PROGRAMA ŞCOLARĂ ORGANIZATĂ MODULAR

Pro. Înv. Primar Vladu Ana Nicoleta

Şcoala Gimnazială Nr. 3 Rovinari

              În contextual noii reforme curriculare din România, intentionată ca o reforma care să răspundă nevoilor de schimbare accentuată şi accelerată a învăţământului preuniversitar devin evidente nevoia de a valorifica o nouă concepţie asupra curriculumului şcolar, un nou Cadru de Referinţă pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea curriculară, documente curriculare moderne şi condiţii de implementare sistematice şi unitare.

             Noul Cadru de Referinţă se va baza pe proiectarea instruirii pentru formarea competenţelor.

            Propun un model de programă a unei discipline opţionale, organizată modular.

DISCIPLINA  Educaţie pentru sănătate

NIVEL DE ŞCOLARITATE - Clasele a III a – a IV-a

Partea I. IDENTITATEA DISCIPLINEI DE STUDIU

1. Programa şcolară ca instrument al reformei curriculare

         Setul de programe de Educaţie pentru sănătate pentru învăţământul primar oferă oportunităţi de manifestare a unui spirit creator din partea învăţătorului, care are posibilitatea de a crea situaţii de învăţare, procese educative, experienţe de învăţare pentru elevi.

Acest set trebuie să fie construit pe principiul descrierii finalităţilor şcolare în termeni de competenţe disciplinare şi transversale (exprimate în termeni de abilităţi, cunoştinţe şi atitudini-valori), să respecte principiul coerenţei verticale (succesiunea competenţelor vizate şi a conţinuturilor asociate de la un an de studiu la următorul) şi pe principiul coerenţei orizontale (corelarea cu disciplinele din aria curriculară sau din alte arii între care se pot face legături interdisciplinare).

         Programele şcolare vizează un învăţământ centrat pe elev în calitate de co-autor al activităţii didactice, ceea ce presupune schimbarea accentului pe învăţare, pe aspectele practice (să ştie cum), pe particularităţile de vârstă şi individuale ale acestuia.

Programele şcolare Educatie pentru sanatate  reflectă principiul organizării modulare propunând un ansamblu de module de studiu asigurând astfel o mai bună organizare şi conducere a învăţării şi va permite o decelare mai eficientă a reuşitelor, respectiv a dificultăţilor de învăţare ale elevilor în relaţie cu un modul sau altul.

Nu în ultimul rând, setul de programe respectă principiul centrării pe standarde de performanţă orientate spre ceea ce va fi elevul la finalizarea parcursului său şcolar şi la intrarea în viaţa social.

2 Statutul academic şi didactic

Studiul disciplinei opţional Educaţie pentru sănătate, alături de studiul celorlalte Arii curriculare îşi propune formarea personalităţii autonome şi creative în vederea dezvoltării libere şi armonioase a persoanei. În cadrul activităţilor desfaşurate elevii vor fi familiarizaţi cu notiuni de igienă personală  şi colectivă, vor cunoaşte modalităţi de petrecere a timpului liber, vor dobândi cunoştinţe referitoare la sănătatea personală precum şi la sănătatea mediului. De asemenea se vor discuta aspecte legate de violenţă, abuz, consum de droguri, SIDA etc.

 Disciplina contribuie la formarea progresivă a competenţelor - cheie stabilite de către Comisia Europeană (competenţele interpersonale, interculturale şi sociale, a învăţa să înveţi), şi a competenţelor generice definite prin CRCN-2012, îndeosebi în ceea ce priveşte:

- Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială,

- Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii

- interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele;

- Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră,

Programa şcolară de Educatie pentru sanatate respectă principiul modularităţii stipulat în CRCN-2012 şi propune pentru fiecare an şcolar un set de module relativ autonome, fiecare dintre acestea îndeplinind funcţii distincte. Astfel, fiecare an şcolar debutează cu un modul iniţial care are caracter preparatoriu, de determinarea a stării iniţiale de pregătire a elevilor în vederea parcurgerii conţinuturilor disciplinei şi atingerii finalităţilor (competenţelor) prestabilite. Alături de acest modul, în fiecare an şcolar se regăseşte un set de module disciplinare centrate pe dezvoltarea competenţelor generale disciplinare, precum şi unul sau mai multe module integrate centrate pe formarea competenţelor generale transversale Aceste module acoperă 75% din timpul de predare-învăţare al disciplinei, restul de 25% fiind la decizia cadrului didactic şi este corespunzător modulului deschis, cu funcţii de remediere, consolidare, stimulare.

