Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


PROIECTAREA DIDACTICA
Sâmbătă, 10 Ianuarie 2009 02:00

PROIECTAREA DIDACTICÃ – O ACŢIUNE

CONTINUÃ ŞI UNITARÃ

 

Prof. Musat Liliana

Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu

 

 

Motto: „Socrate spunea cã acei care stiu ce este fiecare lucru sunt în stare sã explice si celorlalti pe când cei care nu stiu este firesc sã se însele si pe ei si sã însele si pe altii.”

( Xenofon)

 

Motivatia alegerii temei

Se stie cã un lucru bine fãcut are la bazã o etapã premergãtoare. Proiectarea didacticã este etapa premergãtoare a actului didactic. În învãtãmânt existã cadre didactice care considerã proiectarea o etapã necesarã, dar si altele, care apreciazã cã aceasta ar putea lipsi. Cea de-a doua pozitie este determinatã de numãrul mare de documente care se elaboreazã obligatoriu de cadrele didactice, uneori nejustificat.

Proiectarea didacticã nu poate sã lipseascã din preocupãrile învãtãtorilor si profesorilor, pentru cã o lectie bunã este întotdea\una rezultatul unei proiectãri corespunzãtoare. Documentul de proiectare trebuie sã fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic.

 

Demers teoretic; explicarea notiunilor

 

În mod traditional, prin proiectare pedagogicã se întelege programarea materiei de studiu pe unitãti de timp si de activitate, a planului calendaristic, a sistemului de lectii, elaborarea planului de lectii etc.

Astãzi, conceptul de proiectare este mai amplu, fiind exprimat si caracterizat de alte concepte corelate, ca de pildã: design instructional (R. Gagne, 1976) sau taxonomia cunostintelor (Romiszowski, 1981).

În efortul actual de modernizare si optimizare a scolii românesti, menit sã asigure cresterea calitativã a activitãtii didactice, proiectarea, organizarea, pregãtirea si desfãsurarea lectiei, ca microsistem ce produce la scarã redusã sistemul instructional, ocupã un loc central.

Proiectarea este actiunea de anticipare si pregãtire a activitãtilor didactice si educative pe baza unui sistem de operatii, concretizat în programe de instruire diferentiate prin cresterea performantelor.

Proiectarea pedagogicã a procesului de învãtãmânt reprezintã ansamblul actiunilor si operatiilor angajate în cadrul activitãtilor de educatie/instructie conform finalitãtilor asumate la nivel de sistem si de proces în vederea asigurãrii functionalitãtii sociale a acestuia în sens managerial/global, optim, strategic.

Activitatea de proiectare pedagogicã valorificã actiunile si „operatiile de definire anticipativã a obiectivelor, continuturilor, strategiilor învãtãrii, probelor de evaluare si mai ales ale relatiilor dintre acestea în conditiile unui mod de organizare al procesului de învãtãmânt.” (Vlãsceanu, Lazãr în „Curs de pedagogie”, coordonatori: Cerghit, Ioan, Vlãsceanu, Lazãr, 1988, pag. 249).

Specificul activitãtii de proiectare pedagogicã evidentiazã importanta actiunilor de planificare – programare - concretizare a instruirii/educatiei care vizeazã valorificarea optimã a unei resurse materiale esentiale: timpul real destinat învãtãrii, în mediul scolar si extrascolar. Din aceastã perspectivã proiectarea pedagogicã intervine în calitate de:

a) proiectare globalã, care acoperã perioada unui nivel, treaptã, ciclu de învãtãmânt, urmãrind, în mod special, elaborarea planului de învãtãmânt si a criteriilor generale de elaborare a programelor de instruire;

b) proiectare esalonatã, care acoperã perioada unui an de învãtãmânt, semestru sau a unei activitãti didactice/educative concrete, urmãrind, în mod special, elaborarea programelor de instruire/educatie si a criteriilor de operationalizare a obiectivelor generale si specifice ale programelor de instruire/educatie.

Eficienta lectiei trebuie orientatã nu numai de modul de interactiune complexã a componentelor ei, ci si de felul cum ea este integratã în procesul de învãtãmânt, ca sistem si functionalitate , pentru cã în lectie se obiectiveazã elementele acestuia (obiective, resurse, continut, strategii si evaluarea rezultatelor).

