RITMICITATEA CITIRII

                                                   (studiu de cercetare pedagogică)

Prof. înv. primar Dobrea Monica

Şcoala cu cls. I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău

        „Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor” Miron Costin

        Este cunoscut faptul că obiectivele cadru stabilite pentru disciplina Limba şi literatura română sunt enunţate astfel:

1.    Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral;

2.    Dezvoltarea capacitatii de exprimare orală;

3.    Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura);

4.    Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisă.

        Atingerea obiectivelor anterior amintite este un proces îndelungat şi anevoios, în condiţiile în care cititul nu mai este una dintre preocupările zilnice ale elevilor. Ele sunt strâns legate între ele, atingerea unui obiectiv fiind legată direct de îndeplinirea celorlalte. Aceste obiective nu pot fi atinse decât printr-o stabilire exactă a obiectivelor de referinţă corespunzătoare acestora, a obiectivelor operaţionale cognitive, afective şi psihomotrice, a metodelor şi procedeelor adecvate disciplinei şi particularităţilor elevilor, mijloacelor de învăţare şi a formelor de organizare a activităţii de predare – învăţare – evaluare.

        La începutul anului şcolar 2011-2012 Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului a propus pentru învăţământul preuniversitar o Foaie de parcurs care cuprinde trei acţiuni prioritare care să contribuie la sporirea accesului tuturor copiilor la o educaţie de calitate şi la creşterea ratei de succes şcolar. Aceste acţiuni sunt:

   1. Reducerea absenteismului,

   2. Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării,

   3. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură.

       Pentru cea de-a treia acţiune prioritară propusă spre a fi parcursă „Îmbunătăţirea competenţelor de lectură” am intreprins mai multe activităţi. Una dintre acestea este iniţierea, la începutul acestui an şcolar, a unui proiect de cercetare desfăşurat pe durata întregului an şcolar, unde am aplicat un experiment prin care am urmărit mărirea ritmului citirii elevilor din clasa a II-a.

       Ipoteza şi obiectivele cercetării

       Presupun că preocuparea permanentă a învăţătorului asupra capacităţii elevului de a citi corect, fluent, conştient şi expresiv, pe durata întregului program de învăţare şi la toate disciplinele şcolare, ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale elevilor de clasa a II-a, va asigura un progres al rezultatelor acestora.

        Obiectivele cercetării  

       O1 – stabilirea numărului de cuvinte citite într-un minut de către elevii clasei a II-a prin aplicarea probei de evaluare iniţială, la începutul anului şcolar 2011-2012;

       O2 – introducerea măsurilor ameliorative ca factor de progres;

       O3 – depistarea unei evoluţii printr-o observaţie sistematică a elevilor;

       O4 - stabilirea numărului de cuvinte citite într-un minut de către elevii clasei a II-a prin aplicarea probei de evaluare sumativă, la sfârşitul anului şcolar 2011-2012.

         METODICA CERCETĂRII

         Eşantionul experimental îl reprezintă 25 de elevi din clasa a II-a, Şcoala cu clasele I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, judeţul Bacău.

         Etapele cercetării:

          Cercetarea a fost făcută pe parcursul anului şcolar 2011-2012 şi a cuprins trei etape:

          Etapa I – etapa evaluării iniţiale (septembrie 2011) având ca obiectiv stabilirea numărului de cuvinte citite într-un minut de către elevii clasei a II-a prin aplicarea probei de evaluare iniţială, la începutul anului şcolar 2011-2012;

          Etapa a II-a – etapa introducerii factorului de progres (măsuri ameliorative) în perioada octombrie 2011 – mai 2012), având ca obiective:

       - introducerea măsurilor ameliorative ca factor de progres;

       - depistarea unei evoluţii printr-o observaţie sistematică a elevilor;

          Etapa a III-a – etapa evaluării finale (iunie 2012) având ca obiective:

                   -  stabilirea numărului de cuvinte citite într-un minut de către elevii clasei a II-a prin aplicarea probei de evaluare sumativă, la sfârşitul anului şcolar 2011-2012;

                   -  formularea unor concluzii şi sugestii de optimizare a activităţii de evaluare specifice învăţământului primar.

