Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


PROIECTAREA DIDACTICA
Sâmbătă, 10 Ianuarie 2009 02:00

PROIECTAREA DIDACTICÃ – O ACŢIUNE

CONTINUÃ ŞI UNITARÃ

 

Prof. Musat Liliana

Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu

 

 

Motto: „Socrate spunea cã acei care stiu ce este fiecare lucru sunt în stare sã explice si celorlalti pe când cei care nu stiu este firesc sã se însele si pe ei si sã însele si pe altii.”

( Xenofon)

 

Motivatia alegerii temei

Se stie cã un lucru bine fãcut are la bazã o etapã premergãtoare. Proiectarea didacticã este etapa premergãtoare a actului didactic. În învãtãmânt existã cadre didactice care considerã proiectarea o etapã necesarã, dar si altele, care apreciazã cã aceasta ar putea lipsi. Cea de-a doua pozitie este determinatã de numãrul mare de documente care se elaboreazã obligatoriu de cadrele didactice, uneori nejustificat.

Proiectarea didacticã nu poate sã lipseascã din preocupãrile învãtãtorilor si profesorilor, pentru cã o lectie bunã este întotdea\una rezultatul unei proiectãri corespunzãtoare. Documentul de proiectare trebuie sã fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic.

 

Demers teoretic; explicarea notiunilor

 

În mod traditional, prin proiectare pedagogicã se întelege programarea materiei de studiu pe unitãti de timp si de activitate, a planului calendaristic, a sistemului de lectii, elaborarea planului de lectii etc.

Astãzi, conceptul de proiectare este mai amplu, fiind exprimat si caracterizat de alte concepte corelate, ca de pildã: design instructional (R. Gagne, 1976) sau taxonomia cunostintelor (Romiszowski, 1981).

În efortul actual de modernizare si optimizare a scolii românesti, menit sã asigure cresterea calitativã a activitãtii didactice, proiectarea, organizarea, pregãtirea si desfãsurarea lectiei, ca microsistem ce produce la scarã redusã sistemul instructional, ocupã un loc central.

Proiectarea este actiunea de anticipare si pregãtire a activitãtilor didactice si educative pe baza unui sistem de operatii, concretizat în programe de instruire diferentiate prin cresterea performantelor.

Proiectarea pedagogicã a procesului de învãtãmânt reprezintã ansamblul actiunilor si operatiilor angajate în cadrul activitãtilor de educatie/instructie conform finalitãtilor asumate la nivel de sistem si de proces în vederea asigurãrii functionalitãtii sociale a acestuia în sens managerial/global, optim, strategic.

Activitatea de proiectare pedagogicã valorificã actiunile si „operatiile de definire anticipativã a obiectivelor, continuturilor, strategiilor învãtãrii, probelor de evaluare si mai ales ale relatiilor dintre acestea în conditiile unui mod de organizare al procesului de învãtãmânt.” (Vlãsceanu, Lazãr în „Curs de pedagogie”, coordonatori: Cerghit, Ioan, Vlãsceanu, Lazãr, 1988, pag. 249).

Specificul activitãtii de proiectare pedagogicã evidentiazã importanta actiunilor de planificare – programare - concretizare a instruirii/educatiei care vizeazã valorificarea optimã a unei resurse materiale esentiale: timpul real destinat învãtãrii, în mediul scolar si extrascolar. Din aceastã perspectivã proiectarea pedagogicã intervine în calitate de:

a) proiectare globalã, care acoperã perioada unui nivel, treaptã, ciclu de învãtãmânt, urmãrind, în mod special, elaborarea planului de învãtãmânt si a criteriilor generale de elaborare a programelor de instruire;

b) proiectare esalonatã, care acoperã perioada unui an de învãtãmânt, semestru sau a unei activitãti didactice/educative concrete, urmãrind, în mod special, elaborarea programelor de instruire/educatie si a criteriilor de operationalizare a obiectivelor generale si specifice ale programelor de instruire/educatie.

Eficienta lectiei trebuie orientatã nu numai de modul de interactiune complexã a componentelor ei, ci si de felul cum ea este integratã în procesul de învãtãmânt, ca sistem si functionalitate , pentru cã în lectie se obiectiveazã elementele acestuia (obiective, resurse, continut, strategii si evaluarea rezultatelor).