Perioada copilăriei este extrem de importantă. În cadrul ei începe să se contureze dezvoltarea personalităţii. Mecanismele de reglare, autoreglare şi capacitatea de reacţie sunt încă în curs de formare. Pe acest fond, numeroşi factori care acţionează în familie, în şcoală, în societate, în natură şi care par inofensivi la prima vedere, pot agresiona organismul în formare. Sunt perioade în care numeroşi factori pot afecta dezvoltarea normală a copilului.

Copiii trebuie ajutaţi să-şi dezvolte capacitatea de adaptare rapidă şi activă la mediu, să-şi făurească o manieră raţională, igienică de activitate, de odihnă, de folosire a timpului liber. Copiii trebuie să fie învăţaţi treptat să cunoască, la nivelul lor de înţelegere, care este valoarea regimului de viaţă ordonat, care este importanţa unor deprinderi igienice, alimentare, comportamentale, bine constituite, care sunt avantajele ritmului şi ale alternanţelor în activitatea de învăţare, care sunt efectele nocive şi consecinţele vieţii dezordonate. Copilul trebuie ferit de epuizare. Este necesar să i se ofere condiţii de odihnă şi momente de recreere şi joc. Drumeţiile şi excursiile trebuie  să devină o necesitate în viaţa copiilor.

3. Standardul curricular de evaluare al disciplinei pentru clasele a III a – a IV a

3.1.Competenţele generale vizate de disciplina de studiu:

Competenţele generale disciplinare:

CGD1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate

CGD2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului

CGD3. Dezvoltarea capacităţii de a rezolva situaţii problemă privind sănătatea şi mediul

     b) Competenţe generale transversale (CGT)

CGT1. Conştientizarea şi asumarea unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, pentru dezvoltarea propriului potenţial fizic şi psihic şi manifestarea unor

comportamente favorabile acesteia;

CGT2. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare.

3.2.Indicatorii de performanţă:

         Indicatorii de performanţă sunt definiţi pentru fiecare competenţă generală (disciplinară şi transversală). Ei sunt stabiliţi în baza judecăţii expert a conţinutului şi ariei de cuprindere a tuturor competenţelor specifice care se subordonează fiecărei competenţe generale.

Pentru fiecare competenţă se precizează nivelul bazal şi superior.

CGD1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate

Bazal: identificarea modificărilor organismului, folosind un limbaj adecvat

Superior: Interpretarea corecta a sursele de informaţie în probleme de sănătate

CGD2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului

Bazal: Aplicarea regulilor de igienă personală şi igienă a mediului

Superior: Adopta relaţii sănătoase interpersonale şi cu mediul

CGD3. Dezvoltarea capacităţii de a rezolva situaţii problemă privind sănătatea şi mediul

Bazal: identifice nevoia de ajutor şi acorda primul ajutor în cazul unor urgenţe medicale simple

Superior: Implicarea în tratarea diferenţială a deşeurilor menajere

CGT1. Conştientizarea şi asumarea unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, pentru dezvoltarea propriului potenţial fizic şi psihic şi manifestarea unor

comportamente favorabile acesteia;

Bazal:  Formarea unor comportamente active, libere, responsabile, deschise, comunicative;

Superior: Posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vârstei, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării responsabile.

CGT2. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare.

Bazal: Avansarea unor opinii în legătură cu responsabilităţile posibil de asumat în cadrul unui proiect pe teme de sanatate

Superior: Exprimarea unui punct de vedere argumentat asupra responsabilităţilor asumate în cadrul unui proiect pe teme de sanatate.

