Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Retard de limbaj_dislalie, tahilalie
Luni, 08 Februarie 2010 03:00

RETARD DE LIMBAJ

- DISLALIE. TAHILALIE -

Studiu de caz

 

Institutor: Anton Simona Marinela

şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani

 

 

Nume subiect: Emilian

Vârstã: 6 ani si 5 luni

Clasa I

Nevoia specialã:

  • Retard de limbaj – dislalie; tahilalie

 

I. Definirea problemei:

 

Modul de manifestare a subiectului în viata cotidianã:

  • Este un copil prietenos, sociabil. Prezintã interes pentru activitãti în aer liber. Îi plac diferite jocuri sportive, drumetiile.
  • Energic, sensibilitate bine camuflatã.
  • Calitãti de lider.

 

Date despre mediul familial

  • Copil provenit dintr-o familie defavorizatã, cu pãrinti alcoolici si iresponsabili social. Este cel mai mic dintre cei cinci frati.
  • De la vârsta de un an si cinci luni, în urma anchetei sociale, este dat în plasament într-o familie de ocrotire.

Familia de ocrotire:

Mama Ioana – 34 de ani – asistent maternal

Tatãl Andrei – 38 de ani – tâmplar liber profesionist

Sora Diana – 11 ani – elevã

Familie cu o situatie materialã decentã, viatã armonioasã, se respectã unii pe altii, preocupati de educatia copiilor. Sunt cãsãtoriti de 14 ani. Le acordã o atentie deosebitã, oferindu-le un climat afectiv si educational propice unei evolutii psiho-comportamentale benefice. Colaborarea cu mediul educational scolar frecventat de bãiat este bunã.

 

Date despre starea sãnãtãtii:

  • La nastere, a primit o notã foarte bunã.
  • Evolutie relativ normalã pãnã la aceastã vârstã, în ciuda faptului cã în momentul când a fost dat în grija familiei de ocrotire, Emilian prezenta urmele unui abuz psihoafectiv evident: nu pronunta decât un singur cuvânt mama, plângea pânã lesina.
  • Astm bronsic cronic ameliorabil.
  • Emilian a vorbit târziu.
  • La momentul actual, în urma unor verificãri efectuate de cãtre specialisti, copilul a fost diagnosticat cu deficientã de limbaj recuperabilã.

Date despre dezvoltarea personalitãtii:

Intelectual

  • Pãrintii ocrotitori s-au atasat de Emilian foarte repede datoritã faptului cã este un bãietel vesel, optimist, inventiv – desi nu articula cuvintele, gãsea modalitãti foarte expresive de a se exprima, de a se face înteles.
  • Are o fatã foarte mobilã, ochii mari si foarte expresivi – un mic mim.
  • Inteligentã elementarã, gândire practicã si creativã.
  • O memorie bunã, e foarte atent la ceea ce îi prezintã interes – jocuri de miscare, afective; monotonia îl plictiseste.

Afectiv

  • Conduita emotionalã normalã, în conditiile unor tare psihoafective.
  • Manifestã pasiune în activitãtile care presupun miscare, zgomot, creativitate.
  • Ceea ce nu-i prezintã interes trateazã cu indiferentã, nerãbdare, enervându-si uneori pãrintii, sora si colegii de clasã.
  • Un copil cu o sensibilitate mascatã, un adevãrat luptãtor, un supravietuitor.

Volitiv – este ambitios dacã îsi propune ceva sau dacã ceea ce are de fãcut îi place. Putin egoist.

Temperament dinamic, afectuos cu pãrintii ocrotitori, sora Diana.

Caracter – puternic, dominator, încãpãtânat, manifestã mici accese de gelozie (este posibil si datoritã faptului cã a simtit cã i se acordã anumite privilegii)

Aptitudinile intelectuale nu sunt încã bine conturate. Din acest punct de vedere, Emilian este instabil. Îi plac jocurile de constructie dar odatã descoperitã taina jocului nu mai manifestã interes – se plictiseste.

Comportament

  • Putin agresiv, orgolios, lingusitor.
  • A fost diagnosticat la 3 ani cu un sindrom hiperkinestezic recuperabil în mãsura în care superenergia îi va fi canalizatã spre activitãti atrãgãtoare, neplictisitoare.

 

II. Relatii în grup

· În general, Emilian se adapteazã usor. Are calitãti de lider. Îsi mai enerveazã colegii de joacã iscându-se unele conflicte.

· Nu are încã prieteni, dar este o fire sociabilã.

 

III. Date pedagogice

  • Evolutie promitãtoare privind asimilarea unor cunostinte, dezvoltarea unor atitudini si aptitudini.
  • Participã entuziast la activitãtile artistice organizate la scoalã.
  • Îi place sã cînte, sã recite poezii.
  • Rezolvã cu usurintã exercitii de matematicã.

 

IV. Nevoia specialã – retard de limbaj – dislalie – tahilalie

  • Familia de ocrotire nu a fost la început alarmatã de faptul cã Emilian nu vorbeste bine; posibil sã fi fost putin neglijenti în aceastã privintã.
  • Bãiatul nu poate pronunta anumite consoane corect, le substituie, se grãbeste sã spunã ceva, pentru cã are multe de exprimat. Face asocieri între obiecte si cuvintele corespunzãtoare mai greu. Probabil, o instabilitate în puterea de concentrare.

