cu ceilalţi părinţi, fac propuneri pentru îmbunătăţirea participării lor în activităţile şcolare, discută experienţe şi bune practici din alte şcoli sau oraşe, aduc noutăţi care pot ajuta învăţarea în alternative Step by Step. Familiile îşi împărtăşesec astfel din experienţele pe care le au cu proprii copii, cum au reuşit să treacă peste anumite probleme, să depăşească obstacole în învăţare ale copiilor, sau în educaţie, sau de comportament. Atmosfera aceasta deschisă, comunicativă, va fi un factor important pentru integrarea copilului în societate ca viitor adult, pentru modul în care acesta se va raporta la sine şi la comunitatea din care face parte. Comunicarea şi legătura socială sporeşte integrarea familiei şi a copilului în comunitate. CEDP a încurajat formarea Asociaţiilor pentru părinţi Step by Step. Multe din acestea sunt înregistrate ca persoane juridice, altele sunt în acest demers. CEDP oferă asistenţă acestor asociaţii. Au fost organizate mai multe întâlniri cu reprezentanţii părinţilor din grădiniţele şi şcolile cu clase/grupe Step by Step din toată ţara, pentru schimburi de experienţe între aceşti părinţi.[3]

Învăţărea este organizată pe Centre de activitate

Un element definitoriu pentru sistemul Step by Step este organizarea clasei, centrele de activitate reprezentând elementul esenţial în individualizarea învăţării . Delimitarea zonelor de învăţare se face cu ajutorul mobilierului modular astfel organizat încât grupuri mici de copii (3- 6 elevi) să se confrunte, în timpul activităţii, cu sarcini adecvate nivelului lor de învăţare, utilizând materiale specifice de învăţare.

O clasă este împărţită după cum urmează: un centru de citire, un centru de scriere, un centru de ştiinţă, un centru de matematică, un centru de artă şi un centru de construcţii. După necesităţi pot apărea centre facultative , aparţinând unor opţionale sau funcţie de specificul clasei/ şcolii.

Acest mod de organizare are numeroase beneficii. Învăţătorul „coboară” de pe piedestalul de conducător al clasei lângă copii, lucrând alături de aceştia, discutând cu fiecare în parte, imprimând fiecăruia ideea că este acolo pentru a le oferi sprijin, pentru a-i îndruma. Învăţătoarele şi copiii lucrează împreună, între ei există o relaţie de colaborare, cadrul didactic ajutând copilul să-şi întărească încrederea în sine prin motivaţia pozitivă, consolidându-i un demers cognitiv propriu. Învăţarea se produce la copil, în cea mai mare parte, prin descoperire, prin colaborare cu colegii în realizarea unor sarcini comune, ceea ce va ajuta la dezvoltarea abilităţilor de muncă în echipă mai târziu.

Activităţile individualizate nu sunt singurele care există în clasa Step by Step, elevii fiind puşi şi în situaţii de împărtăşire a unor opinii, experienţe, sentimente sau chiar de confruntare, de competiţie. Momentul de dimineaţă e locul împărtăşirii experienţelor, al planificării activităţilor ce se vor desfăşura în timpul zilei, al evaluării sarcinilor, al concluziilor şi al stabilirii în comun a regulilor şi responsabilitaţilor. “Scaunul Autorului” reprezintă o oportunitate pentru fiecare copil să devină personajul principal, locul de unde îşi prezintă ideile, rezultatele şi se supune confruntării cu ceilalţi, observaţiilor şi sugestiilor lor critice.

Bibliografie:

Kate Burke Walsh ,Predarea orientată după necesităţile copilului, C.E.D.P. Step by Step – România, 1999

James Hymes „Predând la copiii sub şase ani” ,1974, p. 157

T. Palasan, Pedagogii alternative-note de curs