Partea a II-a. ORGANIZAREA MODULARA A DISCIPLINEI PE AN ŞCOLAR

CLASA a III-a

4. Sistemul modulelor

Structura programei include următoarele componente:

·Competenţe generale (definite pe un nivel de învăţământ în relaţie cu specificul disciplinei de studiu)

·Competenţe specifice (definite pentru fiecare modul în parte)

Abilităţi

Cunoştinţe

Valori şi atitudini

- Sugestii metodologice.

- Aspecte evaluative

Programa pentru disciplina Educatie pentru sanatate, clasa a III a cuprinde două module disciplinare, un modul de sinteză şi unul integrat:

Modul iniţial: Ce stim? Ce vom invata?

Modulul 1 (disciplinar): Sanatatea personala si sanatatea mediului

Modulul 2 (disciplinar): Comportamente responsabile privind starea de sănătate

Modulul 3 (integrat): Proiecte in actiune

 -urmăreşte dezvoltarea în echipă a unor proiecte care să consolideze achiziţiile anterioare şi să susţină dezvoltarea competenţelor transversale (ex. Proiecte locale, judetene, nationale, proiecte în beneficiul comunităţii, rezolvarea de conflicte, de lucru în echipă, a învăţa să înveţi etc.). Temele acestor proiecte se pot constitui în mini-proiecte de cercetare, studii de caz etc.

Modulul deschis: poate viza elemente de consolidare, exersare, îmbogăţire a achiziţiilor anterioare. În funcţie de destinaţia rezervată acestui modul prin programă, se va decide şi ce loc va ocupa în parcursul şcolar (după finalizarea unuia sau a mai multor module).

Modulele pot fi concepute în continuitate, având în vedere competenţele generale disciplinare şi transversale ale Educatie pentru sanatate, standardele curriculare pentru clasele I-a II a.

Structura modulelor ţine seama de competenţele pe care şi le-au format elevii prin studiul disciplinei în clasele I – a II a.

5. Module specifice:

Modulul iniţial: Ce ştim? Ce vom învăţa?

Acest modul are ca scop:

a. să constate gradul de pregătire al elevilor (notiuni elementare de anatomie si fiziologie, igiena personala, sanatate mintala si a alimentatiei) în raport cu cerinţele programei pentru clasa a III-a;

b. să prezinte elevilor noua problematică: conceptele (de exemplu, ), vor avea prilejul să identifice diversitatea surselor pe baza cărora se pot reconstitui preventia sanatatii şi vor înţelege rolul valorificării unor experienţe de învăţare nonformală. Nu în ultimul rând, vor putea sesiza legăturile trandisciplinare ale domeniului şi utilitatea lor pentru a-şi putea îmbunătăţi performanţele în învăţare.

c. să identifice posibile interese şi oportunităţi de studiu care au legătură cu proiecte ce vizeaza preventia sanatatii dar si tratarea bolilor.

Sugestii metodologice:

Modulul iniţial are o durată de 1-2 săptămâni

Nu se noteaza de catre invatator

Stimuleaza motivaţia pentru învăţare, prin identificarea unor interese şi oportunităţi de studiu care au legătură cu proiecte personale şi şcolare, se poate realiza prin prezentarea succintă a activităţilor de învăţare şi a posibilelor resurse (de ex. manualele, Internetul, presa scrisă) utilizate în activităţile individuale şi de grup.

Modulul disciplinar 1. Sănătatea personală şi sănătatea mediului

CS1 Aplicarea regulilor de igienă personală şi igienă a mediului

CS2 Descrierea beneficiilor alimentaţiei sănătoase, activităţii fizice, odihnei

CS3 Dezvoltarea de relaţii sănătoase interpersonale şi cu mediul

CS4 Identificarea tipurilor de boli şi pericolul acestora pentru sănătate, folosind un

limbaj simplu

B Sugestii metodologice:

În identificarea elementelor de conţinut subsumate temelor programei, invatatorul ar trebui:

- să opteze pentru formulări care sunt relevante pentru elevi;

- să creeze oportunităţi pentru comparaţie: înţelegerea consecintelor unei alimentatii nesanatoase

- să recupereze, pierderile în scopul conturării imaginii de ansamblu a unei vieti sanatoase;

- să aplice principiul multiperspectivităţii care cere elevilor conştientizarea diferitelor perspective asupra .