Activitatea de proiectare pedagogicã implicã douã operatii care intervin în mod global si în mod esalonat:

A. Operatia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educatie, realizatã:

a) în termeni absoluti prin raportare la standardele de competentã si de performantã institutionalizate ca obiective informativ – formative, de nivel maxim, mediu, minim;

b) în termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca obiective concrete, la nivelul scolii li al clasei de elevi, în diferite momente ale evolutiei acestora.

B. Operatia de analizã a componentelor planului sau a programelor de instruire/educatie, realizabilã prin stabilirea unor corespondente între:

a) obiectivele pedagogice asumate;

b) continuturile pedagogice adecvate la nivel de plan – programe – activitate didacticã;

c) strategiile de predare – învãtare – evaluare, adaptabile la diferite conditii de învãtare interne si externe.

 

Activitatea practicã

 

Un cadru didactic bine intentionat trebuie sã-si punã urmãtoarea întrebare: cum as putea face astfel încât întotdeauna activitãtile didactice pe care le desfãsor sã fie eficiente? Pentru aceasta este nevoie de o metodã rationalã de pregãtire a activitãtilor didactice care sã preîntâmpine sau sã anuleze alunecarea pe panta hazardului total si a improvizatiei. Dacã „harul didactic” nu este suficient (si nu este!), atunci apelul la o cale rationalã, premeditatã este justificat.

A devenit o judecatã de bun simt asertiunea dupã care un „lucru bine fãcut” este rezultatul unui „proiect bine gândit”. Unii autori (Jinga, Negret, 1994) avanseazã un algoritm procedural ce coreleazã patru întrebãri esentiale, în urmãtoarea ordine:

- Ce voi face?

- Cu ce voi face?

- Cum voi face?

- Cum voi sti dacã ceea ce trebuia fãcut a fost fãcut?

Rãspunsurile la cele patru întrebãri vor contura etapele proiectãrii didactice. Prima întrebare vizeazã obiectivele educationale, care trebuie fixate si realizate. A doua întrebare trimite cãtre resursele educationale de care dispune sau trebuie sã dispunã educatorul. A treia întrebare cere un rãspuns concret privind stabilirea unei strategii educationale, coerente si pertinente, pentru atingerea scopurilor. Rãspunsul la a patra întrebare pune problema conturãrii unei metodologii de evaluare a eficientei activitãtii desfãsurate.

Elementul central în realizarea proiectãrii didactice este programa scolarã. Ea reprezintã un document normativ în sensul cã stabileste obiective, adicã tintele ce urmeazã a fi atinse prin intermediul actului didactic. Chiar dacã în proiectare sunt obligatorii obiectivele, remarcãm faptul cã, adesea, acelasi obiectiv se realizeazã prin mai multe continuturi si resurse, dupã cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelasi continut si aceleasi resurse, dupã cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelasi continut si cu aceleasi resurse. Aprecierea acestora este la latitudinea învãtãtorului.

Proiectarea activitãtii didactice presupune:

I. lectura programei

II. planificarea calendaristicã

III. proiectarea secventialã ( a unitãtilor de învãtare)

I. Fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate douã sau mai multe obiective de referintã. Pentru realizarea obiectivelor de referintã, învãtãtorul poate organiza diferite tipuri de activitãti de învãtare. Unele activitãti posibile sunt recomandate prin programã. Învãtãtorul poate opta pentru folosirea unora dintre aceste activitãti sau poate construi activitãti proprii.

Atingerea obiectivelor de referintã se realizeazã cu ajutorul unitãtilor de continut. Învãtãtorul va selecta din lista cu „continuturile învãtãrii” acele unitãti de continut care mijlocesc atingerea obiectivelor.

II. În contextul noului curriculum, planificarea calendaristicã se transformã într-un document administrativ formal care repetã modul de gestionare a timpului propus de programa analiticã, într-un document de interpretare personalã a programei, care asigurã un demers didactic concordant cu situatia concretã din clasã.

Planificarea activitãtii didactice presupune o lecturã atentã si permanentã a programei scolare în scopul de a analiza obiectivele si a inventaria tipurile de activitãti si resursele necesare.