Activitatea de proiectare pedagogicã implicã douã operatii care intervin în mod global si în mod esalonat:

A. Operatia de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educatie, realizatã:

a) în termeni absoluti prin raportare la standardele de competentã si de performantã institutionalizate ca obiective informativ – formative, de nivel maxim, mediu, minim;

b) în termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca obiective concrete, la nivelul scolii li al clasei de elevi, în diferite momente ale evolutiei acestora.

B. Operatia de analizã a componentelor planului sau a programelor de instruire/educatie, realizabilã prin stabilirea unor corespondente între:

a) obiectivele pedagogice asumate;

b) continuturile pedagogice adecvate la nivel de plan – programe – activitate didacticã;

c) strategiile de predare – învãtare – evaluare, adaptabile la diferite conditii de învãtare interne si externe.

 

Activitatea practicã

 

Un cadru didactic bine intentionat trebuie sã-si punã urmãtoarea întrebare: cum as putea face astfel încât întotdeauna activitãtile didactice pe care le desfãsor sã fie eficiente? Pentru aceasta este nevoie de o metodã rationalã de pregãtire a activitãtilor didactice care sã preîntâmpine sau sã anuleze alunecarea pe panta hazardului total si a improvizatiei. Dacã „harul didactic” nu este suficient (si nu este!), atunci apelul la o cale rationalã, premeditatã este justificat.

A devenit o judecatã de bun simt asertiunea dupã care un „lucru bine fãcut” este rezultatul unui „proiect bine gândit”. Unii autori (Jinga, Negret, 1994) avanseazã un algoritm procedural ce coreleazã patru întrebãri esentiale, în urmãtoarea ordine:

- Ce voi face?

- Cu ce voi face?

- Cum voi face?

- Cum voi sti dacã ceea ce trebuia fãcut a fost fãcut?

Rãspunsurile la cele patru întrebãri vor contura etapele proiectãrii didactice. Prima întrebare vizeazã obiectivele educationale, care trebuie fixate si realizate. A doua întrebare trimite cãtre resursele educationale de care dispune sau trebuie sã dispunã educatorul. A treia întrebare cere un rãspuns concret privind stabilirea unei strategii educationale, coerente si pertinente, pentru atingerea scopurilor. Rãspunsul la a patra întrebare pune problema conturãrii unei metodologii de evaluare a eficientei activitãtii desfãsurate.

Elementul central în realizarea proiectãrii didactice este programa scolarã. Ea reprezintã un document normativ în sensul cã stabileste obiective, adicã tintele ce urmeazã a fi atinse prin intermediul actului didactic. Chiar dacã în proiectare sunt obligatorii obiectivele, remarcãm faptul cã, adesea, acelasi obiectiv se realizeazã prin mai multe continuturi si resurse, dupã cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelasi continut si aceleasi resurse, dupã cum mai multe obiective pot fi realizate cu acelasi continut si cu aceleasi resurse. Aprecierea acestora este la latitudinea învãtãtorului.

Proiectarea activitãtii didactice presupune:

I. lectura programei

II. planificarea calendaristicã

III. proiectarea secventialã ( a unitãtilor de învãtare)

I. Fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate douã sau mai multe obiective de referintã. Pentru realizarea obiectivelor de referintã, învãtãtorul poate organiza diferite tipuri de activitãti de învãtare. Unele activitãti posibile sunt recomandate prin programã. Învãtãtorul poate opta pentru folosirea unora dintre aceste activitãti sau poate construi activitãti proprii.

Atingerea obiectivelor de referintã se realizeazã cu ajutorul unitãtilor de continut. Învãtãtorul va selecta din lista cu „continuturile învãtãrii” acele unitãti de continut care mijlocesc atingerea obiectivelor.

II. În contextul noului curriculum, planificarea calendaristicã se transformã într-un document administrativ formal care repetã modul de gestionare a timpului propus de programa analiticã, într-un document de interpretare personalã a programei, care asigurã un demers didactic concordant cu situatia concretã din clasã.

Planificarea activitãtii didactice presupune o lecturã atentã si permanentã a programei scolare în scopul de a analiza obiectivele si a inventaria tipurile de activitãti si resursele necesare.