Modulul oferă cadrul proiectării unor strategii didactice bazate pe activităţi de învăţare care solicită elevilor organizare şi elaborare de informaţii având ca scop problema sănătăţii, a poluării etc. Prin implicarea în activităţile de învăţare elevii vor putea exprima opinii despre fenomenul poluarii cu care se confrunta. Produsele realizate pe parcurs (chestionare, desene, fişe, scheme, roluri şi seturi de întrebări, scenarii) vor fi utilizate de către elevi ca punct de plecare pentru realizarea altor sarcini de învăţare.

Exemple de activităţi de învăţare şi produse realizate: iniţierea şi desfăşurarea unor jocuri de simulare a diferenţelor dintre stările de sănătate şi boală; exerciţii-joc de spălare a corpului şi de enumerare a condiţiilor pentru o igienă corectă; alcătuirea unor enunţuri care îndeamnă la ocrotirea naturii; realizarea unui spot publicitar pentru un mediu curat ;

Criterii în selecţia activităţilor:

- îmbinarea activităţii desfăşurate în clasă şi teme pentru acasă;

- relaţia dintre mediul formal de învăţare (clasa) şi medii non-formale/informale (Internetul, presa scrisă şi televiziunea);

- oferirea de ocazii pentru exersarea competenţelor legate de utilizarea surselor, formularea întrebărilor, organizarea şi prezentarea informaţiei, cu care elevii sunt deja familiarizaţi şi pentru extinderea instrumentarului metodologic; aceste antrenamente intelectuale vor pregăti demersuri didactice mai complexe, utilizate ulterior (investigaţie, proiect, studiu de caz, jocuri de rol).

Metode şi mijloace de învăţământ cu contribuţii specifice în formarea competenţelor respective:  websearch, joc de rol, analiză de documente.

Contexte, factori şi medii de instruire adecvate, posibilităţi de diferenţiere, de susţinere a efortului individual şi a motivaţiei învăţării: actiuni in curatarea mediului, participari in actiuni de  ecologizare, vizite în magazine si piete. Susţinerea efortului individual va fi realizată prin atribuirea de proiecte individuale de documentare sau teme fundamentale. Motivaţia va fi susţinută prin expunerea produselor proiectelor.

C Aspecte evaluative:

Definirea standardelor/criteriilor de performanţă.

CS1 Aplicarea regulilor de igienă personală şi igienă a mediului

Bazal: Identifică reguli de igienă şi rolul acesteia in pastrarea sănătaţii

Superior: Conştientizarea ecologizarii mediului înconjurător

CS2 Descrierea beneficiilor alimentaţiei sănătoase, activităţii fizice, odihnei

Bazal: Dezvoltarea armonioasă a organismului

Superior: Analizarea efectelor alimentaţiei unilaterale si consecinţele excesului de dulciuri

CS3 Dezvoltarea de relaţii sănătoase interpersonale şi cu mediul

Bazal: Identifica sursele de poluare la nivel local, naţional şi global

Superior: Contribuie la reducerea efectelor produse de sursele de poluare, pentru păstrarea sănătăţii

CS4 Identificarea tipurilor de boli şi pericolul acestora pentru sănătate, folosind un limbaj simplu

Bazal: Enumerarea de boli si cauze

Superior : Diminuarea oboselii şi a exceselor de grasime

Modulul disciplinar 2. Comportamente responsabile privind starea de sănătate

CS1  Identificarea factorilor interni şi externi care determină starea de boală şi de sănătate

CS2 Aplicarea conştienta de reguli pentru menţinerea sănătăţii acasă, la şcoală, în comunitate

CS3 Recunoasterea situaţiilor de abuz ale adulţilor asupra copiilor şi forme ale violenţei intragrupale

CS4 Asumarea responsabilităţii în vederea protejarii sanatatii

B Aspecte metodologice:

Exemple de activităţi de învăţare şi produse realizate: analiza unor fişe medicale, relatări, dovezi care demonstrează imbolnavirea, a situatiilor abuzive etc.