În elaborarea planificãrii procedãm astfel:

1. Citim atent programa

2. Stabilim succesiunea de parcurgere a continuturilor

3. Corelãm fiecare continut în parte cu obiectivele de referintã vizate

4. Verificãm concordanta dintre traseul educational propus si oferta de resurse didactice (manuale, ghiduri, caiete)

5. Alocãm timpul necesar pentru fiecare continut, în concordantã cu obiectivele de referintã vizate

III. O unitate de învãtare poate sã acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului afectat unei unitãti de învãtare se face prin planificare anualã.

O unitate de învãtare este:

- coerentã din punct de vedere al obiectivelor vizate;

- unitarã din punct de vedere tematic (adicã al continutului);

- desfãsuratã în mod continuu pe o perioadã de timp;

- finalizatã prin evaluare.

Realizarea unei unitãti de învãtare presupune un demers didactic proiectat de fiecare învãtãtor în parte.

Metodologia de proiectare a unei unitãti de învãtare constã într-o succesiune de etape, înlãntuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de referintã. Etapele proiectãrii sunt aceleasi, oricare ar fi unitate de proiectare vizatã.

Proiectarea unei unitãti de învãtare se recomandã a fi fãcutã tinând seama de urmãtoarele:

- centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe continuturi)

- implicarea în proiectare a urmãtorilor factori

- obiective de referintã

- activitãti de învãtare

- resurse

- evaluare.

 

Bibliografie

· Ioan Cerghit - Metode de învãtãmânt, Editura Polirom, 2006

· Site www.didactic.ro

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 22:41
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Rolul creativitatii in dezvoltarea elevi…

 ROLUL CREATIVITĂŢII ȊN DEZVOLTAREA ELEVILOR DE ASTĂZI APLICAŢII LA DISCIPLINA GEOGRAFIE   Moise Iuliana Daniela – profesor, Colegiul Tehnic, Buzău   Rezumat: Creativitatea  aduce contribuții fundamentale la ridicarea unui popor, fiind o resursă de valoare...

Read more

Spune NU drogurilor - tipuri de droguri

Principalele tipuri de droguri     1. Haşişul şi marihuana 2. Opiacee 3. Halucinogene 4. Amfetamine 5. Sedative şi somnifere 6. Cocaina 7. Crack-ul 8. Droguri sintetice (designer drugs) - Ecstasy 9. Droguri...

Read more

Planificare model pentru psihodiagnoza t…

Planificare model pentru psihodiagnoza terapie invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Reprezentarea Romaniei in cadrul proiect…

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -       REPREZENTAREA ROMÂNIEI  ÎN CADRUL PROIECTULUI ·        2001 – participarea la Seminarul internaţional de Educaţie globală – Strasburg, Franţa; ·        2001 – iniţierea vizitelor de studiu şi experienţă...

Read more

IMAGOLOGIA LITERARA COMPARATA

STUDIU PRIVIND IMAGOLOGIA LITERARÃ COMPARATÃ Prof. Maria Drãgulescu Şcoala Generalã Nr. 7, Tg-Jiu     Câteva repere teoretice si metodologice   O directie de cercetare în domeniul stiintelor...

Read more

Regresivitatea termenului literar superr…

REGRESIVITATEA TERMENULUI LITERAR SUPERREALIST   Ştefan Lucian MUREŞANU     Cuvinte cheie: regresivitate, superrealism, incandescent, senzaţii, rostire, lumină, divin, originalitate, urâţeşte.               M-am străduit întotdeauna ca prin cuvântul meu scris să nu lezez existenţa niciunui...

Read more

Cartea si importanta lecturii

CARTEA ŞI IMPORTANŢA LECTURII                                                                                                      Prof. DOBREA MONICA Şcoala cu clasele I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău     Motto: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris Încet gândită, gingaş cumpănită; Mâinile mele, care te-au deschis.” (T....

Read more

chestionarul un instrument de relevanta …

CHESTIONARUL – UN INSTRUMENT DE RELEVANŢĂ A NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII UNUI PROIECT EDUCAŢIONAL     Prof. înv. primar Magdalena Moromete Şcoala Gimnazială „Ion Minulescu” Piteşti     Rezumat: Interpretarea răspunsurilor din chestionarele aplicate elevilor, anterior demarării unui  proiect,...

Read more