Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Prearea limbii si literaturii romane abordare integrata
Scris de administrator   
Joi, 08 Iunie 2017 16:06

PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE – ABORDARE INTEGRATĂ

Prof. Bejan Oana

Școala Gimnazială nr. 1 Santa Mare

 

 

În cadrul orelor de limba și literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente care în mod tradiţional erau predate (şi evaluate) separat. În viziunea comunicativă, achiziţiile din domeniul limbii sunt importante pentru domeniul comunicării. Educaţia ajută omenirea în ansamblul ei dar în acelaşi timp trebuie să răspundă unor nevoi imediate legate de viaţa în societate, fără însă a cădea în cealaltă extremă de a vedea educaţia drept unic legată de aceste ultime componente. De altfel, Delors avertizează în continuare asupra pericolului de a considera educaţia doar ca furnizor de mână de lucru calificată: „ea trebuie pusă în slujba ideii că fiinţa umană nu este mijlocul, ci însăşi justificarea dezvoltării.” (idem)  Raportul Comisiei clasifică cele patru tipuri fundamentale de învăţare ca piloni ai cunoaşterii, care pot sta la baza unui curriculum modern, a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa regulile supravieţuirii, a învăţa să fii.

În ceea ce priveşte domeniul predării la limba şi literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente care în mod tradiţional erau predate (şi evaluate) separat. În viziunea comunicativă, achiziţiile din domeniul limbii sunt importante și pentru domeniul comunicării, pentru că ele oferă elevului cunoaşterea legilor de combinare şi selecţie a elementelor de construcţie a comunicării. Comunicarea este nu doar un domeniu de conţinuturi, în care elevii învaţă cum se realizează un monolog, un dialog, o dezbatere, un eseu etc., ci şi un mijloc de învăţare, folosit de toate disciplinele şcolare.

De altfel, aşa cum observă A. Pamfil (2006: 21) „complexitatea şi deschiderea modelului comunicativ, dar mai ales gradul de adecvare la imperativele societăţii contemporane justifică preluarea şi integrarea lui în spaţiul reformei curriculare româneşti.”  Tiparul structurant prezentat de A. Pamfil prezintă formarea competenţei de comunicare prin predarea integrată a celor patru capacităţi generale şi a celor trei categorii de conţinuturi. Capacităţile generale vizează comprehensiunea şi producerea de text scris şi oral şi conduc spre obiectivele-cadru, în timp ce conţinuturile sunt strucurate pe câteva domenii:

a) lectura

b) practica raţională şi funcţională a limbii

c) elemente de construcţia comunicării – compuse, la rândul lor, din subdomenii.

Totuşi, ceea ce scoate în evidenţă acest model, este faptul că el presupune conturarea şi cizelarea celor patru capacităţi generale  prin asimilarea unor cunoştinţe metalingvistice şi prin aplicarea lor în cadrul unor activităţi de comunicare globală. A. Pamfil (2006) prezintă câteva posibile coordonate, care după cum se va vedea, se articulează perfect pe principiile enunţate de alţi autori ca J. Harmer sau J. Richards.

O primă caracteristică se referă la accentuarea rolului interactiv al limbajului, exersarea tuturor funcţiilor lui în contexte variate şi semnificante.  În al doilea rând, configurarea unor strategii didactice active, ce urmăresc utilizarea limbii în context devine un element important. A treia coordonată se referă la abordarea literaturii ca orizont divers, în care au locul texte dintre cele mai eterogene, incluzând pe cele nonliterare. O ultimă coordonată a unei didactici comunicative este reprezentată de structurarea unor parcursuri didactice explicite şi coerente, în care elevul este anunţat de la începutul activităţii didactice care este finalizarea ei. O ultimă contribuţie este aceea adusă de Catherine Evans Davies într-un articol intitulat Developing awareness of crosscultural pragmatics (publicat în Multilingua 2004: 207-231). Autoarea propune organizarea parcursului didactic în jurul activităţilor de comunicare ca discursuri şi mai puţin ca acte de vorbire separate, încurajarea educaţilor de a căuta propriile modele şi o anumită distanţă critică.