Metode şi mijloace de învăţământ cu contribuţii semnificative în formarea competenţelor specifice acestui modul: discuţii şi dezbateri în clasă, prin utilizarea unor metode interactive care pot contribui la exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei, la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ al elevilor, la implicarea elevilor în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare de probleme în colectivul din care fac parte, în şcoală sau în comunitate etc.

Sugestii de conţinuturi suplimentare, de accesare şi a altor surse de informare şi de activităţi aplicative realizate în contexte formale, non-formale sau informale: fişe de lucru, materialului bibliografic suplimentar, materiale audio-video, internet etc.

C Aspecte evaluative:

CS1  Identificarea factorilor interni şi externi care determină starea de boală şi de sănătate

Bazal: Inventarierea factorilor de risc specifici vârstei

Superior: Simuleaza diferenţe dintre stările de sănătate şi boală;

CS2 Aplicarea conştienta de reguli pentru menţinerea sănătăţii acasă, la şcoală, în comunitate

Bazal: Enumera conditiile necesare mentinerii sanatatii

Superior: Formarea spiritului estetic in privinta curateniei in clasa si scoala

CS3 Recunoasterea situaţiilor de abuz ale adulţilor asupra copiilor şi forme ale violenţei intragrupale

Bazal: Exemplificarea situaţiilor în care este necesară toleranţa faţă de cei din jur

Superior: Identificarea soluţiilor de ajutorare a acestor copii şi de integrare a lor în societate;

CS4 Asumarea responsabilităţii în vederea protejarii sanatatii

Bazal:  Manifestarea uni comportament ecologic responsabil

Superior: Elaborarea de scenarii pentru valorificarea deşeurilor comunitare.

Evaluarea continuă se poate realiza pe tot parcursul modulului prin intermediul probelor orale sau scrise.

Evaluarea finală poate consta în probe scrise sau orale, eseu argumentativ, exerciţii de reflecţie sau lucrări în echipă

Modulul integrat: Proiecte in actiune

Ex. Organizarea unei campanii care să susţină sanatatea copiilor

A Competenţe specifice vizate de modul:

CS1. Înţelegerea şi aprecierea efectelor pe termen scurt şi lung ale factorilor de risc pentru sănătate

CS2.. Conştientizarea şi asumarea relaţiei între biologic şi mediu în vederea promovării unei vieţi sănătoase şi echilibrate, a dezvoltării potenţialului fizic şi protejarii mediului.

B. Aspecte metodologice

Exemple de activităţi de învăţare şi produse realizate: invitarea unui medic specialist, analiza unor boli, discutarea unor experimente medicale, analiza profilului profesional, formularea şi rezolvarea de situaţii problemă privind starea de sănătate activităţi practice în şcoală/comunitate, etc.

Metode şi mijloace de învăţământ cu contribuţii semnificative în formarea competenţelor specifice acestui modul: dezbateri, analiză de documente, joc de rol,

implicarea elevilor în exerciţii de luare a deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare de probleme în colectivul din care fac parte, în şcoală sau în comunitate, etc.

Sugestii de conţinuturi suplimentare, de accesare şi a altor surse de informare şi de activităţi aplicative realizate în contexte formale, non-formale sau informale: vizită la cabinetul medical din cadrul instituţiei de învăţământ, internet, materiale audio-video,  etc.

Se poate aplica in cadrul ambelor module disciplinare.

C. Aspecte evaluative

CS1Înţelegerea şi aprecierea efectelor pe termen scurt şi lung ale factorilor de risc pentru sănătate

Nivel bazal:

Participă la activităţi de grup iniţiate şi organizate de colegi în vederea soluţionării de probleme teoretice şi practice în măsura posibilităţilor sale.

Nivel superior:

Iniţiază şi se implică activ în organizarea grupului de lucru în vederea soluţionării de probleme teoretice şi practice în măsura posibilităţilor sale.

CS2 Conştientizarea şi asumarea relaţiei între biologic şi mediu în vederea promovării unei vieţi sănătoase şi echilibrate, a dezvoltării potenţialului fizic şi protejarii mediului.