În elaborarea planificãrii procedãm astfel:

1. Citim atent programa

2. Stabilim succesiunea de parcurgere a continuturilor

3. Corelãm fiecare continut în parte cu obiectivele de referintã vizate

4. Verificãm concordanta dintre traseul educational propus si oferta de resurse didactice (manuale, ghiduri, caiete)

5. Alocãm timpul necesar pentru fiecare continut, în concordantã cu obiectivele de referintã vizate

III. O unitate de învãtare poate sã acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpului afectat unei unitãti de învãtare se face prin planificare anualã.

O unitate de învãtare este:

- coerentã din punct de vedere al obiectivelor vizate;

- unitarã din punct de vedere tematic (adicã al continutului);

- desfãsuratã în mod continuu pe o perioadã de timp;

- finalizatã prin evaluare.

Realizarea unei unitãti de învãtare presupune un demers didactic proiectat de fiecare învãtãtor în parte.

Metodologia de proiectare a unei unitãti de învãtare constã într-o succesiune de etape, înlãntuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, în vederea atingerii obiectivelor de referintã. Etapele proiectãrii sunt aceleasi, oricare ar fi unitate de proiectare vizatã.

Proiectarea unei unitãti de învãtare se recomandã a fi fãcutã tinând seama de urmãtoarele:

- centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe continuturi)

- implicarea în proiectare a urmãtorilor factori

- obiective de referintã

- activitãti de învãtare

- resurse

- evaluare.

 

Bibliografie

· Ioan Cerghit - Metode de învãtãmânt, Editura Polirom, 2006

· Site www.didactic.ro

 

 


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 22:41
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Cod clasificare acte de violenta

COD CLASIFICARE ACTE DE VIOLENŢĂ   Vezi cod - clasificare - acte de violenţă. Materialul este extrem de util pentru fiecare şcoală şi comisie de prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar....

Read more

Acquisition de l expression orale

ACQUISITION DE L’EXPRESSION ORALE   Ilie MINESCU Universitatea de Vest din Timişoara     L’acquisition de la compétence de communication orale est tout à fait déroutante pour ceux qui apprennent une langue étrangère. Il s’agit probablement...

Read more

Educatia si softul educational

EDUCAŢIA ŞI SOFTUL EDUCAŢIONAL             Profesor Păduraru Constantin Eugen Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău            Rezumat:          Articolul de specialitate propus prezintă impactul deosebit pe care îl are softul...

Read more

Modificari privind normele metodologice …

Modificari privind normele metodologice pentru stabilirea obligatiei didactice de predare     Vezi ordin nr. 6.370 din 6 decembrie 2012 privind modificarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligatiei didactice de predare a personalului de...

Read more

Sarbatoarea de Ignat in satul romanesc

SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC dr. Ştefan Lucian MUREŞANU   Motto: Colo jos, colo mai jos / Oi linoi, linoi, lar Doamne / Ce turme de oi s-o scos / Pa Rătutu...

Read more

Catalogul manualelor scolare valabile in…

Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar Disciplina matematica 2010-2011    CLASA a V-a         Titlul manualului Clasa Autorii Editura Mod de achiziţie     Matematică a V-a Petre Chirtop, Valentin Radu, Mariana Roşu, Gabriela Ross EDP MECTS   Matematică a V-a Alina Birta, Mitea Mariana EDP MECTS   Matematică a V-a George Turcitu, C-tin Basarab, T....

Read more

Saptamana Educatiei Globale

EDUCAŢIA GLOBALĂ  - REPERE METODOLOGICE -       1.      CONTEXT - SCOP ŞI OBIECTIVE     2.      CUNOŞTINŢE, ABILITĂŢI, ATITUDINI ŞI VALORI     3.      PERSPECTIVE ŞI METODE     4.      ACTIVITĂŢI – PLANIFICARE, ORGANIZARE ŞI EVALUARE     5.      REPREZENTAREA ROMÂNIEI  ÎN CADRUL PROIECTULUI       6.      RESURSE INFORMAŢIONALE  

Read more

Domeniile schimbarii in sistemul de inva…

DOMENIILE SCHIMBĂRII ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT   Profesor Vira Adina Colegiul Tehnic de Transporturi, Braşov   Aflându-se în plină eră a schimbărilor şi a comunicării, perioadă caracterizată nu prin volumul mare de producţie sau...

Read more