La nivelul sistemului de învăţământ, finalităţile generale actuale relevă preocuparea pentru formarea intelectuală (teoretizare, conceptualizare, abstractizare) şi, totodată, pentru formarea abilităţilor şi competenţelor practice şi pentru promovarea multidisciplinarităţii, a interdisciplinarităţii şi a transdisciplinarităţii, în vederea asigurării caracterului operaţional şi funcţional al achiziţiilor. Elevii sunt îndrumaţi să identifice singuri nevoile educaţionale şi să acţioneze conştient spre atingerea acestora. Bocoş (2008: 98) arată: „cuprinzând sisteme de valori identificate şi vehiculate la nivelul societăţii, acestea [obiectivele] oferă sistemului educativ linii directoare, îi asigură acestuia coerenţa şi dau sens acţiunii educative.”

Practic, toate acestea se pot concretiza în oferirea de competenţele specifice, cum ar fi: cunoaşterea  şi utilizarea regulilor care asigură organizarea a unui text,  folosirea limbii în context,  stăpânirea operaţiilor care presupun anticiparea unui mesaj şi reglarea adecvată a răspunsului într-un text scenic, reliefarea capacităţilor de exploatare a creativităţii verbale etc.

Bibliografie:

1. Bocoș M. – Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constrctivist, Editura Paralela 45, Pitești, 2008

2. Cucoș C. – Pedagogie, Editura Polirom, Iași

3. Davies C.E. Developingawaraness of crosscultural pragmatics în Multilingua 23, 2004

4. Delors J. (Coord)- Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al XXI- lea. Editura Polirom, Iași, 2000.

5. Pamfil A. – Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2006.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Dezvoltarea competentelor cheie citit sc…

DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR CHEIE CITIT-SCRIS PRIN DISCIPLINELE DE STUDIU DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Competenţe cheie cadrul European   Profesor Rodica Stan   Prezentare generală Reprezintă prima încercare la nivel european de a oferi o listă completă şi...

Read more

Rolul educatiei estetice in formarea per…

ROLUL EDUCAȚIEI ESTETICE ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII ELEVILOR Prof. înv. primar Doina Dumitru Şcoala Gimnazială Fitioneşti Educația estetică, ca latură a educației, îndeplinește multiple funcții educative, exercitând o acțiune multilaterală...

Read more

Regimul alimentar la romani in secolul a…

REGIMUL ALIMENTAR LA ROMÂNI ÎN SECOLUL AL XVII-LEA   Dragnea Mihai   Moldovenii și miedul Cronicarul și arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669) ne relatează câteva informații interesante despre consumul de mied (hidromel) la moldoveni....

Read more

Importanta terapiei prin joc pentru elev…

IMPORTANȚA TERAPIEI PRIN JOC PENTRU ELEVUL CU DEFICIENȚĂ MINTALĂ   Prof. Psihopedagog Martinconi Noemi, Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională "Speranţa" Timişoara, Jud. Timiş    Lumea contemporană este tot mai dinamică, influenţând politicul, economicul, socialul....

Read more

Stimularea creativitatii in cadrul orelo…

STIMULAREA CREATIVITĂŢII ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE (METODA FISHBOWL ŞI STARBURSTING)   Profesor Adrian Şulic Grup Şcolar „Regina Maria”, Dorohoi, Botoşani     Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea...

Read more

A study in expressing feelings in poetry

A STUDY IN EXPRESSING FEELINGS IN POETRY   Profesor Ştefănescu Adriana Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I”, Timişoara     In expressing feelings, some of the pupils have to fight the tendency of becoming too explicit and...

Read more

Trupa de teatru ca metoda de intarire a …

Trupa de teatru ca metodă de întărire a relaţiei profesor-elev Profesor Sultan Cristina Colegiul „Anghel Saligny” Tulcea Rezumat: Articolul propune o modalitate sporire a încrederii elevilor şi a părinţilor în profesori...

Read more

Inspectorate scolare adrese web

Inspectorate scolare - adrese web    Inspectoratul Scolar al judetului Alba Inspectoratul Scolar al judetului Arges Inspectoratul Scolar al judetului Arad Inspectoratul Scolar al Sectorului 2 Inspectoratul Scolar al Sectorului 3 Inspectoratul...

Read more