Nivel bazal: rezolva situaţii ipotetice propuse de elevi consultând soluţiile propuse de echipe;

Nivel superior: Interiorizeaza norme axiologice care să confere sanatatea persoanei

Evaluarea iniţială se poate realiza prin discuţii cu elevii în cadrul cărora să se identifice nivelul de cunoaştere al acestora în relaţie cu  pastrarea sanatatii

Evaluarea continuă se poate realiza pe tot parcursul modulului prin intermediul probelor orale sau scrise.

Evaluarea finală poate consta în probe scrise sau orale, eseu argumentativ, exerciţii de reflecţie sau lucrări în echipă pe unul dintre subiectele subsumate tematicii modulului

Modulul deschis: Studiu aprofundat

Poate dezvolta activităţi de învăţare specifice de tip sinteză, poate realiza corelaţii.

Dezvoltă competenţele specifice (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) formate/vizate de modulele anterioare.

1. Competenţe specifice vizate de modul

CS1 Cultivarea respectului pentru valorile familiei si ale mediului

CS2 Ealuarea factorilor favorizanţi şi consecinţele abuzurilor şi violenţei

B. Aspecte metodologice

Conţinuturile învăţării aparţin celor trei segmente ale disciplinei: sănătate fizica, sănătate mintală, sănătatea mediului fac parte din aceeaşi unitate de învăţare, reprezentând o sinteză a problemelor studiate în cele două module disciplinare, vizând familiarizarea elevilor cu principalele produse, situatii care le pot afecta sanatatea.

Textele alese pentru studiul aprofundat trebuie să permită abordări multiple.

Organizarea procesului didactic vizează:

· exerciţii de identificare a situatiilor in care isi fac prieteni, de găsire a unor solutii, enumerere de reguli şi nu numai,

· activităţi de dezbatere, argumentare, confruntare;

· proiecte individuale sau de grup, portofoliu, fişe, desene, afise;

- realizarea unui program de activităţi pentru o săptămână de vacanţă;

jocuri de rol privind reacţiile de teamă faţă de învăţător, părinţi, calificative

C. Aspecte evaluative

Au ca reper competenţele generale şi specifice ale disciplinei pentru construcţia unor Indicatori de performanţă

Pentru nivelul bazal

· folosirea adecvată a unor alimente              

· recunoaşterea şi diferenţierea situatiei de boala cu cea de sanatate

· interpretarea relaţiilor dintre sanatate si mediu

Pentru nivelul superior

· identificarea valorilor ;

· redactarea unor texte funcţionale în diferite contexte de mediu

-realizarea unui studiu cu privire la reactiile copiilor in diverse situatii

6. Standardul curricular de evaluare al disciplinei de studiu pe an de studii

BIBLIOGRAFIE

Potolea, D. (coord.) (2011) Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional din învăţământul preuniversitar; revizuit, completat şi adaptat sistemului actual de învăţământ. CNEE.

Potolea, Dan (2002). Conceptualizarea curriculumului; o abordare multidimensională.

Păun, Emil, Potolea, Dan (coord.) Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Iaşi: Polirom.

Potolea, D., Manolescu, M. (2006). Teoria şi metodologia curriculumului. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Proiectul pentru Învăţământul Rural, Bucuresti.

Potolea, D., Toma, S. (2010), Conceptualizarea „competenţei” – implicaţii pentru construcţia şi evaluarea programelor de formare, în vol. Celei de-a III-a Conferinţe Naţionale de Educaţia Adulţilor: „10 ani de dezvoltare europeană în educaţia adulţilor” (coord. S. Sava), Editura Eurostampa, Timişoara.

Potolea, D., Toma, S. Zaharia, S., Mironov, C., Borzea, A (2006) Bazele conceptuale pentru dezvoltarea Cadrului Naţional

Costea, O., Nasta, D.I. (coord.), (2010), Metodologia de implementare a domeniilor de competenţe

cheie europene în curriculumul şcolar aplicat, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti.

Cucoş, Constantin, (2008), Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi.

Educaţia pentru sănătate în şcoala românească

Coord. Dr. Liliana Leon, Educaţia pentru o viaţă sănătoasă