 

V. Obiective

Psihologul împreunã cu pãrintii ocrotitori a schitat urmãtoarele obiective pentru o conduitã instructionalã pozitivã:

· Identificarea clarã a nevoilor subiectului;

· Orientarea efectivã spre activitãti care sã-i facã plãcere, sã-i stârneascã interesul, curiozitatea.

· Conceperea unui program de recuperare a deficientelor de limbaj, apelând la serviciile unui logoped profesionist.

· Colaborarea cu familia de ocrotire, educarea acestora pentru a asigura continuitatea demersurilor de recuperare.

 

VI. Plan de actiune

  • Terapie logopedicã în particular;
  • Consiliere a pãrintilor ocrotitori de cãtre specialistul logoped în colaborare cu învãtãtoarea pe parcursul mai multor sedinte:

 

ªedinta I

Prezentarea tipurilor de exercitii utile:

· De respiratie, de gimnasticã facialã, de gimnasticã lingualã, de pronuntie si de pronuntare coarticulatã

Explicatii:

· Exercitiile de gimnasticã facialã antreneazã musculatura mandibulei, astfel încât copiii sã poatã efectua miscãri precise de deschidere a gurii si de conturare corectã a buzelor. Se asociazã treptat exercitii de pronuntie corectã a vocalelor începând cu deschideri largi a, e, i, o, u.

· Exercitiile de gimnasticã lingualã urmãresc înlãturarea tipului de vorbire infantil prin pronuntare corectã a consoanelor s, z, s, j, t, c, g, t.

· Aceste exercitii asociate cu pronuntarea au ca scop fixarea bazei de articulare a unor perechi de consoane.

 

ªedinta a II - a

Logopedul propune tipuri de exercitii noi si face unele recomandãri – de exemplu, ritmoterapie pentru destindere (copiilor le face plãcere sã cânte si sã danseze) sau exercitii de pronuntare corectã:

Stanca stã-n castan cu Stan.

 

Aceste exercitii sunt practicate si cu subiectul, pe lângã recitãri si conversatii.


Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:20
 

Revista cu ISSN

Bildungsroman ratat in Femeie iata fiul …

BILDUNGSROMAN RATAT ÎN FEMEIE, IATĂ FIUL TĂU DE SORIN TITEL   Prof. Drd. Ramona Nedea Colegiul Tehnic Buzău   Bildungsromanul este o temă predilectă a literaturii universale; ratarea devenirii face ca această temă să fie...

Read more

Geneza unor frazeologisme romanesti

GENEZA UNOR FRAZEOLOGISME ROMÂNEŞTI   Lorincz Cristina profesor Liceul de Arte Plastice, Braşov   Rezumat: Articolul prezintă geneza unor frazeologisme româneşti, pornind de la explicarea termenului, etimologie şi ajungând la exemplificarea unora. Articolul subliniază de...

Read more

Structura

Membrii APR · membri activi · membri sustinãtori · membri de onoare · membri fondatori La nivelul APR functioneazã mai multe organe al cãror obiectiv principal este de a analiza si propune solutii pentru rezolvarea...

Read more

Particularitati psihologice ale scolarul…

PARTICULARITĂŢI PSIHOLOGICE ALE ŞCOLARULUI ÎN PROCESUL ÎNSUŞIRII CITIRII ŞI SCRIERII   Herczeg Monica-Institutor Şcoala cu clasele I-VIII Dudestii Noi          Procesul citirii la copiii începători se deosebeşte calitativ de procesul citirii unui cititor cu experienţă....

Read more

Integrarea copiilor cu deficiente in sco…

INTEGRAREA COPIILOR CU DEFICIENȚE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, REALITATE SAU FICȚIUNE?   Prof. de psihopedagogie specială Martinconi Noemi, Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă ,,Alexandru Roșca Lugoj”   Societatea este în continuă schimbare, totul evoluează într-un ritm mai...

Read more

Integrarea copiilor cu dizabilitati in s…

INTEGRAREA COPIILOR CU DIZABILITĂŢI ÎN ŞCOALA PUBLICĂ   Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău     Dizabilitatea face parte din existenţa umană, fiind o latură a dimensiunii universale a umanităţii. Ea este cea mai...

Read more

Cercul de biologie sursa de stimulare a …

CERCUL DE BIOLOGIE-SURSĂ DE STIMULARE A CAPACITĂŢII CREATOARE ŞI MIJLOC DE INIŢIERE A ELEVILOR ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE Cosma Camelia Veronica Liceul de Artă ”Ioan Sima” Zalău Sub impulsul...

Read more

DESPRE EDUCATIA ADULTILOR

DESPRE EDUCAŢIA ADULŢILOR, COLABORAREA ŞCOALÃ-FAMILIE ŞI MANAGEMENTUL COMUNICÃRII Prof. Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     Educatia este forma de adaptare esentialã a omului la...

Read more