                    Pentru realizarea acestor obiective a fost aplicată eşantionului experimental fişa cu Graficul cu evaluarea iniţială/sumativă – proba orală, anul şcolar 2011-2012 .

          Metode de cercetare:

   Experimentul – este apreciat ca cea mai importantă metodă de cercetare, deoarece furnizează date

precise şi obiective.

Experimentul psihopedagogic formativ presupune intervenţia în grupul şcolar în vederea determinării anumitor schimbări prin intermediul unor „factori de progres”.

Designul experimental:

    a) TEHNICA EŞANTIOANELOR: independentă

    b) EŞANTIOANELE DE STUDIU/SUBIECŢII:

        - Eşantionul experimental: elevii clasei a II-a de la Şcoala cu clasele I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin;

     c) TIPUL DE EXPERIMENT/CRITERII:

         - după numărul de subiecţi implicaţi: colectiv;

         - după durată: de scurtă durată (pe parcursul unui an şcolar);

         - după condiţiile experimentare/desfăşurare: psihopedagogic.

     d) VARIABILA INDEPENDENTĂ (introdusă la eşantionul experimental):

         Măsurile ameliorative:

- citirea textelor din manualul de limba şi literatura română cu intonaţia corespunzătoare semnelor de punctuaţie învăţate;

- alegerea ca disciplină opţională, împreună cu părinţii elevilor clasei a II-a a Literaturii pentru copii şi citirea conştientă, fluentă, cursivă şi conştientă a textelor prevăzute de auxiliar;

- organizarea şi desfăşurarea Proiectul educaţional „ SĂ ZBURĂM PE ARIPI DE POVESTE!” în parteneriat cu Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Oneşti;

           - organizarea şi coordonarea Concursul Interjudetean „PRIMĂVARA  SĂRBĂTOAREA VIEŢII” – martie 2012, cu secţiunea literară: „Mama, fiinţa cea mai dragă”;

           - o preocupare permanentă a învăţătorului asupra colaborării elevilor cu biblioteca şcolii;

           - desfăşurarea de lecţii de lectură în care elevii povestesc colegilor operele citite;

           - recomandarea elevilor de a citi unele articole din revistele sau suplimentele şcolare;

           - desfăşurarea activităţii de recuperare a elevilor care au înregistrat rămâneri în urmă la învăţătură la limba şi literatura română.

                 e) VARIABILE DEPENDENTE:

                    - metode de predare-învăţare: clasice, activ-participative;

                    - forme de realizare ale activităţii: frontală, pe grupe, în echipă, independentă;

                    - performanţele şcolare şi comportamentale ale elevilor

                 f) ETAPELE EXPERIMENTULUI PSIHOPEDAGOGIC:

                    1. Etapa preexperimentală/Etapa cu caracter constatativ/Pretestul:

                 Culegerea datelor de start prin:

- Colectarea şi valorificarea datelor furnizate de observaţia curentă a activităţii şi comportamentului elevilor, cum ar fi:

-   aptitudinile/interesele;

-   motivaţia elevilor pentru studiu;

-   stilurile de învăţare;

-   ritmul propriu de lucru al fiecărui elev.

                    2. Etapa experimentală/Experimentul formativ:

                  -  La eşantionul experimental se va introduce variabila independentă sau factorul de progres, respectiv vor fi aplicate măsurile ameliorative.

                     3. Etapa postexperimentală/Etapa de control/Posttestul

                  -   Relevarea modului de evoluţie a eşantionului de studiu în diferite faze ale experimentului.

       PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE:

        Iată rezultatele înregistrate de elevii clasei a II-a la cele două probe de evaluare orală:

Concluzii:

Se constată că o bună coordonare a activităţii cu cartea, desfăşurată pe baza unor obiective anterior stabilite, împletită cu dragostea pentru citit, pe care noi, dascălii, o putem transmite elevilor, poate schimba, oarecum, orizontul de priorităţi al elevilor.

Bibliografie:

        1.Alexandru Gheorghe, Lecturi literare pentru ciclul primar – îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi şi elevi, Editura „ Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1995

        2. Învăţământ primar, volumul I/1991, Culegere metodică destinată cadrelor didactice care predau la clasele I-IV, Bucureşti, 1991